Arhive zilnice: 13 noiembrie 2014

Dar de nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel

Dragii mei sfânta evanghelie de astăzi m-a pus pe gânduri:
1. Şi erau de faţă în acel timp unii care-I vesteau despre galileienii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor.
2. Şi El, răspunzând, le-a zis: Credeţi, oare, că aceşti galileieni au fost ei mai păcătoşi decât toţi galileienii, fiindcă au suferit aceasta?
3. Nu! zic vouă; dar dacă nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel.
4. Sau acei optsprezece inşi, peste care s-a surpat turnul în Siloam şi i-a ucis, gândiţi, oare, că ei au fost mai păcătoşi decât toţi oamenii care locuiau în Ierusalim?
5. Nu! zic vouă; dar de nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel.
6. Şi le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sădit în via sa şi a venit să caute rod în el, dar n-a găsit.
7. Şi a zis către vier: Iată trei ani sunt de când vin şi caut rod în smochinul acesta şi nu găsesc. Taie-l; de ce să ocupe locul în zadar?
8. Iar el, răspunzând, a zis: Doamne, lasă-l şi anul acesta, până ce îl voi săpa împrejur şi voi pune gunoi.
9. Poate va face rod în viitor; iar de nu, îl vei tăia.
Şi Părintele meu a spus:
„pilda cu smochinul- Mântutorul arată îndelunga răbdare a lui dumnezeu pentru poporul Său de la care aştepta roade. Dacă nu aduce roade, nici azi, nici mâine, nici anul viitor, Domnul a pornit pedeapsă”.
Şi s-a oprit brucs aici…
Şi m-a înfiorat…
Dar am prins şi nădejde că iată ziua ce mi-a dăruit-o încă e la început, încă mai pot face fapte de pocăinţă… şi iată acum când scriu e spre seară şi fapte n-am făcut, dar mai am încă câteva ceasuri…
Doamne numa’ mila Ta mă ţine!

Pastă de măceşe de toamnă târzie şi ce mai găsim prin piaţă la ora asta

Dragii mei
Astăzi am trecut prin piaţă. O mare schimbare, se vede că se apropie iarna: ardeii capia s+au rărit, verdeţurile la fel, în schimb e multă varză şi mulţi cartofi şi mere. Mi-am făcut plinul cu legume rădăcinoase şi când mă căzneam să le pun în maşină, apare ca din senin p bătrâncică din altă lume parcă: „ia maică măceşele acestea, ca să iau şi eu două pâini”. Avea două pungi, două kilograme cu 10 lei. Hm ce să fac? M-a prins mila de tanti şi deşi aveam alte socoteli cu banii, i-am dat 10 lei şi am luat măceşele. Pomană curată! Îmi aduc aminte cât mai înţepat să adun câteva mâini de măceşe, dar nici nu prea erau şi biata bătrână a cules atâtea!
După acest „incident” m-am întors în piaţă ca să iau fructe. Am trecut prin zona fructelor de pădure să caut porumbele. Doar o singură precupeaţă avea porumbele. Anul acesta nu s-au făcut porumbelele. Anul trecut au fost aşa de multe şi am luat şi cu 2 lei kg iar anul acesta era cu 10 lei kg. Am luat o jumătate de kg ca să mâncăm aşa câte 5 în fiecare zi timp de o săptămână.
Apoi am văzut cătină. Ultima cătină cu 30 lei kg. Curios, anul acesta am văzut în luna iulie cătină cu 10 lei kg. Niciodată nu am văzut cătină în iulie şi mai ales cu aşa preţ. Am luat atunci de vreo două ori câte un kg dar nu mi-o trecut prin cap că n-o să găsesc în toamnă mai multă. Se spune că e bună după ce cade bruma, dar şi preţul e pe măsură. Ce să fac Doamne? M-am târguit ca de obicei şi am luat 2 kg cu 25 de lei, dar nu-mi pare rău căci are atâta bogăţie în ea, faţă de alte fructe. Şi în frigiser se ţine bine vreo câteva săptămâni, aşa că o sa le dau copilaşilor dimineaţa câte un suculeţ cu mierucă. Mă gândesc să adaug o mânuţă de cătină la sucul de măr, o fi bine? ce spuneţi?
În altă ordine de idei, am găsit altă bătrânică care voia să plece acasă şi a lăsat din preţuri, aşa că am luat morcov cu 50 de bani kg şi pătrunjel cu 1,5 lei. Am găsit şi spanac şi am luat o jumătate de kg, ca să adaug la sucul de rădăcinoase. Şi am luat şi câteva legături de frunze de pătrunjel verde şi ţelină.
Am luat şi ceapă roşie, aşa vreo 5 kg, ca să ne ajungă. Am descoperit şi eu ce bună e ceapa roşie şi acum mă îndur s-o cumpăr, deşi e mai scumpă decât cea albă.
Ei bine, am ajuns acasă. Am depozitat toate cu bună rânduială. Am făcut spanacul buchet şi l-am pus în apă într-o caserolă şi apoi l-am depozitat în frigider. La fel am făcut şi cu pătrunjelul.
Apoi am făcut
Pasta de măceşe
Am pus la fiert apa şi când a stat să fiarbă, am pus măceşele şi le-am lăsat să fiarbă la foc mic vreo 30 de minute. pentru că a fost nevoie să plec, le-am lăsat în oală acoperite. La întoarcere erau deja răcite şi le-am dat prin storcătorul meu rudimentar cu melc din fontă şi apoi l-am strecurat prin tifon şi sită deasă. Am avut de lucru, dar acum ştiu şi eu ce conţine pasta de măceşe, ca să nu mai port pică pe comercianhţi cum că ar pune făină să se îngroaşe. Oricum, pasta de măceşe ce am făcut-o eu are alt gust faţă de cea pe care o cumpăram. Am mai făcut odată pastă de măceşe în octombrie şi am băut vreo două săptămâni. Am îndulcit-o cu un pic de suc de struguri negri. Nu ştiu dacă a fost bine, dar nu am avut miere la îndemână.
E atâta bogăţie în lumea asta vegetală. Îmi plac aşa de mult toate produsele din piaţă! Dar e adevărat că pentru a le predăti şi oferi familiei e nevoie de ceva timp, pe când animalierele le iei repede de la magazin şi ai linişte o jumate de zi. Dar legumele şi fructele se digeră mai repede, dar rezultatul digestiei este mult mai bun. Am făcut şi eu diferenţa zilele acestea când nu prea am apucat să mănânc prea multe legume crude. Atăt de greu se mişcă mâncarea gătită şi atât de greu e trupul, dar cu crudităţi deşi îţi e foame mai repede, te simţi aşa de uşor….
Nu pot să mulţumesc îndestul ce binecuvântare este piaţa! Să ai tu toate la îndemână şi atât de lesne!
Doamne mulţumesc!
Vă doresc un post binecuvântat!
Şi vă invit să treceţi prin piaţă.
Am uitat să vă spun că am mai găsit şi dovlecel. Ce-i drept că era din solar, dar era „de la noi”, nu era din import sau de la angrosişti…