Arhive zilnice: 8 martie 2014

INVITAŢIE LA BANCHETUL COMUNIUNII CELOR DE AICI CU CEI DE DINCOLO

E vineri şi primesc o invitaţie importantă pentru mâine la un banchet minunat. Accept!

Totul e dar şi abundenţă. Invitaţia este pentru toţi. Nu ţine de nicio vrednicie, dar nici de indiferenţa pregătirii răspunderii nu e vorba.

Vine fiecare cu ce poate, după preferinţe.

Iubitorii de prăjituri vin cu prăjituri, mai ales cu cea care era preferata celui drag plecat dincolo. Unii vin cu colivă, care mai de care mai „înflorată”.

Alţii preferă fructe şi pâine. E mai simplu aşa şi mai sigur că place. E sănătos aşa!

Masa e plină, ba chiar se suplimentează cu încă două.

Unii sunt mai râvnitori şi vin mai devreme, iar alţii încă mai au ceva de aranjat la colivă.

Alţii, însă, gâfâind, ajung înainte de imnul inedit „de la mulţani” în veşnicie cu Hristos Cel înviat.

Începe citirea catalogului. Filel sunt multe. Când îşi aud numele cei apelaţi răspund cu prezent şi feţele li se luminează.

Parcă îi aud zicând: „Suntem cu toţii aici. Vă aşteptam!”.

Vine la rând şi fila cu ai mei. Prezent, prezent, prezeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeent.

Tata mă întreabă:

          – Ce mai face mamă-ta, o mai doare piciorul?”

          – Dar de unde ştii că are probleme cu piciorul?

          – Păi am văzut-o ieri când s-a gândit la mine şi i-a zis lui N să aduci ceva de pomană azi la parastas.

         –  Aha!

          ….. Linişte

         –  Cum eşti tată? Ţi-e bine acolo?

          – Când mă pomeşte părintele mi-e bine. Să vii mai des, să vii tot timpul, la aceste pomeniri, că mare bucurie şi uşurare este pentru noi cei plecaţi de lângă voi aceste pomeniri. Şi când toţi cântă „Hristos a înviat din morţi, niciun mort nu poate fi trist, toţi sunt vii şi în lumină. Cântaţi mai des pentru noi „Hristos a înviat din morţi…”

          – Da! Am înţeles.

          – E minunată întâlnirea aceasta. Pentru un timp suntem cu toţii lalolaltă. Noi privim la voi şi ne bucurăm să vă vedem, iar voi vă rugaţi pentru noi şi ne simţiţi alături. E o mare taină şi o mare mângâiere pentru noi cei plecaţi şi pentru cei care sunt încă pe pământ şi înţeleg şi cred în taina comuniunii viilor cu morţii. Dar numai în Biserică, numai în Hristos. Şi din gustarea celor pe care le puneţi pe masă şi bucuria dăruirii, ne „hrănim” şi noi.

          – Da, aşa este, tata! Azi am simţit prezenţa celor pomeniţi de părintele pe pomelnic. Erau toţi prezenţi.

          – Acum plec.

          – Pe sâmbăta viitoare!

CE UŞOR SE PREGĂTEŞTE MÂNCAREA DE POST!

De când am scris cartea ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS pregătirea mâncării zilnice este o mare bucurie. Înainte eram foarte stresată ce să mai gătesc, mai ales când era vorba de pregătirea mâncării pentru copii. Acum ştiu ce să conţină o mâncare hrănitoare!

La gusturi e puţin de discutat.

Ne-am obişnuit cu anumite gusturi şi atunci când încercăm un gust nou nu ne place din prima. La mine nu e o problemă cu gusturile. Eu mănânc orice. Îmi plac atât de mult toate alimentele naturale pe care ni le-a lăsat Dumnezeu să ne hrănim, sunt atât de sănătoase şi hrănitoare, încât nu mai simt nevoia preparatelor şi semipreparatele din alimentară. Dar gusturile rămân în amintire şi de acolo mă luptă. Sunt în curs intensiv de învăţarea unor noi strategii de a rezista tentaţiilor culinare, mai ales acum în post.

Să găteşti de post e foarte simplu şi uşor! Desigur te poţi şi complica, dacă vrei să-ţi faci un moft, dar ca să te hrăneşti, când îţi este cu adevărat foame, e foarte simplu. Şi o ceapă zdrobită cu o mână de măsline şi o felie de pâine cât mai spre integrală te satură, te hrăneşte. În această combinaţie ai destule elemente nutritive, dar gustul (pervertit) îţi cere mâncăruri sofisticate, chiar şi 2-3 feluri. Stomacului însă nu-i trebuie cu adevărat prea multe.

Da! Ne-am învăţat să mâncăm mult şi în combinaţii grele! Ei, dar postul ne aduce la realitate şi ne mirăm cum putem mânca aşa de puţin. De ce? Ce se întâmplă? Pentru că nu mai e gustul „grozav de bun” al animalierelor, vedem că pofta se micşorează! Dar asta nu înseamnă că vegetalele nu ne hrănesc, nu sunt valoroase. Ba din contră!

Bun! Dar să revenim la prepararea mâncării de post! Vă spuneam că e foarte uşor să găteşti de post: câteva legume şi faci repede o ciorbiţă proaspătă, sănătoasă şi delicioasă. Dacă ai şi un aparat de făcut pâine în casă, pregătirea mâncării zilnice nu mai este o problemă. Eu acum mă aflu pe altă treaptă în stilul de alimentaţie, mă axez mai mult pe crudităţi, fierb sau coc doar ce nu se poate mănânca crud. Am scis detaliat în cartea mea, Îndrăznesc să trăiesc sănătos, cum procedez eu atunci când prepar mâncarea zilnică. Aici vă voi împărtăşi doar câteva idei.

Într-o alimentaţie sănătoasă un loc foarte important e nevoie să-l ocupe fructele, legumele şi verdeţurile proaspete. Mereu mă preocup şi mă îngrijesc că aceste alimente să fie mereu în casă. Şi astfel când venim de la lucru, cu o foame de lup, mâncăm câteva fructe sau facem repede o salată de crudităţi. Dacă nu mai avem răbdare până facem salata, ronţăim dintr-un morcov.

Mai demult eram stresată cu ce să servesc musafirii. Acum am ajuns la concluzia că un fruct sau o salată bună de legume e modul cel mai minunat de a-ţi omeni un oaspete. Mi-a trebuit curaj să adopt această gândire şi practică. Poate pare ciudat, dar în adâncul lor musafirii îţi mulţumesc pentru acel simplu măr dat din toată inima.