Şi Domnului I-a fost foame!

Dragii mei
astăzi ni s-a pus înainte din nou un pasaj din Sfânta Evanghelie minunat care ne vorbeşte despre viaţa Mântuitorului: întâmplarea cu smochinul…
Deşi Domnul săturase mulţimi mari de oameni cu câteva pâinici, iată-L astăzi flămând căutând să-şi astâmpere foamea cu un fruct…
E minunat! Foamea e un proces atât de omenesc care nu poate fi eliminat. E o nevoie atât de omenească care nu poate fi anihilată nici chiar în persoana divino-umană a Domnului.
Dar una e să te hrăneşti şi alta e să-ţi faci un gust …
Stau şi mă gândesc ce grăitor este acest pasaj biblic: oare nu putea Domnul să binecuvinteze câteva pietre şi ele să se prefacă în pâini şi să preschimbe câţiva şerpişori în peşti delicioşi?
Putea. Dar El merge şi caută smochine în smochinul pe care la văzut la marginea drumului pe care mergea… dându-ne nouă o pildă..
Oare nu suntem noi liberi să ne implinim orice poftă? Ne ţine careva de gură să nu mâncăm ce ne cere gustul, dar de ce după ce face asta suntem nefericiţi….?
Şi mă gândesc acum: Ce vrea oare să-mi spună Domnul mie astăzi prin pilda aceasta?
Ce să înţeleg de aici? Că atunci când îmi este într-adevăr foame, să să folosesc ce am la îndemână pentru a mă hrăni, a-mi stâmpăra foamea…, nu să caut pe aiurea…
Dar eu ce fac când mi-e foame? Mă gândesc la ce mi-ar place să mănânc .. nu ce mi-ar fi de trebuinţă.
Noi oamenii confundăm adesea nevoile cu dorinţele. De ce? Pentru că dorinţele sunt mai „gustoase”. Facem cam aşa: vin de la lucru obosită şi pe drum îmi este foame. Un gând îmi zice: aaa ai în frigider nişte cartofi fierţi în coajă… Apăi..cartofi fierţi… ! dacă ar fi nişte cartofi prăjiţi…. ce bine mi-ar cădea… Şi dacă prefer să-mi fac cartofi prăjiţi iar pe cei fierţi în coajă, mult mai benefici din punct de vedere al nevoii de hrănire a organismului, înseamnă că mi-am împlinit o dorinţă şi că nu m-am hrănit.
Sau am la îndemână nişte cereale fierte peste care pot să pun nişte seminţe şi o mână de stafide… dar mă gândesc că nişte gogoşi umplute cu nuşce cremă ar merge mai bine… şi aleg gogoşile, mai ales că pot să mi le procur foarte repede de la chioşcul din colţ imediat ce ies din casă spre serviciu şi-s şi calde.. şi parfumate…
Şi uite-aşa fac aproape zilnic…
După ce vei citi aceste rânduri poate vei zice: „Ei, ia lasă-mă dragă, ce tot îndrugi aci!”
Dragilor e un adevăr dureros că ne lăsăm furaţi de gust şi de lene….. preferăm gusturi dorinţe, şi prea puţin ne interesează dacă ne hrănim… sau ne punem perfuzii care ne prelungesc agonia…
Astăzi eu am înţeles că Domnul ne-a arătat că alimentele care ne hrănesc sunt atât de banale… dar ele par înjositoare pentru „Deşteptăciunea mea”! cred că aţi auzit expresii de genul: Auzi dragă, ia mai lasă-mă, că doar nu-s iepure să mă hrănesc cu morcovi cruzi sau porc să mănânc dovleci…. Aşa e, nu eşti iepure şi nici porc, dar arăţi ca unul din ei.. nu o spui tu însuţi de multe ori când îţi priveşti cum îţi atârnă grăsimea pe tine: „ M-am îngrăşat ca un porc…!”
Doamne eu recunosc, sunt slabă în faţa unei mâncăruri supergustoase… şi ca să nu cad în horă- mănânc-lamentări- depresie- mănânc – cedez în favoarea ta, vino Tu în sufletul meu şi satura-mă…..dă-mi putere să rezist dorinţelor şi să mănânc cu recunoştinţă alimentele integrale pe care mi le oferi cu atâta generozitate în fiecare anotimp.
Doamne ce bine mi-a căzut astăzi salata de vărzucă cu mămăliguţă şi hrişcă şi cu seminţe…. deşi pofta m-a bântuit să ocolesc vărzuca şi să pun ceva dulce, am ales vărzuca şi acum mă bucur…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: