Lăpticul galben

Dragii mei

Astăzi am descoperit un nou lăptic: laptele gablen de rapiţă.
Îngăduiţi-mi câteva momente ca să vă povestesc istoria acestui minunat lăptic.

În urmă cu câteva luni am mers prin târg să cumpăr cereale şi am văzut nişte seminţe mici negre şi am întrebat pe vâzător ce fel de seminţe sunt şi mi-a spus că sunt seminţe de rapiţă. L-am întrebat dacă se pot consuma şi de către noi (oamenii), nu numai de animale, şi mi-a spus că nu ştie.

Am cumpărat totuşi 1 kg, ca să probez dacă ne place gustul lor şi într-o zi am râşnit două măini de seminţe de rapiţă şi le-am pus la mâncare, care s-a colorat uşor în galben şi a prins un gust nou, încă nedefinit pentru mine. Dar nu am mai folosit acele seminţe, ci le-am pus bine în dulap, până ce mă voi documenta dacă aş putea să le consum în mod frecvent.

Aseară când am făcut curat prin dulapul din bucătărie am dat peste seminţele de rapiţă şi m-am gândit să le spăl şi să le pun la înmuiat şi să încerc să fac mâine lăptic din ele. Zis şi făcut!

Dimineaţă le-am clătit bine într-o sită şi am observat că s-au mărit un pic în volum şi şi-au schimbat culoarea, devenind ca seminţele de in.

Cu ajutorul storcătorului cu melc de la Hurom, cu sita fină, am făcut un lăptic superb: grosuţ şi gras (care mi-a amintit de lichiorul de gălbenuş de ou), pe care l-am adăugat la sucul de legume, pe care, l-a rândul lui, l-am combinat cu fulgii înmuiaţi de ovăz. Aşa am obţinut o mâncare gustoasă, săţioasă şi valoroasă!

La început am făcut un lăptic mai concentrat dar avea un gust puţin amar. Dar când am adăugat mai multă apă la făcutul lui, a ieşit foarte bun, nu s-a mai simţit gustul amar.

M-am bucurat că am descoperit un nou lăptic cu care să ne hrănim, dar aveam o mică îndoială dacă e benefic pentru sănătate. Aşa că am căutat informaţii. Pe internet am găsit câteva informaţii. Dar cum pe lumea asta sunt păreri şi păreri, am întâlnit şi idei contra, cum că rapiţa ar fi modificată genetic, că ar conţine prea multe ierbicide….

Dar am găsit şi păreri pro, care m-au bucurat şi astfel am zis că de acum voi face măcar o dată pe săptămână câte o porţie de lăptic galben. Am să-l adaug la aluatul de pâinică să văd dacă se colorează…

Când găsesc tot felul de idei şi teorii în contra alimentelor vegetale, mă liniştesc cu gândul că nu poate fi adevărat să fie aşa cum spun unii şi alţii că soia e cum e, că porumbul e cum e, că nu ştiu mai ce, e cum e. Dacă Dumnezeu a rânduit pentru început să se hrănească omul cu seminţe şi plante, de ce n-or mai fi bune acum. Că omul a intervenit şi adus modificari, este adevărat, dar eu ce să fac? Să cumpăr produse bio? Dar ce siguranţă am eu pe ele când mi s-a întâmplat să cumpăr cu preţ triplat produse etichetate bio şi vai de ele? Auzi 30 de lei kg de orez! Astăzi mi-am ieşit din fire când am vorbit cu un comerciant de produse bio. Dar mai lăsaţi-mă dragilor cu bio! Eu cu un salariu cu ce să trăiesc? Să cumpăr margarină, cartofi şi roşii?
Nicidecum!

Voi folosi alimente pe care le voi găsi în târgul de cereale şi în piaţă cu credinţa că „Mare e Dumnezu să ne ajute şi pe noi!” Dar nu voi susţine nici în ruptul capului marketingul şi comerţul internaţional. Dacă pentru animalele, pe care le cresc oamenii ca să le taie şi să le mănânce, sunt bune alimentele modificate genetic, cred că n-oi muri dacă mânc porumb cumpărat de la nea Ion din Ocna şi nici lapte de seminţe de rapiţă de la nea Mitică…

Dar să revenim!

Iată câteva spicuiri despre folosul seminţelor de cânepă.

Câteva informaţii despre rapiţă:
Rapita (Brassica napus oleifera din Familia Cruciferae) este planta erbacee anuala, cultivata pentru semintele ei bogate in ulei. Planta infloreste in lunile iunie-august. Fructul are forma unei cu seminte.

Utilizarile rapitei:
– Se foloseşte mai mult sub formă de ulei
– uleiul de rapita are largi utilizari in industrie si alimentatie.
– Rapita este o excelenta planta melifera, putand asigura productia a 50 kg de miere la fiecare hectar de cultura
– prin procesarea rapitei se produc turte cu valoare furajera mare, care contin proteine (38-42%), glucide si saruri minerale.
în medicina
– Compozitia semintelor plantei confera uleiului de rapita calitati cicatrizante, dezinfectante, depurative, diuretice, emoliente, expectorante, vitaminizante si nutritive. Semintele contin proteine, hidrati de carbon, substante minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu), celuloza, glucide, grasimi, rezine, mucilagii, vitamine (A, B1,B2, niacin, C, beta-caroten).
Dermatologie:
Uleiul de rapita se poate folosi la ungerea arsurior mai usoare, avand efect emolient. Uleiul cald se poate aplica local pentru calmarea durerilor.
Afectiunile digestive:
Folosit intern, uleiul de rapita are calitati exceptionale in tratarea bolilor tubului digestiv. Uleiul ajuta la drenarea ficatului, vindeca pacientii cu constipatie cronica, distruge parazitii intestinali si este indicat in tratarea enteritelor. O lingurita de ulei de rapita se va da in cazul constipatiei cronice, ascitei sau afectiunile ficatului, iar 3 lingurite de ulei de rapita se dau in cazul parazitilor intestinali.
Alte afectiuni interne:
Pe langa bolile digestive, rapita poate trata cu succes si unele afectiuni respiratorii (tusea, bronsita), cardiace (angina pectorala), renale sau articulare (guta).
Acestea sunt informaţii pe care le-am selectat în fugă de aici. Mi s-au părut totuşi mai credibile fiind scrise de Dr. biochimist Eugen Giurgiu: http://revista-tratamente-naturiste.ro/totar.php?totart&na=Rapita%20trateaza%20pielea%20si%20bolile%20digestive

Alte informaţii care mi-au atras atenţia:
– Rapita contine grasimi sanatoase, mononesaturate si polinesaturate, acizi grasi esentiali de tip omega, acid alfalinoleic.
– Uleiul de rapita ajuta la protejarea aparatului cardiovascular, reducerea hipertensiunii si a colestrolului nociv, la prevenirea formarii cheagurilor de sange pe artere, asigurand elasticitatea vaselor de sange si protejand impotriva anghinei pectorale.
– reduce riscul de ateroscleroza, asigura buna functonare a creierului, protejand de maladia Alzheimer si previne depresiile.
– ajuta la drenarea ficatului, asigura buna functionare a intestinelor, protejeaza de enterite.
– important anticancerigen si protejeaza de guta.
– sursa importanta de vitamina E, un puternic antioxidant, avand rol esential in regenerarea celulara, tonificand si pielea.
– Continutul ridicat de acizi grasi monosaturati din uleiul de rapita il face pe acesta sa fie mult mai bine cotat decat uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb sau cel de sofranel
Informaţii extrase de aici: http://blog.biorigine.ro/beneficiile-oferite-pielii-de-uleiul-de-rapita/),

Citind aceste informaţii mă gândeam că dacă uleiul de rapiţă are atâtea efecte benefice pentru piele oare nu va fi benefic şi intern?
Cu siguranţă!
Dar ca să fiu şi mai sigură, l-a sunat pe doctorul meu îndrumător în nutriţie şi m-a asigurat că seminţele de rapiţă sunt valoroase.
Şi la numai 2 lei kg, oare nu e păcat să nu folosim seminţele de rapiţă?

O zi binecuvântată!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: