Arhive zilnice: 9 septembrie 2014

Cum să eviţi chinuitoarele cure de slăbit?

Dragii mei dragi

Aseară, m-am întâlnit cu cineva, pe care nu l-am mai văzut de câţiva ani şi m-am speriat de cum arăta, „arăta cât muntele!”. Doamne, m-a cuprins o milă de el! Şi mă gândeam: „sărmanul, cum se poate odihni? Cum se poate întoarce? Săracul cum se mai canoneşte să care atâta greutate!

Până acum, a trăit aşa cum trăiesc mulţi: toată ziua deplasare cu maşina, lucru de dimineaţa până târziu, mâncat pe apucate….
Am discutat puţin cu ea şi mi-a spus că este la cură, că un an a fost vegetarian, că sănătatea îi este în piuneze.

Şi mă gândeam că acest om nu a ţinut niciodată un post întreg şi uite că „nevoia” l-a obligat să ţină post, să mănânce vegetal, un an întreg.
Dar oare nu-i mai bine să o luăm din timp şi să nu ne mai canonim degeaba?

Spune-mi ce folos sufletesc ai dacă posteşti doar pentru trup, ca să-l subţiezi?

Şi eu îţi spun ce folos ai dacă posteşti pentru suflet: nu mai ai probleme de greutate!

Domnul, „drăguţul”, cum spunea cineva, ne iubeşte atât de mult şi ştie neputinţa noastră de a fi mereu înfrânaţi şi de aceea a rânduit, prin Părinţii Bisericii noastre dreptslăvitoare, posturile. Acestea sunt perioade de echilibrare. În timpul lor facem curat de resturile tari ale cârnii şi ale animalierelor.

Acum, când nu mă mai atrage consumul de carne mă tot minunez şi mă întreb ce-mi plăcea aşa de mult la carne. Dacă nu o condimentezi, carnea este oribilă. Deci mâncam acele condimente!

Am descoperit bunătaţile naturale vegetale şi m-am deprins a le condimenta natural, cu plante, şi sunt foarte bune, nu mai simt nevoia de carne!

Biserica noastră Ortodoxă are un sistem de alimentaţie foarte bun, echilibrat: are 4 perioade anuale de post, de alimentaţie strict vegetală şi 2 zile pe săptămână. Aceste perioade de post sunt foarte bine plasate. Poţi verifica şi ştiinţific, citind cartea

Postul-un miracol.

Calendarul alimentaţiei:

Lunile septembrie şi octombrie:

Acum ne aflăm în bogatul sezon al legumelor şi fructelor! Avem de toate: grâul şi celelalte cereale s-au treierat şi s-au pus în hambare, leguminoasele s-au uscat bine şi sunt puse bine pentru iarnă.
Acum ne desfătăm cu bogăţia legumelor şi fructelor.
Dimineaţa (şi seara) facem cura de struguri negri, cătină, pastă de măceşe şi prune.
La amiază diversificăm hrana cu puţine animaliere (la alegere, o masă săptămânală din fiecare produs animalier: brânză, lapte, ou, carne, peşte) şi multe legume proaspete sub formă de salate. În locul animalierelor şi mai cu seamă a cărnii (atât de nocive) putem opta pentru leguminoase, care au destulă proteină!
Acum se umplu beciurile cu proviziile pentru iarnă din toată bogăţia legumelor rădăcinoase.

Lunile noiembrie şi decembrie:
După belşug şi desfătare, urmează o perioadă mai cumpătată, urmează Postul Naşterii Domnului. Acesta este un post cu dată fixă şi ţine din 15 noiembrie până în 24 decembrie.
În acest post folosim din belşug dovleacul plăcintar, varza crudă de toamnă şi varza de Bruxelles. Avem şi seminţele de dovleac şi de floarea soarelui, care dau consistenţă mâncărurilor.

Lunile ianuarie şi februarie:
„Diversificăm” alimentaţia cu puţine animaliere.
Dimineaţa ne desfătăm încă cu merele gustoase.
Apoi mai avem legume rădăcinoase, cartofi şi leguminoase.

Lunile martie-aprilie:
După perioada de „hiberbare” vine perioada trezirii, a ieşirii din cuclcuşul cald. Mama avea un obicei: la 1 martie făcea o curăţenie generală a casei şi când scutura covoarele tot spunea: „martie în casă, puricii afară!”.
Dar nu numai de curăţenia exterioară e nevoie să ne ocupăm. Mult mai importantă e curăţenia interioară. Dacă toată iarna am mâncat o jumate de porc, acum e timpul să ne curăţăm aparatul digestiv şi tot organismul. Şi primăvara este perioada curăţeniei (detoxifierii) interioare.
În această perioadă facem cura cu urzici şi verdeţuri (leurdă, spanac, frunze de pătrunjel, frunze de mărar, ştevie, lobodă, ceapa verde, usturoi verde, salată verde).
În mod obişnuit acum este şi perioada postului Sfintelor Paşti. Acesta ţine 40 de zile şi cade în general în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii mai. Este o perioadă de maximă învigorare spirituală şi trupească.

Luna mai:
„Diversificăm” alimentaţia cu puţine animaliere, o masă săptămânală din fiecare, consumate cu multe verdeţuri. Acum caşul/telemeaua din lapte de capră şi urda de oaie sau de vacă se găsesc din belşug, pentru că iarba verde este din abundenţă. O feliuţă (dar o feliuţă!) de brânzică sau de urdă cu multă salată verde şi ceapă verde este o diversificare binevenită.
Spre sfârşitul lunii începe să apară pe piaţă varza de vară şi dovleceii (de solar). Anul acesta (2014) a fost primăvară mult mai devreme, toate roadele au ieşit mai repede cu aproape o lună.
Luna mai este luna căpşunelor. O cură de căpşune dimineaţa e binevenită.

Luna iunie:
În mod obişnuit în această lună avem postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care variază ca lungime de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii (a Rusaliilor). În mod obişnuit acum facem cura cu cireşe.
În prima parte a lunii găsim pe piaţă mazăre verde. Profităm de ocazie şi facem câteva mâncăruri de mazăre verde proaspăt desfăcută din păstaie.

Luna iulie:
„Diversificăm” alimentaţia cu puţine animaliere, o masă săptămânală din fiecare, consumate cu multe legume. Şi sunt multe legume în această lună! Acum este şi perioada coacăzelor, zmeurei, murelor, merelor de vară, a fasolei verzi.
Cura de fructe de pădure: în prima parte a lunii avem coacăze cu zmeură de grădină, iar în partea a doua a lunii afine şi mure.

Luna august:
În prima parte a lunii (1-14 august) avem postul Adormirii Maicii Domnului. Acum facem cura cu pepeni. În perioada aceasta apar şi roşiile de grădină adevărate (nu de solar), cu gustul lor bun. Putem face o cură de suc de roşii.
După Sfânta Marie apare şi conopida de grădină, de care ne vom bucura, alături de varză, până în iarnă.

Zile speciale de post:
– Ajunul Bobotezei (5 ianuarie),
– Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august)
– Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
– Zile săptămânale de post: toate zilele de miercuri şi de vineri de peste an, în afara celor notate cu harţi
– Ei, „dar nu numai cu pâine va trăi omul!”, ne spune Domnul, ci şi „cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.
Post înseamnă de fapt nemâncare, dar noi l-am cam adaptat şi prin post înţelegem să mâncăm doar mâncare vegetală.
Biserica a rânduit zile speciale în care să postim, adică să nu mâncăm, să facem o pauză de o zi, să-i dăm liber stomacului să se bucure de o relaxare binevenită iar sufletul să se adune şi să-şi încarce bateriile. În aceste zile, unii credincioşi, mai râvnitori, fac post negru (adică petrec ziua fară să bea sau să mănânce ceva ) sau post doar cu apă!
Iată ce program perfect de alimentaţie! Dacă l-am respecta, „am trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi!”, fără să ne mai canonim cu cure de slăbit şi „alte celea”.
„Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”, zice Doamne.
PS: În cartea pe care am scris-o cu ajutorul lui Doamne găsiţi detaliat acest program de alimentaţie. Şi în plus este şi teoria, pe care e nevoie s-o pricepem ca să ştim ce se întâmplă dacă mâncăm într-un fel sau altul.
Povestea mea
Şi spre încheiere permiteţi-mi să vă împărtăşesc din păţaniile mele:
Mâncare nu e totul. Pe lângă programul de mâncare sănătoasă, e nevoie de multe alte lucruri, dar pentru că mâncarea e ceva de care nu ne putem lipsi prea mult şi e o nevoie stringentă, m-am ocupat mai mult să deprind un stil de pregătire cât mai natural şi integral, dar vara aceasta am cam rărit-o cu mişcarea şi am şi băgat adesea la „potol” seara târziu fructe dulci şi drept urmare, am adăugat straturi noi de grăsime pe coapse. Sus se simt coastele, iar jos sunt umflată. Bărbaţii pun pe burtă, noi femeile punem la şolduri.
Şi asta datorită nemişcării. Am stat mai mult pe scaun. Dar săptămâna viitoare începem programul de „mişcare forţată”, turele în forţă spre şcoală şi grădiniţă şi programul ordonat de activităţi. Abia aştept!
Să ne vedem cu bine şi .. mai „sprinteiori”!