Arhive zilnice: 3 septembrie 2014

Colivă din grâu integral fiartă în 15 minute

Salutare, dragilor!

Pentru că mâine se împlinesc doi ani de când mama mea a plecat la Doamne, am decis să fac colivă.

A fost un timp în care fierbeam des colivă din arpacaş, dar după ce am descoperit cât de valoros nutritiv este bobul întreg de grâu, m-am străduit să-l prepar şi să-l consumăm cât mai des.

Dacă aţi urmărit postările mai vechi, aţi văzut şirul poveştii, cum am încolţit grâu, cum m-am chinuit să-l bat într-o piuă improvizată, cum l-am dat prin maşina de tocat carne, dar nu ieşea nicidecum exact ca coliva obişnuită, adică să se desfacă bine bobul.

Astăzi, mulţumesc Domnului că m-a ajutat să fac colivă din grâu integral la fel ca cea din arpacaş!

Cum am făcut?

Simplu:

Dimineaţă am spălat bine grâul şi l-am pus într-o sită pe un grătar în curte. Până spre seară, s-a uscat bine şi apoi, l-am pus în moara de cereale

Picture1

şi am fixat-o pe poziţia foarte grunjos, mai în spate de unde se termină semnul de maxim grunjos şi am zdrobit grâul.

Apoi, l-am cernut de puţina făină ce s-a făcut şi a rămas doar spărtura de grâu, bobul zdrobit în bucăţi.

Între timp, am pus să se încălzească apa în ceaun. Când s-a încălzit bine apa, am pus grâul şi l-am amestecat cu apa fierbinte. Am amestecat mereu, căci pe măsură ce fierbea, se îngroşa. Am pregătit pe aragaz şi apă caldă de rezervă, în caz că mai am nevoie şi am mai adăugat puţină. Apa e nevoie să fie de două-trei ori mai multă decât grâul.

L-am lăsat să fiarbă la foc potrivit cam 15 minute, dar am tot amestecat în el. Între timp, am pregătit pasta de curmale pe care am pus-o în grâul aproape fiert.

Am stins focul după 20 de minute de fiert şi am adăugat un pic de esenţe (că de, aşa pare mai îmbietoare, dar de pe partea mea, nu-s prea de acord, căci nu am esenţă de rom şi lămâie naturală). Şi apoi, am pus capacul şi l-am lăsat la umflat bine acolo în ceaun mai bine de o oră.

Când am deschis capacul şi am gustat, se desfăcuse bine bobul şi mireasma m-a cucerit. Dar am pus prea multe curmale, căci era prea dulce.

Apoi, am râşnit vreo 3 mâini de nuci, le-am adăugat peste grâul fiert şi le-am amestecat bine cu mâna. Dar mi s-a părut că ar mai trebui nuci, dar nu mai aveam în casă şi astfel, am râşnit vreo 3 mâini de seminţe de floarea soarelui, le-am adăugat în colivă şi am amestecat bine. A căpătat un gust de floarea soarelui.

Mi-e îmi place, dar ştiu eu cum o vor primi tantile de la biserică?

De dulce, e dulce, chiar prea dulce, dar are curmale şi seminţe de floarea soarelui, gusturi cu care oamenii nu-s obişnuiţi.

Mă gândesc să o pun pe o tavă şi să iau farfuriuţe şi linguriţe de unică folosinţă şi să le invit să servească, să guste dacă le place şi dacă le place, le voi pune în pahare de unică folosinţă. Hm, cam năstruşnic gând!

E o problemă cu pomenile, căci părintele le sfinţeşte şi e păcat să le arunci, dar nici dacă nu-ţi plac, nu le poţi mânca.

Am să mă mai gândesc…

O soluţie ar fi să fac o tăviţă pentru pomenire şi sfinţire pe care s-o iau înapoi acasă şi s-o mâncăm noi. Şi să pregătesc doar câteva pahare pe care să le dau la doamnele care se hrănesc la fel ca noi şi apreciază calitatea nutritivă…

Ei, e complicat să te armonizezi cu semenii! Dar nu mai pot să gătesc ca mai demult.

Mă tot gândeam azi: Doamne, ce uşor e să te duci la alimentară să cumperi o pâine şi colaci, un suc şi prăjituri şi să le oferi oamenilor. Cu câtă bucurie le primesc, dar colacii mei negrişori din făină integrală

IMG_20170113_194509

şi colivuţa mea maronie cu curmale,

IMG_20170113_213945

IMG_20170113_214038

cui îi va plăcea?

Reţeta de colivă:

Ingredientele pe care le-am folosit:
Grâu integral spart – în jur de 1 kg jumătate
Apă – în jur de 3 litri
Curmale – 1kg
Esenţă de rom şi de lămâie

Pasta de curmale
Am încălzit o cană bună de apă şi am pus-o peste curmale şi apoi le-am zdrobit cu mâna până s-a făcut ca un magiun, ca o pastă. Ca să fie mai fină, am luat mixerul vertical şi am mixat-o puţin.

PS: pomeniţi-o şi pe mama mea, Maria, mâine!
Vă mulţumesc!