Arhive zilnice: 4 august 2014

Cum se face mâncarea de fasole verde și despre terapia cu fasole verde

Salutare, dragii mei dragi!

Vara aceasta, mi-am propus să fac o cură de fasole verde în tot sezonul ei.

Până anul trecut, aveam un sistem de aprovizionare foarte bine pus la punct. Îmi făceam provizii pentru iarnă, pe care le mâncam în…primăvară.

De vreo 12 ani, avem o ladă frigorifică de 400 litri, pe care o umpleam cu „tone” de fructe şi legume. Îmi puneam zeci de kilograme de fructe de pădure, zeci de kilograme de fasole verde, zeci de kilograme de dovlecei şi…mă trezeam în primăvară că „nu am apucat” să golim lada şi începeam „să mă stresez” şi să încerc s-o golesc, că trebuia s-o dezgheţ ca să facă o pauză,  apoi, şi apoi s-o umplu iar…

Ce se întâmpla? Am prins obiceiul de a merge şi iarna prin piaţă. Sunt oameni care au beciuri bune şi astfel, vin şi iarna cu legume de vânzare şi-mi plăcea mai mult o salată bună de rădăcinoase cu o mâncare de fasole uscată sau năut, iar fasolea verde o uitam, că şi aşa fierbe greu fasolea mea congelată.

Apoi congelam coacăze în iulie şi le lăsam pentru la toamnă, dar uitam de ele, căci toamna era pasta de măceşe şi cătina şi…, uite-aşa, stăteau congelate până-n primăvară, când nu prea aveam chef de ele, căci năvăleau verdeţurile şi merele erau încă în beci…

Anul acesta, am desfiinţat lada, căci ne-am propus să mâncăm fructele şi legumele în sezon şi gata. Aşa că, vara asta, am mâncat la fasole verde, de ne-a ieşit pe nas.

Dar să vezi „ispita”, obiceiul,… M-am dus în piaţă şi dau peste o tanti care mă îmbie cu o fasole verde aşa de faină, din aia lată, fragedă şi bună, „şi numa cu 2 lei kilogramul!”. Ei, cum să rezist? Astfel, i-am luat femeii toată fasolea. Au fost vreo 14 kg. Măi da ce să fac cu ea…?, căci nu pot s-o ţin prea mult şi nici de mâncat nu putem s-o mâncăm toată odată… Aşa că, am pus vreo 10 pungi la congelat, dar cu promisiunea de a nu o ţine până-n primăvară…

Ei, dar să revenim la mâncarea de fasolică!

 

IMG_20170704_185408

Vă povesteam în cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos că am preluat multe apucături de la mama. Una dintre apucături a fost gătitul fasolei verzi…

Mama pregătea o mâncare de fasole verde excelentă!

După ce curăţa fasolea de codiţe, o spăla şi o punea în ceaunul cel mare de tuci.

IMG_20170704_154818

Turna peste fasole o cană de apă clocotită, o amesteca bine, îi punea un capac fix şi o lăsa la foc mic înăbuşit. Şi când era gata, bine înmuiată, turna 1-2 linguri de „untdilemn” (ulei de floarea soarelui) şi sare, o amesteca bine şi-i punea din nou capacul şi o lua de pe foc.

Până ce intra puţin uleiul în ea, mama mesteca mămăliguţa

20525506_1397250213722493_1640040322636701716_n

şi tata făcea mujdeiul, iar noi, copilaşii, urmăream de „după sobă” toată pregătirea şi aşteptam nerăbdători să ne umple străchinuţele… şi atunci, mâncam de ne prăpădeam.

 

Aşa, am învăţat să pregătesc fasolea păstăi şi aşa o pregăteam mereu!

Dar când m-am căsătorit, soţului meu îi plăcea fasolea verde cum o făcea mama lui…

Mama soacră pregăteşte mâncarea de fasole verde cam aşa:

O spală, o taie de codiţe şi apoi în bucăţi mici. O pune apoi să fiarbă într-o oală împreună cu morcov tăiat rondele, o ceapă tăiată mare şi ulei. După ce fierb bine toate, face un sos de făină (adică o lingură de făină de grâu înmuiată în apă) şi îl pune peste ele şi amestecă bine şi apoi mai lasă să dea un clocot-două şi gata mâncărica.

şi uite-aşa, am mai învăţat o reţetă! Dar tot aia de la mama mea îmi place mai mult…

E bună şi fasolea gătită după reţeta de la mama soacră, chiar dacă e mai lungită iar gustul de fasole e mai diminuat, dar mâncarea de fasole verde înăbuşită, e „mortală`. Eu îi pun la sfârşit usturoi mult pisat şi apoi o lingură de ulei. Dacă fasolea e fragedă (adică dacă n-are aţă), e friptura cea mai tare, după care eu mă prăpădesc şi n-aş schimba-o cu nicio altă friptură…

Recent am descoperit o dresătură mortală pentru fasole, şi nu numai pentru ea, …:

usturoi pisat, ulei de măsline puţin încălzit, ca să accentuieze mirosul usturoiului, ghimbir ras şi fulgi de drojdie. Această amestecătură o vezi în crăticica din fotografia de mai jos…

fasole cu mamaliguta

Acum vreo 13 ani, un prieten de-al nostru, medic, mi-a dat un xerox a unei cărţi să i-o duc unui coleg de facultate care dorea să facă o lucrare de licenţă despre diferenţa între post şi dietă şi eu, curioasă din cale-afară, mi-am băgat nasul prin ea. Nu mai reţin cum se numea, cine a scris-o, dar am reţinut că există o terapie cu fasole verde, că e tare bună pentru sănătae şi de atunci, am început să dau mare atenţie fasolei verzi.

Căutând pe internet, am găsit un articol fain la Formula AS, care descrie mai pe larg „la ce e bună” fasolea verde. Cu un”copy” şi un „paste” vi-l pun pe platou.

Serviţi neaparat cu…mămăliguţă din făină proaspătă din porumb „pe opt rânduri”, măcinat cu moara de bucătărie ş-apoi, mai vorbim!

FASOLEA VERDE – un aliment-medicament prea puţin cunoscut

Se spune că fasolea ar fi originară din America şi că ea ar fi ajuns pe la noi destul de târziu. Despre folosirea ei în alimentaţia românilor se menţionează abia pe la începutul secolului XVIII.

(Există mai multe soiuri de fasole, dar nouă ne place cel mai mult fasolea galbenă lată cărnoasă… Acest soi e şi cel mai căutat pe piaţă).

Culoarea galbenă este dată de flavonoide, substanţe cu efecte antiinflamatoare şi antioxidante pe care le contine.
Toate soiurile sunt binefăcătoare organismului, numai să fie proaspete şi sănătoase.

Specialiştii spun că, cu cât fasolea are o coloraţie mai vie, mai intensă, cu atât are o acţiune terapeutică mai puternică.

Cum preparam si cum consumam fasolea verde
Pentru ca să beneficiem de bunătăţile ascunse în fasolea păstăi, e nevoie s-o consumăm fiartă rapid în puţină apă. Gătirea îndelungă sau prin prăjire îi distruge o mare parte din vitamine şi din alte principii active. Conservele cu fasole nu sunt valoroase pentru că li s-au pierdut multe calităţi. De asemenea nici fasolea congelată nu e de preferat, pentru că nu se mai păstrează mai nimic din puterea terapeutică a păstăilor proaspăt gătite.

„Tratamente preventive

Ateroscleroza
– foarte multe din substantele active continute de fasolea verde au o actiune demonstrata de prevenire a formarii placilor de aterom pe artere. Vitamina A si C, magneziul, potasiul, acizii grasi Omega 3 continuti in pastaile de fasole, toate contribuie la acest efect antiaterosclerotic, scazand procentul de colesterol negativ (LDL) si impiedicand oxidarea si depunerea acestuia pe peretii vaselor de sange.

Diabetul
– un consum ridicat de fasole verde pe timpul verii impiedica asimilarea zaharurilor, datorita continutului de fibre alimentare al acestei leguminoase. Se recomanda curele cu o durata de o luna, timp in care se consuma fasole patru zile pe saptamana.
Prevenirea cancerului de colon
– vitaminele si pigmentii din tecile pastailor protejeaza celulele intestinului gros de actiunea mutagena a unor substante cancerigene, prezente frecvent in alimentatia moderna. Apoi, fibrele alimentare continute de fasole reduc, cu peste 50%, posibilitatea de a face cancer de colon, daca sunt consumate constant.

Tulburari de memorie
– vitamina B1, continuta de catre fasolea verde, are un rol important in stimularea si in mentinerea functiilor cognitive ale creierului, in special a memoriei. Ea participa la sinteza acetilcolinei, un neurotransmitator esential pentru memorie si a carui absenta este corelata cu aparitia Alzheimer-ului.

Osteoporoza, rahitism
– fasolea este printre cele mai bogate alimente in vitamina K si, in plus, prezinta avantajul ca poate fi consumata in mari cantitati. Or, vitamina K joaca un rol crucial in mentinerea sanatatii sistemului osos. Un studiu german arata, de pilda, ca femeile ajunse la menopauza si care consuma regulat vitamina K, din surse naturale, sunt mult mai putin afectate de osteoporoza si mult mai putin susceptibile la fracturi. Aceasta vitamina, continuta din abundenta de catre fasole, incetineste actiunea unor celule, numite osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanta osoasa.

Litiaza biliara
– consumul de fasole verde aduce in organism o cantitate importanta de fibre alimentare, adica de substante nedigerabile, care joaca un rol de matura, curatand tubul digestiv. Ei bine, cercetarile arata ca un consum regulat al acestor fibre alimentare previne si aparitia litiazei biliare.

Tratamente interne
Hipertensiune arteriala
– magneziul si potasiul din fasolea verde sunt doua medicamente care fac un tandem redutabil in reducerea si stabilizarea tensiunii arteriale. Se recomanda consumul a 240 g de fasole pe zi, vreme de macar o luna, tratamentul fiind util si pentru prevenirea unor complicatii grave ale hipertensiunii arteriale, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Constipatia
– cercetatorii de la Facultatea de Medicina din Chicago au aratat ca doua portii de fasole verde (aproximativ 280 g), consumate zilnic, contin doza ideala de fibre alimentare insolubile necesara pentru normalizarea tranzitului intestinal. Cele aproximativ 30 g de fibre alimentare continute in doua portii de fasole verde imping precum un piston materiile reziduale din colon, curata peretii intestinului gros si ajuta la refacerea florei intestinale, afectata de hrana nesanatoasa.
Valori ridicate ale colesterolului si ale trigliceridelor
– aceleasi fibre alimentare anterior mentionate intervin si in scaderea nivelului grasimilor si al zaharului din sange. Cercetatorii au aratat ca doar 180 g de fasole verde, consumate zilnic, vreme de 28 de zile, contribuie la o scadere a colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%.
Adjuvant in diabetul de tip II
– consumul frecvent de fasole verde este de natura sa scada glicemia, prin actiune directa (tecile de fasole contin substante hipoglicemiante), dar si prin stimularea activitatii pancreasului. Ca atare, se recomanda consumarea de macar trei ori pe saptamana a unei portii de fasole verde.

Adjuvant in hepatita si in ciroza
– fasolea verde fiarta este printre mancarurile cele mai bine tolerate de ficat, fiind recomandata in mod special persoanelor care sufera de hepatita cronica, mai ales cu evolutie spre ciroza. Ea contine proteine cu grad redus de toxicitate, vitamine care sustin activitatea ficatului, dar si alte substante cu efect tonic hepatic. Doza zilnica de fasole pastai recomandata este de 150-200 g.

Astm
– beta-carotenul si flavonoidele continute din belsug de pastaile de culoare galbena intensa, precum si vitamina C, pe care o gasim in toate tipurile de fasole verde, au efecte antiinflamatoare puternice asupra cailor respiratorii si reduc intensitatea reactiei alergice. Pe timpul verii, se recomanda curele cu o durata de o luna, timp in care se consuma cate 250 g de fasole, de cinci ori pe saptamana.

Ingrasare
– o portie mare de pastai (240 g), gatite cu putin ulei, condimente si ceapa verde, contine mai putin de 300 de calorii, in schimb, creeaza o senzatie de satietate durabila, constituind un felul doi mai mult decat indestulator. De aceea, acest aliment este un adevarat medicament de slabit, recomandat cu atat mai mult cu cat stimuleaza tranzitul intestinal si are proprietati diuretice, ajutand astfel la o scadere mai rapida in greutate.

Osteoartrita, artrita reumatoida
– fasolea verde contine, pe langa antireumaticele clasice (vitamina A si C, flavonoidele), un oligoelement mai putin intalnit: cuprul in forma organica, asimilabila. O suplimentare a cuprului din dieta duce la o reducere semnificativa a simptomelor reumatismului (in special a durerii si a rigiditatii articulare), efectele fiind durabile. Se recomanda, ca atare, curele de 3-6 saptamani, timp in care se consuma minimum 1,6 kg de fasole pastai saptamanal.

Imunitate
– se recomanda consumul pastailor galbene sau verzi, cu pigmentatii inchise, rosietice. Aceste soiuri contin numeroase substante active (vitamine, flavonoide, antociani), care stimuleaza productia si activeaza celulele sistemului imunitar. Persoanele care sunt sensibile la infectii, care au predispozitii spre afectiuni tumorale, ar trebui sa consume macar o data la doua zile o portie de fasole gatita la abur sau prin fierbere rapida.

Convalescenta, astenie
– fasolea verde se consuma fiarta, adaugandu-i-se doar sare si condimente, putin ulei si suc de lamaie, asa incat sa fie foarte digerabila. Este usor de metabolizat, cu conditia sa nu aveti intoleranta digestiva la acest aliment, iar in plus, contine, pe langa o serie intreaga de minerale si de vitamine, acid silicic, o substanta cu proprietati energizante.

Migrena
– riboflavina (vitamina B2), siliciul organic, flavonoidele continute de fasolea verde s-a demonstrat ca reduc frecventa atacurilor de migrena, indiferent de natura acestora. Persoanele care sufera de migrena ar trebui sa consume macar de 4 ori pe saptamana acest aliment, mai ales in zilele in care trebuie sa faca eforturi mari, psihice sau intelectuale.

Carente de minerale si vitamine
Magneziu si calciu – 250 g de fasole pastai asigura aproape un sfert din necesarul zilnic din aceste doua minerale constitutive. Mai putin de 25% din necesarul de calciu sau de magneziu nu pare sa fie mult, insa cercetarile au demonstrat ca mineralele primite din diferite surse naturale sunt mult mai eficient asimilate si folosite de catre organism decat cele primite dintr-o sursa unica, cum ar fi lactatele ori tabletele cu calciu. Astfel, fasolea verde, desi nu este o campioana a acestor minerale, este foarte importanta, deoarece ajuta la diversificarea surselor din care acestea provin.
Fier – fasolea verde este una din cele mai bune surse vegetale de fier organic, continand un procentaj mai mare din acest oligoelement decat spanacul sau chiar decat urzica. Acest mineral este esential pentru transportul oxigenului de la plamani catre toate tesuturile organismului, pentru producerea de energie in organism. In afara de fier, fasolea verde mai contine alte doua oligoelemente importante, si anume: cuprul si zincul.
Vitamina A – o portie de fasole verde asigura in mod normal 30% din necesarul acestei vitamine, insa la fasolea de un galben intens se poate ajunge si la 50%. Aceasta vitamina este esentiala pentru vedere, pentru sistemul imunitar si pentru protectia organismului impotriva radicalilor liberi.

Vitamine din complexul B – patru vitamine din acest complex, adica B1, B2, B3 si B6 sunt continute in cantitati considerabile de catre pastaile de fasole. Sunt vitamine foarte importante pentru organism, esentiale pentru sistemul nervos, pentru sistemul imunitar, pentru procesele de asimilatie ale zaharurilor, proteinelor si grasimilor.
Vitamina C – 250 g de fasole consumata zilnic acopera aproape 50% din necesarul zilnic de vitamina C, esentiala pentru lupta organismului impotriva infectiilor, pentru mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular, pentru echilibrul hormonal.
Vitamina K – in acest domeniu, fasolea este pe podium, fiind printre cele mai bogate alimente in aceasta vitamina. Doar 250 g de pastai acopera aproape 100% din necesarul de vitamina K, foarte importanta pentru rezistenta oaselor (ajuta la sudarea moleculelor de calciu din os), pentru procesele de coagulare si de refacere a tesuturilor distruse.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII
Persoanele care sufera de litiaza renala cu oxalati vor consuma cu prudenta fasole verde, nu mai des de o data pe saptamana. Aceasta, deoarece fasolea are un continut destul de ridicat de saruri ale acidului oxalic.
In caz de dispepsie, de predispozitie spre meteorism, fasolea verde se va consuma de preferinta condimentata cu plante carminative, cum ar fi cimbrul, busuiocul, chimenul, oregano”.

http://www.formula-as.ro/2009/877/sanatate-35/fasolea-verde-11348

Mai multe retete gasiti aici

coperta1 cartea de bucate