Arhive lunare: iunie 2015

Bucurii de mămică „casnică”

Dragilor

vă vorbeam zilele trecute despre provocările de zi cu zi ce-mi vin din partea copilaşilor.

De data aceasta, vă împărtăşesc câteva bucurii venite din partea copilaşilor.

Duminică am urcat spre Păltiniş cu familia să aducem apă. A fost minunat! În timp ce soţiorul a umplut bidoanele cu apă, eu am urcat cu fetele dealurile din apropiere. Spre surprinderea mea, am găsit afine şi frăguţe şi am început să ciugulim.

Au fost primele afine din anul acesta.

afine 8

În timp ce le culegeam, mă gândeam cu mulţumire cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi cum ne-a dăruit o aşa bunătate în aceste micuţe fructe, pe care e nevoie să te osteneşti un pic pentru a le mânca. Mă uitam la micuţele mele cât de entuziasmate erau şi cu câtă bucurie culegeau cu mânuţele lor afine şi frăguţe şi-mi creştea inima de drag.

Azi, luni, am fost la bisericuţă şi am stat în prima parte a slujbei afară. Fetele cele mici s-au mişcat prin curte cu alţi copii, în timp ce mai cântau şi câte un „Doamne miluieşte”.

După masă m-am dus cu fetele la bazinul de înot.

poza-baz_olimpia-sb2

Am lăsat-o pe mezinucă la lectia de inot, iar cu mijlocia ne-am dus în parcul Sub arini. Timpul a trecut repede în parc şi când s-a făcut ora 18 şi noi trebuia să mergem s-o luăm pe micuţa de la bazin, au apărut nişte muzicanţi la cupolă.

80_big

Mijlocia, artista mea, s-a uitat cu interes şi ar fi vrut să-i audă cântând. După ce am îmbrăcat-o pe micuţa, mijlocia i-a spus micuţei că a fost în parc şi s-au hotărât să mai mergem un pic în parc. Zis şi făcut!

Când am ajuns în parc, concertul era în toi. Am descoperit că „formaţia” se numeşte „Famfara din Turnişor” (Turnişor fiind un cartier din Sibiu) şi că are program toată vara în fiecare luni între orele 18-20.

Mijlocia s-a dus pe scenă între muzicanţi, iar eu cu micuţa ne-am dus la leagăne şi tobogane. A fost minunat! Ne-am jucat în parc şi am cântat împreună „O lume minunată”…şi alte cântece…
Am stat până la finalul concertului, căci n-am putut s-o desprind pe mijlocia, care era fascinată de instrumente şi de muzicanţi. Ba, cântăreţul la orgă i-a promis că la sfârşit o lasă şi pe ea să cânte la orgă, ceea ce nu s-a mai întâmplat …

Da, oricum, a fost relaxant, deşi, la un moment dat, micuţei i se făcuse foame şi aş fi vrut să plecăm, numai că nu puteam s-o desprind pe mijlocia… Mezinuca a fost înţelegătoare şi răbdătoare şi, până la urmă, totul s-a sfârşit cu bine.

Când am ajuns acasă, micuţa, care nu-şi mâncase toată mâncarea la prânz, a „înfulecat” porţie dublă. Şi aşa, m-am convins încă odată că foamea rezolvă problema mâncatului…., dar a trebuit să refuzăm de două ori îmbierea cu napolitane a bineluiintenţionat domn muzicant care servea pe micuţii privitori la spectacol cu napolitane….

Reclame

Dezlegarea misterului cu privire la o icoanaă a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Dragilor

în urmă cu vreo 20 de ani şi ceva am văzut o icoană Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

70610_petru-pavel_1

şi mi-am pus o întrebare: ce va fi însemnând acea îmbrăţişare ce şi-o dau aceşti Apostoli?

Şi iată, că abia aseară misterul mi s-a dezlegat.

Aseară, după vecernie, minunatul nostru Părinte ne-a vorbit foarte frumos despre Sfinţii Apostoli, despre greutăţile cu care au propovăduit Evanghelia, dar şi despre cum a fost primit Pavel în rândul Celor 12 Apostoli. Sfântul Pavel a fost privit cu suspiciune la început.

Au existat discuţii şi divergenţe, dar până la urmă Petru evreul acceptă că oamenii pot primi creştinismul fără să devină mai întâi iudei…

Şi astfel, cei doi Apostoli se acceptă şi se îmbrăţişează

Când voi avea vrerme, vă voi transcrie exact cuvintele Părintelui…

Vă doresc o zi binecuvântată şi La mulţi ani celor care poartă numele acestor mari Apostoli care au propovăduit cu timp şi fără timp pe Hristos. Şi noi suntem chemaţi să le urmăm exemplul.

PS:

Petru înseamnă „stâncă”
Pavel înseamnă „cel mic”

Sibiu – Capitală Universitară Europeană

Dragilor

zilele acestea, începând de astăzi 29 iunie şi până în 4 iulie, oraşul nostru, Sibiu,

sibiu3

devine Capitală Universitară Europeană.

Ne mândrim, în sensul bun al cuvântului, că Sibiul nostru drag primeşte încă o dată numele de “capitală internaţională”.

Numele de “capitală internaţională” a fost dat de către Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu care desfăşoară, conform informaţiilor aflate în ziarele locale, un program alcătuit din conferinţe, mese rotunde, şcoală de vară teologică, festival internaţional de poezie, reprezentaţii teatrale şi concert de muzică corală.

Deschiderea oficială a programului va avea loc astăzi, 29 iunie, la ora 9.30, în Sala Senatului din clădirea Facultăţii de Medicină de pe strada Lucian Blaga.

La deschidere sunt invitati, printre alţii, primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor, rectorul ULBS, prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Programe Comunitare al ULBS, Daniela Preda, vicepreședintele The University Network of the European Capitals of Culture (UneECC),William Chambers și Pierre YvesBrandt, membru în board-ul Asociației Internaționale pentru Psihologia Religiei.

Cu prilejul acestui eveniment, auzim de nume mari din ţară şi străinatate:
Horia Roman Patapievici, Dr. Sorin Bocancea, Dr. Mircea Diaconu, Dr. Daniel Şandru , Mihai Vakulovski , Dr. Radu Vancu, Dr. Liviu Papadima, Prof . Fadi Georgi (Liban ), Dr. Bin You (China) , Katja Perat (Slovenia ), Lucy K. Shaw (Marea Britanie), vas Diogo Pinto (Portugalia ), Alexandru Cozmescu (Moldova ).

Aseară, după vecernie, Părintele nostru Pr. Prof. dr. Vasile Mihoc,

ipr vasile mages

ne-a vorbit foarte frumos despre profesorul chinez Prof. Dr. BinYou (Beijing) şi ne-a invitat să-l ascultăm marţi la conferinţa ce o va susţine acest profesor renumit la Facultatea de Teologie.

Orarul evenimentelor:
Luni, 29 iulie, Ora 09.30
Deschiderea oficială ”SIBIU – CAPITALĂ UNIVERSITARĂ EUROPEANĂ”
Locul de desfășurare: Sala Senatului, Facultatea de Medicină

Participă:
Prof.univ.dr. ing. Ioan Bondrea-Rector
Primar Interimar Astrid Fodor
Preda Daniela
William Chambers- Vicepresedinte UneECC
Brandt Pierre Yves-Elvetia

Ora 11.00
Masa rotundă Sibiu – Capitală Culturală Europeană/ Capitală Universitară Europeană (2007-2015)

Locul de desfăşurare a evenimentului: Sala Senatului ULBS
Invitat special : William Chambers (Vicepreședinte, Liverpool Hope University)

Ora 18.00
Colocviile de Critică „Transilvania”, ediția a XII-a, cu tema: Local/ național/ internațional/ global
Participă: Horia Roman Patapievici (filozof), prof.univ.dr Sorin Bocancea (politolog), prof.univ.dr. Mircea A. Diaconu (critic literar), prof.univ.dr Daniel Șandru (politolog), prof.univ.dr. George Bondor (filozof), Mihai Vakulovski (scriitor), Petronela Rotar (scriitor), prof.univ.dr. Gheorghe Manolache (critic literar), Alex Goldiș (critic literar), conf.univ.dr. Mioara Anton (politolog), prof.univ.dr. Andrei Terian (critic literar), conf.univ.dr Radu Vancu (scriitor), conf.univ.dr. Dragoș Varga (critic literar), conf.univ.dr Dragoș Dragoman (politolog), lector dr. Bogdan Gheorghiță (politolog), prof.univ.dr. Liviu Papadima (critic literar) prof.univ.dr Gheorghe Manolache (critic literar)
Biblioteca Județeană „ASTRA”, Sibiu, corp A, Sala de Festivitati

ORA 18.00
Conferință Horia Roman Patapievici- Sala festiva a Bibliotecii Astra

Ora 17.00
Debutează prima ediție a Școlii Internaționale de Vară „Teologia contemporană în context global și ecumenic”

Locul de desfășurare: Facultatea de Teologie
Arhid. Prof. Ioan I. Ică (Sibiu) prezintă lucrarea „Canonul teologiei în dezbateri contemporane -teismul canonic al lui William J. Abraham și noua perspectivă a lui N. T. Wright

Marți, 30 iunie

Școala Internațională de Vară „Teologia contemporană în context global și ecumenic”
Locul de desfășurare: Facultatea de Teologie

sibiu-fac-de-teologie-crt-interioara-01
8.30 – 12.00 Pr. Prof. Fadi Georgi (Balamand): „The Legacy of Patristic Thoughts in 21st Century”
14.00-17.30 Prof. Dr. BinYou (Beijing): „What Christianity can learn from Confucian Reading of Scripture?”

Ora 11.00
Colocviile de Critică „Transilvania”, ediția a XII-a
Masă rotundă cu tema Cuvintele și puterea în comunism și post-comunism
Moderatori: Dragoș Varga, Sorin Bocancea
Prezentări de carte
Locul de desfășurare: Librăria Habitus

Ora 18.00
Masă rotundă cu tema Scriitorul și puterea
Moderatori: Radu Vancu, Mihai Vakulovski
Prezentări de carte

Miercuri, 1 iulie
ora 19:00
Festivalul Internațional de Poezie Studențească, ediția I
Locul de desfășurare al evenimentului: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, str. George Barițiu, nr. 5-7

Serie de lecturi publice care va reuni poeți aflați la început de drum și autori consacrați, din țară și din străinătate. Participă: Katja Perat (Slovenia), Lucy K. Shaw (Anglia), Diogo vaz Pinto (Portugalia), Alexandru Cosmescu (Republica Moldova), Vlad Drăgoi, Andrei Doșa, Vlad A. Gheorghiu, Deniz Otay.

Școala Internațională de Vară „Teologia contemporană în context global și ecumenic”
Locul de desfășurare: Facultatea de Teologie
8.30 – 12.00 Prof. Dr. Pierre-Yves Brandt (Lausanne): „Integration of spirituality in hospital care systems: Comparison of models of spiritual care in Europe and North America”
14.00-17.30 Pr. Prof. Jean Boboc (Paris) : „Zigotul si Duhul Sfânt”

Joi, 2 iulie
Ora 12.00
Masă Rotundă Interdisciplinară, cu tema: Identitățile Naționale în Noul Context Global
Locul de desfăşurare a evenimentului: Aula Avram Iancu, Facultatea de Litere și Arte, blvd. Victoriei, nr. 5-7, Sibiu
Dezbatere la care participă membri titulari ai Academiei Române având titlul de doctor honoris causa ai ULBS.

ora 19:00
Festivalul Internațional de Poezie Studențească, ediția I
Locul de desfășurare al evenimentului: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, str. George Barițiu, nr. 5-7
Serie de lecturi publice care va reuni poeți aflați la început de drum și autori consacrați, din țară și din străinătate. Participă: Luna Miguel (Spania), Lieke Marsman (Olanda), Sam Riviere (Irlanda de Nord), Oscar Bruno d’Artois (Statele Unite ale Americii), Alex Văsieș, Radu Nițescu, Ștefan Baghiu,

ORA 19.00
„Kathie și hipopotamul” de Mario Vargas Llosa (regia: Larisa Nuțescu)
Locul de desfăşurare a evenimentului: Studioul de Teatru CAVAS al Facultății de Litere și Arte.
Spectacol de teatru jucat de studenții de la Departamentul de Artă Teatrală al Facultății de Litere și Arte.

Școala Internațională de Vară „Teologia contemporană în context global și ecumenic”
Locul de desfășurare: Facultatea de Teologie

8.30-13.00 Simpozionul „Religie, antropologie, bioetică. Contribuția latinității în context global”(organizator Conf. dr. Sebastian Moldovan/Sibiu)

14.00-17.30 Pr. Prof. Nicolae Chifăr (Sibiu) : „Icoana – fereastră spre cer într-o societate dependentă de imagini deformate/pervertite”

Vineri, 3 iulie
ORA 10.00
Debutează Conferința Internațională „Reconstruind Latinitatea”: Abordări Interdisciplinare și Transdisciplinare, ediția a II-a, cu tema Latinitate și Globalizare
Locul de desfăşurare a evenimentului: Aula Magna a ULBS – Facultatea de Medicină (sesiunile plenare) și Centrul de Reuniune Academică (sesiunile în panel).
Sesiune in Plen
Alegre de la Rosa Olga María -Tenerife/Spania
Telleri Fausto – Bologna/Italia
Vallespir Soler Jordi – Palma de Mallorca/Spania
Fiorucci Massimiliano – Roma/Italia
Workshop-uri:

Joi, 2 iulie 2015, 11.00 – Reziliența urbană pentru dezvoltare sustenabilă (Alessandro Attolico, Valentin Grecu, Silviu Nate) -Facultatea de Științe Socio-Umane

Joi, 2 iulie 2015, 13.00 – Reţele de oraşe universitare în contextul zilelor latinităţii (Francesco Scorza, Silviu Nate)- Facultatea de Științe Socio-Umane

Joi, 2 iulie 2015 08.30-17.00- Religie, antropologie, bioetica. Contribuția latinității în context global- Facultatea de Teologie, str. Mitropoliei, nr. 20, Sibiu

Vineri, 3 iulie 2015,

15.00 – Științele educației în contextul latin (Ioan Leș – Sibiu/România; Călina Jugastru – Sibiu/România; Daniel Mara – Sibiu/ România; Elena – Lucia Mara – Sibiu/ România; Stefano Contini – Sassari/Italia; Giuseppe Gesuino Fara -Sassari/Italia; Jordi Vallespir Soler -Palma de Mallorca/Spania; Mercedes Morey López – Palma de Mallorca/Spania; Fausto Telleri – Bologna/Italia; Olga María Alegre de la Rosa – Tenerife/Spania; Manuel Avelino Pestano Pérez -Tenerife/Spania; Massimiliano Fiorucci – Roma/Italia) – Centrul Latino-American – Facultatea de Drept, str. Calea Dumbrăvii, nr. 34, Sibiu

Sâmbătă, 4 iulie 2015,

ora 10.00- Tradiţia umanistă în culturile latine (Dumitru Chioaru Sibiu/România; Mihai Iovănel – Bucuresti/ România; Adina Dinițoiu – Bucuresti/ România; Andreea Goldiș – Cluj/ România; Mirela Ocinic – Sibiu/ România; Andrei Terian – Sibiu/ România; Simina Terian – Sibiu/ România;Eva-Nicoleta Burduşel – Sibiu/ România; Ioana Ciocan – Sibiu/ România) – Centrul de Reuniune Academică, str. Banatului, nr. 6, Sibiu

ORA 18.00
„Atelier/DOC” (regia: Bogdan Georgescu)
Locul de desfăşurare a evenimentului: Sala Studio a Casei de Cultură a Sindicatelor.
Spectacol de teatru compus și jucat de studenții de la Departamentul de Artă Teatrală al Facultății de Litere și Arte, sub coordonarea regizorului româno-american Bogdan Georgescu.

Școala Internațională de Vară „Teologia contemporană în context global și ecumenic”
Locul de desfășurare: Facultatea de Teologie

8.30 – 12.00Pr. Prof. Daniel Buda (Sibiu/Geneva): „Noile prioritati de cercetare ale Comisiei pentru Credinta si Constitutie”

18.00-20.00 Simpozionul „Media, moralitatea și veridicitatea” (organizator Prof. Dr. Stefan Tobler/Sibiu)

Sâmbătă, 4 iulie,
ora 19 :00
Concert de Muzică Corală Românească
Locul de desfăşurare a evenimentului: Sala „Thalia”.
Concert realizat prin implicarea Corului Facultății de Teologie, condus de Pr.prof. Sorin Dobre si cu participarea tenorului Vlad Miriță și a actorului Florin Coșuleț. ”Mi-e dor…”, lait motivul in jurul caruia se va creiona concertul, dorește să reunească sub forma cântecului cele mai înalțătoare emoții și trăiri.
(Programul l-am preluat de aici
http://sibiu100.ro/educatie/47277-din-29-iunie-sibiul-devine-capitala-universitara-europeana/

Povestea unui pateu sănătos şi delicios de fasole verde

Dragilor

Ca să aflaţi povestea vă avertizez că această poveste e cam încurcată…nădăjduiesc să aveţi răbdare s-o lecturaţi cu răbdare până la final…

Vă spuneam în ultimul articol că joi am avut o zi tare neplăcută.

Se spune că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă,

iar eu vă spun că, dacă accepţi un gând denemulţumire în clipa când deschizi ochii dimineaţa sau când te ridici din pat, toată ziua e întoarsă pe dos…

Aşa a fost şi în cazul meu joi. V-am povestit un pic despre aceasta în ultimul articol, iar acum reiau şirul poveştii, ca să vedeţi ce s-a mai întâmplat.

Joi pe la ora 16.45 am dus-o pe mezinuca la înot şi am zis că într-o oră, cât stă copilul la înot, am timp să dau o fugă în piaţă, să cumpăr legume şi fructe, că „bătea vântul” prin frigiderul meu.

Zis şi făcut. Îi spun instructoarei că am de gând să plec în piaţă şi dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva şi nu sunt aici, să facă cumva ea ceva.

Am plecat ca vijelia. Am ajuns în piaţă. Am cumpărat o lădiţă de cireşe (la ofertă: cu 6 lie kg) Apoi m-am învârtit pe la legume. Tot uitându-mă pe tarabe, dau ochii cu o tanti, de la care iau adesea legume şi pepeni. O tanti care mă ştie şi pe care o ştiu, vorba ceea. O salut şi mă uit pe tejghea şi văd că are fasole verde cu 4 lei, deşi peste tot am văzut cu 5-6 lei. Am întrebat-o cum de are fasole cu 4 lei şi mi-a zis că vrea s-o dea că mâine îi aduce alta bărbatul. „Aş lua şi eu”, îi zic. „E fragedă?”. „Da, e bună”, spune tanti şi eu am crezut-o pe cuvânt. Mi-a fost jenă să iau o păstaie de fasole şi s-o rup şi să văd dacă nu cumva are aţe. Şi apoi, conform setării mele „mult ca să ajungă”, i-am cumpărat toată fasolea, 9 kg, fericită că o săptămână-două o să fac o cură de fasole verde fragedă.

doge-5000-seminte-fasole-pastaie-lata_5742

Bun. Duc fasolea la maşină şi mă întorc după alte legume. Mă învârt iar prin piaţă şi văd pe altă „prietenă” de-a mea. Aceasta avea Zuchini, dovlecel Zuchini… Nu văzusem până atunci şi i-am spus să-mi pună şi mie un kg, dar să fie atentă să-mi dea marfă bună, fragedă, nu veştejită.
„Da, da”, zice…

Merg mai departe…Într-un colţ, dau cu ochii de o bătrânică, de care m-am ataşat de curând, ea are numai produse autentice. De la ea luasem nişte morcovi delicioşi şi nişte legături de pătrunjel verde, din acela de frunze, cu acel miros puternic. Am scotocit în grămada de legături şi am mai găsit şi de data aceasta frunze de pătrunjel din acelea care-mi plac mie cel mai mult.

frunze-verzi

Voiam să iau şi morcov, dar voiam mai mult, nu o legăturică, voiam mult şi ieftin dar şi românesc…
Aşa că am început iar să mă învârt şi s-o găsesc pe tanti de la care luasem, tot acum câteva zile, morcov la kilogram. De data asta avea kg de morcov cu 4 lei. Îmi plăcuseră cei de data trecută şi acum nu m-am mai gândit că de ce sunt 4 lei kg şi nu cu 5 cum au fost data trecută.

Iau morcovii şi apoi mai iau şi 3 gulii, şi câteva legături de ceapă verde, şi o grămăjoară de usturoi şi plec. Când pornesc maşina, văd că deja era 18 fără 20 şi la fix ieşea mămăruţa din bazin. Am stat un pic să mă gândesc pe unde s-o iau, că se lucrează la podul de peste Cibin … Înconjur un pic şi ajung la intersecţie şi era să fac roata din nou pe celălalt mal al Cibinului, în loc să merg drept înainte ca să ajung spre bulevardul Victoriei… Şi astfel, în plină intersecţie, dau cu spatele, blochez traficul o secundă şi mă pun pe drumul „ăl” bun. Ajung numa’ bine, fericită că am făcut „două dintr-o lovitură”.

Ajung acasă şi mă apuc să pun în rânduială cumpărăturile.

Când spălam cireşele, am observat puncte negre pe unele dintre ele. „A, e clar, nu-s româneşti, mămăliga lor….” … şi starea de necăjeală se accentuă.

„Ei, asta e…, mă consolez eu, data viitoare o să fiu mai atentă…!”.

Scot Zuchini…, toţi vestejiţi….

Scot morcovii, la fel…
––-
Şi azi fac fasolea…. Toată plină de aţe…

Şi toate astea atrase de acel gând de nemulţumire primit joi dimineaţă.

Dar, ieri şi azi, a răsărit soarele…

Deşi ieri dimineaţă aveam motive să fiu indispusă, am ridicat braţele spre Doamne şi am cerut bucurie şi am mulţumit pentru acea noapte dormită pe jumătate…şi pentru toate acele „incoveniente”…pentru care mă îmboldea răul să fiu nemulţumită.
Şi ziua a fost minunată şi plină de multe binecuvântări! Seara, am fost din nou la înot cu mămăruţa şi în timp ce ea a stat la lecţia de înot, eu am citit în cartea „Uşor de iubit, greu de disciplinat”, pe care soţiorul mi-a dăruit-o de ziua mea, după ce până acum mi-a dat-o o zi s-o răsfoiesc, că o împrumutase, apoi a făcut nişte copii la nişte pagini importante din ea, iar acum iată mi-a cumpărat-o şi mi-a făcut-o cadou…!

Am citit câteva pagini. Şi tot uitându-mă peste drum la supermarketul „bătător la ochi”, mi-a venit, aşa, o poftă de ceva dulce. Primul gând a fost să mă duc să-mi iau ceva, dar apoi a început duelul între raţional şi iraţional: „Mă duc să iau ceva dulce”, spune pofta, dar raţiunea zice: „Ce să iei?, toate nu-s decât făină albă, ulei sau margarină şi zahăr… şi pe deasupra şi costă bani..
n-ai ce să iei…

Şi în plus ai mâncat tocmai când ai plecat…”.

Între timp, mi-am adus aminte că citisem într-o carte despre interpretarea poftelor şi zicea că pofta de dulce ascunde o nemulţumire… Am început să-mi analizez pofta, ce mesaj ascunde…dulce, nevoie de iubire, de băgat în seamă… Care o fi acea nemulţumire…? A…era o rămăşiţă de nemulţumirea de ieri…poate…şi am început să invoc Iubirea, Pacea, Dragostea, pe Dumnezeu…., să mă iert, să mă accept că sunt atât de neputincioasă, că ceea ce vreau să fac eu în această perioadă a anului trebuie să mai aştepte, că acum prioritar e să stau cu copiii şi să fac cele stringente ale momentului…

Am citit şi apoi, la un moment dat , am zis să mă duc totuşi la supermarket. Intru şi dau direct în raionul cu fructe şi legume. Văd salata verde, care tocmai fusese adusă din magazie… Văd avocado cu doar 2,75 lei… Iau câteva salate şi câţiva avocado. Mă mai uit în jur şi dintr-o dată vine un nene cu un cărucior cu 3 lădiţe cu cireşe. Răstoarnă o lădiţă şi văd cât de frumoase erau: cu codiţele verzi, proaspete, proaspete şi numai la 5,75 de lei kg. Îl întreb pe acel domn dacă pot să iau o lădiţă şi acesta îmi spune că pot. Mi-o cântăreşte, 6 kg… „Mai puneţi-o şi pe cealaltă, îi mai zic… omul acela ia lădiţa şi o cântăreşte: Tot 6 kg…

Pun lădiţele în coş şi mă uit la ceas. Era aproape 18 fix! Mă îndrept spre casa de marcat. Îmi fac socotelile… Nu-mi ajung banii… Îmi aduc aminte că am cardul pe care se virează alocaţia fetelor, 80 şi ceva de lei, e tocmai suma care-mi trebuia…Dar nu-mi aminteam pinul…În fine, fac câteva combinaţii şi-l nimeresc…

Ies fericită…Una, că am biruit pofta, a doua, că am luat şi eu ceva bun cu adevărat la fete din alocaţia lor ….

Transfer cumpărăturile în portbagaj şi fug repede să o usuc pe păr pe mămăruţă…

Ajung în sala unde trebuia să vină copila. Nu ieşise încă. Aştept. Între timp, două doamne vorbeau despre copiii care merg la şcoală în limba germană. Una dintre ele povestea că nepoata ei s-a descurcat bine „la nemţi”, chiar dacă „mă-sa şi tat-s-o” nu vorbesc germana…

Mă gândeam cu bucurie şi mulţumeam Domnului că şi fetiţa mea cea mare a terminat cu bine clasa a VIII-a tot la nemţi…

Într-un final, apare mămăruţa.. cu o bombonică în mână, colorată frumos, galben. „E de lămăie mami…, adică cu gust de lămâie, că la unii le-a dat cu altă culoare”…”Da, spun eu, e numai zuahăr şi culoare … Uite, dacă renunţi la această bombonică, o să-ţi treacă mucişorii mai repede….şi, în plus, am şi o surpriză când ajungem acasă…

Când am ajuns acasă, m-am ţinut de cuvânt de data asta şi i-am făcut repede la storcătorul cu melc un nectar de cireşe, proaspăt cumpărate.

„Mami e aşa de bun…, e delicios..!”, a spus mămăruţa.

Desigur că am avut pregătit şi de la buni o surpriză…: : Găluşte cu gem de caise…. (am gustat, dar nu era după principiile mele…: făină albă, pesmet călit în ulei.. şi am sfătuit-o pe fetiţă să nu o ia şi pe a doua… şi a ascultat copilul….)

Seara, înainte de somnic, am întrebat-o să-mi spună ce a fost mai bun din cele trei: bombonica, pe care o servise în fiecare zi după terminarea lecţiei de înot, nectarul de cireşe proaspăt sau acele forme interesante şi dulci…aşa zise găluşte…? Desigur, copilul a ştiut ce este mai bun: Nectarul de cireşe… „Şi mi-o fost o haznă, de numa!”.

Bun. Dar să revin la şirul poveştii despre pateu. Vă spuneam că azi am făcut fasole verde şi am văzut că era numai aţe…Am luat mixerul vertiucal şi am mixat-o bine., apoi am dat-o prin sita rară, aceea cu care „vântur” grâul….

Apoi am făcut un lapte gros de susan cu storcătorul cu melc, am pus şi două căpăţâni de usturoi, tot în storcător şi am făcut un sos de susan delicios. L-am amestecat cu acea pastă de fasole şi a ieşit deliciosul pateu de fasole verde, despre care v-am anunţat în titlu.

Apoi, am spălat o legătură de pătrunjel şi am tocat-o mărunt. Am luat farfuriile, am aşezat câte o bucată de drob de soia (un drob făcut din pulpa de soia rămasă de la laptele de soia), am adăugat câte două-trei linguri de pateu de fasole verde, am presătat pătrunjel vrede, am tăiat o roşie în fiecare farfurie, am adăugat câte o ceapă verde pe marginea farfuriei şi câteva frunze de salată şi

„Poftiţi la masă…!”.

Doamne mulţam, că bun o mai fost prânzul!

Iar a venit „volbura” pe aici!

Dragilor,

ieri am fost sub valuri… Era și de așteptat. Era a treia zi după o mare bucurie. Așa e schema…, cercul dependenței de nefericire… : Bucurie, apoi suferință. Valuri de furie, de nemulţumire, de nervozitate, de lehamite de toate, de oboseală, multă oboseală la ochi. A venit „volbura” şi mi-a tulburat apele sufletului. M-a apucat aşa, de dimineaţă, cu noaptea-n cap…! ”Noroc” că am băgat de seamă din timp și am început a-i sta împotrivă. ”Şi dăi, şi luptă”: când volbura deasupra, când eu cu capul în valuri…

Ştiţi ce e dureros? Atunci când sunt „învolburată”, copilaşii se tulbură şi ei, sărăcuţii… Îi apucă şi pe ei aşa, o agitaţie de neînţeles, care îmi potenţează şi mai mult starea negativă şi, în loc să mă opresc şi să mă liniştesc, să văd ce mi-a provocat starea aceea „învolburată”, să o rezolv, să mă rog să o ridice Domnul de la mine, să iert, strig la copilaşi: „Potoliţi-vă! Ce aveţi? Linişte!”. Şi ei atunci, măresc ochii la mine şi gândesc: „Cred că mama are o problemă…, săraca!” şi-și văd de treabă mai departe.

Da, da, câtă inteligență au copiii!

De multe ori, noi, mămicile, suntem copleşite de ale noastre, de gânduri, de nevoi, de treburi şi când, peste toate acestea, se mai adaugă şi gălăgia de la 2-3 copii, nu mai facem faţă. Bărbaţii nu pricep asta. Nu pot să priceapă de ce ne purtăm aşa ciudat uneori.

Da, e nevoie să mai fac încă exerciţii de a lucra cu pace şi linişte având copilașii lângă mine o zi întreagă, fără să mă tulbur câtuşi de cât. Am încă timp de exersat. Abia o săptămână de vacanţă s-a scurs….

Mulţumesc Domnului că am posibilitatea să exersez să cresc alături de puiuţii mei îngăduitori. Copilaşii mei au scos din mine tot ce-i mai bun, dar, uneori, îmi tulbură mâlul care încă nu am reuşit să-l curăţ. Doamne, iartă-mă şi ne miluieşte!

Îmi propun ca astăzi, şi timp de o săptămână, să exersez cu ajutorul lui Dumnezeu să fiu calmă. Rugaţi-vă şi voi pentru noi! Mulţumim.

PS: Şi căutând să pun o imagine la acest articol,

scream_mum-420x0-300x199

am găsit un articol care vine să completeze cele de mai sus:
http://povestidemama.ro/nervi-de-mamica-ce-fac-sa-nu-mai-tip-la-copil/

sau

1389370201579b536d

imagine preluata de aici: http://euforia.tv/relatie/esti-o-mama-nervoasa-cum-gestionezi-acest-lucru-id16238.html

Meniu pentru o zi specială sau Mulţumiri la ceas aniversar – Partea a II-a

Dragilor

Astăzi am bucuria să vă prezint două reţete pentru zi specială (?).

Săptămâna trecută, fetiţa mea cea mare mi-a spus într-o zi. Ua, mami, săptămâna viitoare am examen, dar e şi ziua ta…o să ne faci tort de tapioca ? ?? … (un zâmbet) Da să ne pui biscuiţi. O să ne faci şi ardei umpluţi cu sos de pastă de măceşe? Nu mai am pastă de măceşe…O să văd ce o să fac…

Drept să vă spun că nu-mi mai vine să prelucrez foarte mult bunătate de alimente integrale sau să fac combinaţii grele, dar de dragul fetiţei mele, că şi aşa mă roagă atât de rar să-i fac vreo favoare, am decis să fac tort de tapioca, deşi mi-am promis ultima dată când l-am făcut şi a trebuit să spăl vasele de acea gelatină lipicioasă…

Tort de tapioca cu vişine şi biscuiţi

De data aceasta am zis să încerc o combinaţie nouă, să pun doar un singur fel de fructe şi am ales vişinile. Aşadar, ieri pe la ora 17 iată-mă în piaţă. M-am învârtit de vreo câteva ori, dând târcoale tarabelor cu fructe. Am ochit câteva oferte şi în cele din urmă am ales-o pe cea mai faină…nişte vişine coapte frumos…Am luat 5 kg.

Am cumpărat şi 10 ardei imenşi…, o jumătate de kg de dude şi 2 kg de roşii
În drumul de întoarcere, m-am aoprit la prăvălie şi am luat 2 kg de biscuiţi simpli
şi am venit acasă…

Aici, de la ora 18 până la ora 21, am tot lucrat în bucătărie …noroc cu ajutorul fetiţelor mici că altfel mi se acrea la desfăcut sâmburii din vişine…

Dar a ieşit două tavi mari şi una mai mică de tort… şi culkoarea aceea roz a vişinelor…. şi gustul dulcve acrişor….a compensat toată osteneala.
Reţeta o aveţi în cartea mea de bucate.

coperta1 cartea de bucate

Trebuie să fug undeva urgent… că v-o scriam…dar voi ştiţi că eu sunt vorbă lungă…

În fine, a ieşit vreo 8 kg şi ceva de tort…pentru tăt neamu’

Tava mică am dus-o la biserică şi am sărbătorit cu comunitatea din biserică

Altă tavă o voi lua acum la colegii de la cursul de bucătar…

Şi altă tavă, cea mai mare am început s-o mâncăm la masa de dimineaţă…
Ardei umpluţi cu legume, seminţe şi orez integral şi gratinaţi cu sos de turmeric
Nu vă spun reţeta..

O găsiţi în carte

Ideea e că de data asta am adăugat seminţe de afine…şi nu am pus soia…

Şi m-au ajutat mămăruţele să tai dovlecelul şi să spăl ardeii şi să le scot sâmburii…

E interesantă culoarea vineţie ce a dat-o seminţele de afine….

Am făcut şi un sos din făină integraslă de secară şi grâu cu supa în care au fiert ardeii şi am adăugat o linguriţă de turmeric care i-a dat o culoare portocalie.

O minunăţie şi o bunătate…

Dar tot nu mi-i haznă că am fiert seminţee de dovleac, nuci…Ei, dar o dată-n an e ziua mea…
Ce s-au mai bucurat fetiţele…

Mulţumim, Doamne!

Şi săru’ mâna pentru masă!

PS: Nădăjduiesc să rânduie Domnul să primesc un aparat de fotografiat… ca să vă arăt şi poze cu reţetele mele …”necanonice”…

Mulţumiri la ceas aniversar * Partea I

Dragilor

Iată-mă cu mila şi cu îndurările lui Dumnezeu la ceas aniversar: 38 de ani…
Pregătirile aniversării au început, desigur, după rânduială, de cu seara…

Şi au continuat dis-de-dimineaţă, începând cu ora 6…
Întinsă pe spate, când încă genele nu voiau să se deschidă…, am început a mă gândi la minunea apariţiei mele pe acest pământ…

Dintr-o dată au dat năvală valuri, valuri de amintiri şi trăiri. Nu ştiam asupra căruia să zăbovesc şi nu ştiam cum să mă împart între a rămâne întru mine, în retragere şi meditaţie sau a mă ridica şi a mă lipi de cei dragi ai mei de lângă mine: soţiorul meu, minunea mea, copilaşii mei minunile mele …. ???

Nu am putut să mă adun în spre ceva anume, ci le-am primit pe toate de-a valma: şi amintirea mamei mele, a naşterii mele „vijelioase”, şi îmbrăţişările şi sărutările minunilor mele, soţiorul şi copilaşii, şi entuziasmul meu şi trăirile toate…… toate, toate într-o clipă de maximă concentraţie…

Cei 38 de ani, încărcaţi cu atâtea şi atâtea trăiri, s-au derulat prin faţa ochilor într-o clipită, învăluind momentul prezent şi intensificându-i valoarea…

Sufletu-mi se umplu dintr-o dată de bucurie şi dădea pe de lături … Îmi venea să sar şi să tot zic: mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc…. Valuri, valuri de bucurie, amestecate cu mult entuziasm, îmi copleşeau biata mea inimă mărginită…

Şi am zis:
„Doamne, ce este omul că-Ţi aminteşti de el? Sau fiul omului că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe edânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el”. (Psalmul 8, 4-5)

Apoi, ne-am înbrăcat repejor – eu şi fetiţele mici -, am înşfăcat plasele cu prinoase şi am alergat spre Doamne…

Îmi scăpărau picioarele, astfel încât fetiţele au fost nevoite să alege pe lângă mine…
Ajungem cu darul lui Dumnezeu mai înainte de binecuvântarea de început a Sfintei Liturghii. Sufletu-mi vibra … Atâta emoţie… nu mi s-a întâmplat să mai am în biserică de nu-mi aduc aminte… Azi e o zi specială… 38 – 3 şi 8 se întâlnesc acum…Treimea, Care m-a zidit pentru veşnicie.

Am cumpărat o prescură apoi, încep să scriu pomelnicele… Mămăruţele se agită în juru-mi. Mă aplec la urechiuşile lor şi le zic: „Mergeţi la locul nostru, până eu scriu pomelnicele”.
Încep să scriu pomelnicul la vii. Şi scriu, şi scriu.., gândindu-mă la toţi cei dragi ai mei care nu sunt lângă mine….: Părintele Vasile (duhovnicul meu, pe care azi nu l-am găsit la bisericuţă), măicuţa mea, Siluana…, soţiorul meu, Nicolae, fetiţa mea cea mare, Steliana mea, care are azi examen…. şi toţi ceilalţi la rând. Şi scriu, şi scriu şi, la un moment dat, observ că i-am scris şi pe cei adormiţi în continuarea şirului celor vii… Interesant! Interesant! Timpul dispăruse şi era un prezent lărgit… erau toţi vii, erau toţi în mine….şi sângele îmi vibra în vene … Şi mama era atât de prezentă… şi tata la fel şi bunica …. şi toţi ai mei, vii şi adormiţi, erau în mine, în sufletul meu, în inima mea care se lărgise atât de mult!

În timp ce se cânta troparul sfintei mele ocrotitoare, sfintei muceniţe Agripina, sfânta prăznuită azi, m-am dus fuguţa să dau pomelnicele cu prescura să fie pomenite în sfântul altar.

Apoi, imediat se auzi:

Binecuvântată este Împărăţia… (A început Sfânta Liturghie şi cerul s-a deschis).
Spunem cu toţii: Aaamin.

Mă aşez cu fetele la locul meu drag, unde stau de obicei la slujbele de peste săptămână, acolo, între stranele din partea dreaptă a naosului bisericii, în faţa icoanei Deisis, în faţa Domnului Hristos, Care stă pe scaun şi de-o parte şi de alta avându-i pe Maica Sa şi pe Sfântul Ioan Botezătorul.

O icoană asemănătoare cu aceasta…

deisis_0714a4817275e2

Când va rândui Domnul, o să-i fac o fotografie si la icoana de la noi din biserică.

Le adun pe fete lângă mine şi le spun încetişor: „Fetiţele mele, a început Sfânta Liturghie, cântăm dimpreună cu strana…”.

„Doamne miluieşte…”

Ectenia mare curge lin…
Simt tot valuri de entuziasm. Fetiţele răspund la starea-mi prea plină de trăiri şi se foiesc…

Le zic: „Liniştiţi-vă, cântăm….!”. Ele se foiesc şi mai mult şi îmi dau seama că e nevoie să zic: „Doamne, mai ho, cu atâta bucurie, că nu mai pot duce…., linişteşte-mă …!”.

Între timp, apare Steli meu minunat, dulceaţa mea de fetiţă, dodoloţul lu’ mami scump. Se închină frumos pe la sfintele icoane şi apoi vine şi mă îmbrăţişează… Asta mă copleşeşte de tot..

La strană începe citirea Apostolului.

O întreb pe Steli dacă vrea să ia o binecuvântare de la Părintele pentru a merge în pace la examen. Acceptă. Mergem în linişte şi îi spunem crâsnicului (paraclisierului – domnului care-l ajută pe părintele la slujbe) să-l întrebe pe părintele dacă poate să vină s-o binecuvinteze pe Steliana, că merge la examen. Părintele vine şi îi face o scurtă rugăciune şi o binecuvintează. Între timp, mămăruţele au venit şi ele lângă mine, ca scaiul, nu cumva să primească ceva în plus sora lor cea mare. Îi mulţumesc părintelui pentru binecuvântarea dată Stelianei şi îl rog să ne binecuvinteze şi pe noi pentru împărtăşire. Părintele ne binecuvintează şi pe noi şi apoi, în linişte desăvârşită, mergem la locurile noastre.

Mai stăm un pic şi apoi, se citeşte Sfânta Evanghelie:

Matei 11, 16-20:

„Cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi strigă către alţii, zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi spun: Are demon. A venit Fiul Omului, mâncând şi bând şi spun: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor. Dar înţelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei. Atunci, a început Iisus să mustre cetăţile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale, căci nu s-au pocăit”.

Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!

Apoi, Sfânta Liturghie curge lin mai departe

Vin la rând ecteniile şi rugăciunile

Ectenia cererii stăruitoare

Părintele: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru să zicem. †

Strana – şi noi cu ea: Doamne miluieşte.
–––––
Părintele: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu enoriaşi (…).

Apoi părintele începe rugăciunile pentru diferite cereri ale credincioşilor:

„Ca nişte robi nevrednici, cu frică şi cu cutremur mulţumind milostivirii Tale, Mântuitorule şi Stăpânule al nostru, Doamne, pentru binefacerile Tale, pe care cu îmbelşugare le-ai vărsat asupra robilor Tăi

(iar eu zic în gând: „Îţi muţumesc, Doamne, că m-ai ajutat să ajung şi azi la Sfânta Liturghie… şi dintr-o dată îmi aud numele, căci părintele a continuat rugăciunea şi mi-a pomenit numele)
şi asupra roabei Tale, Doina, cădem înaintea Ta, şi ca unui Dumnezeu Îţi aducem doxologie şi cu umilinţă strigăm: izbăveşte din toate nevoile pe robii Tăi, şi ca un milostiv plineşte totdeauna dorinţele noastre ale tuturor. Cu deadinsul ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Precum ai ascultat cu milostivire rugăciunile robilor Tăi, Doamne, şi le-ai arătat lor marea Ta iubire de oameni, aşa şi de acum înainte, netrecându-i cu vederea, împlineşte, spre slava Ta, toate bunele dorinţe ale credincioşilor robilor Tăi, şi arată spre noi, spre toţi, mila Ta cea bogată, trecând cu vederea greşealele noastre. Rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

Zicem cu toţii: Doamne miluieşte

Părintele: Ca nişte tămâie cu bun miros şi ca o ardere de tot grasă, bineprimită să fie, întru tot Bunule Stăpâne, această mulţumire a noastră înaintea slavei Tale, şi trimite totdeauna, ca un îndurat, robilor Tăi, mila Ta cea bogată şi îndurările Tale şi izbăveşte pe robii Tăi de toate meşteşugirile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi, pe ei, Biserica Ta cea sfântă, oraşul acesta şi pe tot poporul Tău şi dăruieşte tuturor sănătate, lungime de zile şi sporire întru toate faptele cele bune.
Rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi degrab ne miluieşte.

Zicem cu toţii: Doamne miluieşte

Părintele: Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeul îndurărilor şi a toată milostivirea, a Cărui milă este nemăsurată şi iubire de oameni adânc neajunsă, la a Ta slavă căzând, cu frică şi cu cutremur, ca nişte robi netrebnici, cu umilinţă aducem acum mulţumire bunătăţii Tale, pentru binefacerile ce au fost asupra robilor Tăi şi asupra roabei Tale, Doina; şi ca pe Domnul, Stăpânul şi Binefăcătorul, Te slăvim, Îţi cântăm şi Te lăudăm. Şi iarăşi căzând înaintea Ta, mulţumim, rugând cu umilinţă nemăsurata şi nespusa Ta milostivire, ca precum ai binevoit a primi acum rugăciunile robilor Tăi şi cu milostivire i-ai învrednicit a li se împlini cererile, aşa şi de acum înainte învredniceşte-i a spori întru dreapta credinţă, în dragostea cea către Tine şi cea către aproapele şi întru toate faptele cele bune şi a dobândi ale Tale binefaceri, împreună cu toţi credincioşii Tăi. Mântuieşte-i de toată reaua întâmplare, dăruindu-le pace şi linişte. Şi ne învredniceşte pe toţi, totdeauna a grăi şi a cânta Ţie şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de-viaţă-făcătorului Tău Duh, Dumnezeului celui slăvit întru o fiinţă. Slavă Ţie, Dumnezeului nostru, Dătătorului nostru de bine, în vecii vecilor. Amin.
––-

Ectenia pentru pomenirea morţilor
–-

Rugăciunea întâi pentru credincioşi

Părintele: „Mulţumim Ţie, Doamne, Dumnezeul Puterilor, Care ne-ai învrednicit pe noi a sta şi acum înaintea sfântului Tău jertfelnic şi a cădea la îndurările Tale, pentru păcatele noastre şi pentru păcatele cele din neştiinţă ale poporului. Primeşte Dumnezeule, rugăciunea noastră; fă-ne să fim vrednici a-Ţi aduce rugăciuni, cereri şi jertfe fără de sânge pentru tot poporul Tău; şi ne învredniceşte pe noi, pe care ne-ai pus întru această slujbă a Ta, cu puterea Duhului Tău celui Sfânt, ca fără de osândă şi fără de sminteală, întru mărturia curată a cugetului nostru, să Te chemăm pe Tine în toată vremea şi în tot locul şi, auzindu-ne pe noi, milostiv să ne fii nouă, întru mulţimea bunătăţii Tale”.

Rugăciunea a doua pentru credincioşi
Părintele: „Iarăşi şi de multe ori cădem la Tine şi ne rugăm Ţie, Bunule şi Iubitorule de oameni, ca privind spre rugăciunea noastră, să curăţeşti sufletele şi trupurile noastre de toată necurăţia trupului şi a duhului şi să ne dai nouă să stăm nevinovaţi şi fără de osândă înaintea sfântului Tău jertfelnic . Şi dăruieşte, Dumnezeule, şi celor ce se roagă împreună cu noi spor în viaţă, în credinţă şi în înţelegerea cea duhov nicească. Dă lor să-Ţi slujească totdeauna cu frică şi cu dragoste şi întru nevinovăţie şi fără osândă să se împărtăşească cu Sfintele Tale Taine şi să se învrednicească de cereasca Ta împărăţie.

Cântarea Heruvicului:

„Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit-sfântă cântare aducem, toată grija cea lumească să o lepădăm….”
Întind mâinile şi îi spun lui Doamne rapid cererile din ziua de azi…, grijile zilei…, care nu-mi veneau în minte prea multe , ci am zis Doamne dă-mi să fiu astăzi martora bucuriei Tale!

Ieşirea cu Cinstitele Daruri

Părintele: Pe voi pe toţi, dreptmăritorilor creştini, să vă pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Rostim cu toţii Simbolul credinţei (Crezul)
––
Părintele: „Luaţi, mâncaţi, Acesta este Trupul Meu, Care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor.
––
Părintele: Încă aducem Ţie această slujbă duhovnicească şi fără de sânge şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi şi peste aceste Daruri, ce sunt puse înainte şi fă, adică, pâinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tău.

Noi toţi: Amin.

Părintele: Iar ceea ce este în potirul acesta, Cinstit Sângele Hristosului Tău.

Noi toţi: Amin.

Părintele: Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt.

Noi toţi: Amin. Amin. Amin.

Părintele: Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăşi, spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtăşirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăţiei cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă.
Încă aducem Ţie această slujbă duhovnicească pentru cei adormiţi întru credinţă: strămoşi, părinţi, patriarhi, prooroci, apostoli, propovăduitori, evanghelişti, mucenici, mărturisitori, pustnici şi pentru tot sufletul cel drept, care s-a săvârşit întru credinţă.

Apoi părintele zice mai departe: Mai ales pentru Preasfânta, curata, prea binecuvântata, mărita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria:
Cântăm cu strana: Cuvine-se cu adevărat să te fericim Născătoare de Dumnezeu

Părintele spune apoi Rugăciunea de dinaintea Rugăciunii Domneşti:

Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Îţi încredinţăm toată viaţa şi nădejdea noastră şi cerem şi ne rugăm şi cu umilinţă cădem înaintea Ta: Învredniceşte-ne să ne împărtăşim cu cuget curat, cu cereştile şi înfricoşătoarele Tale Taine ale acestor sfinte şi duhovniceşti mese, spre lăsarea păcatelor, spre iertarea greşelilor spre împărtăşirea cu Sfântul Duh, spre moştenirea împărăţiei cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine, iar nu spre judecată, sau spre osândă. Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire, fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeul cel ceresc, Tată, şi a zice:

Rostim cu toţii Tatăl nostru (Rugăciunea Domnească)

Apoi, părintele se roagă în taină:

„Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, din sfânt locaşul Tău şi de pe scaunul slavei împărăţiei Tale şi vino ca să ne sfinţeşti pe noi, Cel ce sus împreună cu Tatăl şezi şi aici în chip nevăzut, împreună cu noi eşti. Şi ne învredniceşte, prin mâna Ta cea puternică, a ni se da nouă Preacuratul Tău Trup şi Scumpul Tău Sânge şi prin noi la tot poporul”.

Ne închinăm, dimpreună cu preotul, de trei ori şi zicem:

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine păcătosul şi mă miluieşte”.

Apoi părintele zice cu glas mare: …Sfintele, sfinţilor.

Strana: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. Amin.

Părintele rosteşte tare Rugăciunile dinaintea Împărtăşaniei:

Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că Acesta este însuşi Preacurat Trupul Tău şi Acesta este însuşi Scump Sângele Tău. Deci mă rog Ţie: Miluieşte-mă şi-mi iartă greşelile mele cele de voie şi cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu lucrul, cele întru ştiinţă şi întru neştiinţă. Şi mă învredniceşte, fără osândă, să mă împărtăşesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Amin.

Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi, părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi, Taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mărturisindu-mă strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, în împărăţia Ta.

Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului.
Împărtăşirea preotului. La strană se citeşte Rugăciunea a şaptea pentru primirea Sfântei Împărtăşanii

Apoi Părintele spune: Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi.
(iar eu rostesc în taină, imitând diaconul, „Iată, vin la nemuritorul Împărat”)

Apoi zic cu strana: Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului. Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă!

Părintele: Se împărtăşeşte roaba lui Dumnezeu (Rafaela, apoi, Pantelimona, apoi, Doina …apoi Maria, apoi, Elena… apoi alte credincioase N, N, N, N) cu Cinstitul şi Sfântul Trup şi Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor lui şi spre viaţa de veci.

În timpul împărtăşirii credincioşilor, strana cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, aliluia, aliuluia!

După ce ne-am împărtăşit Părintele a spus: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta.

Şi noi dimpreună cu strana: Am văzut lumina cea adevărată, am pri mit Duhul cel ceresc; am aflat credinţa cea adevărată, nedespărţitei Treimi închi nându-ne, că Aceasta ne-a mântuit pe noi.

Părintele rosteşte Rugăciunea de mulţumire:

„Trupul Tau cel sfânt, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să-mi fie mie spre viaţa de veci, şi Sângele Tău cel scump, spre iertarea pacatelor. Şi să-mi fie mie Euharistia aceasta spre bucurie, spre sănătate şi spre veselie. Şi la înfricoşătoarea şi a doua venire a Ta, învredniceşte-mă pe mine păcătosul să stau de-a dreapta slavei Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi. Amin”.

Şi uneori o adaugă şi pe aceasta:
„Mulţumim Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oa meni, Dătătorule de bine al sufletelor noastre, că şi în ziua de acum ne-ai învrednicit pe noi de cereştile şi nemuritoarele Tale Taine. Îndreptează calea noastră, întăreşte-ne pe noi, pe toţi, întru frica Ta; păzeşte viaţa noas tră, întăreşte paşii noştri, pentru rugă ciunile şi mijlocirile măritei Născătoarei de Dum nezeu şi pururea Fecioarei Maria şi pentru ale tuturor sfinţilor Tăi”.

Strana şi noi cu ea: Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să lăudăm mărirea Ta; că ne-ai învrednicit pe noi să ne împărtăşim cu sfintele, dumnezeieştile, nemuritoarele, preacuratele şi de viaţă făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne pe noi întru sfinţenia Ta, toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, aliluia, aliluia!

Rugăciunea amvonului

Şi apoi Rugăciunea de sfinţire a colivei şi prinoaselor aduse
(azi am adus un tortuleţ de tapioca cu vişine şi biscuiţi)

„Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvântul Tău şi ai poruncit pământului să scoată multe feluri de roade spre desfătarea şi hrana noastră; Care pe cei trei tineri şi pe Daniil, care erau în Babilon, fiind hrăniţi cu seminţe, i-ai arătat mai frumoşi decât pe cei hrăniţi cu multe desfătări; Însuţi, întru tot Bunule Împărate şi aceste seminţe, cu multe feluri de roade, le binecuvintează şi sfinţeşte pe cei ce vor gusta dintr-însele, căci acestea spre slava Ta şi spre cinstirea sfântei muceniţe Agripina s-au pus înaintea Ta de robii Tăi (Doina, N, S, P, R), încă şi spre pomenirea celor ce s-au săvârşit întru dreapta credinţă. Şi dăruieşte, Bunule, celor ce au înfrumuseţat acestea şi celor ce săvârşesc pomenirea (Doina, N, S, P, R), toate cererile cele către mântuire şi desfătarea bunătăţilor Tale cele veşnice. Pentru rugăciunile Preacuratei stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria şi cu ale sfintei muceniţe Agriăpina, a cărei pomenire săvârşim, şi cu ale tuturor sfinţilor Tăi. Că Tu eşti Cel ce binecuvintezi şi sfinţeşti toate, Hristoase Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Părintelui Tău celui fără de început şi Preasfântului şi Bunului şi de-viaţă-făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.

Binecuvântarea de la sfârşitul Sfintei Liturghii

Părintele: Binecuvântarea Domnului peste voi toţi cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Noi toţi: Amin.

Otpustul (încheierea slujbei)

Miruirea credincioşilor

În timp ce miruia, părintele a spus celor prezenţi că astăzi eu (doamna Doina) împlinesc 38 de ani şi i-a îndemnat să-mi cânte La mulţi ani...

A fost o mare surpriză aceasta şi pomenirea la rugăciunile de mulţumire!

Să ne trăiţi, Părinte Ioan!

Am fugit repede în spate, în pronaos, unde am pregătit fiecăruia o farfuriuţă cu o bucăţică de tort.

Eram atât de emoţionată şi fetiţele se agitau şi ele pe lângă mine….

Slavă lui Dumnezeu pentru această binecuvântare!!!

Încă o săptămână de cireşe

Dragilor,

cura de cireşe continuă!

Sâmbătă am găsit în piaţă o ofertă de cireşe la 5 lei kg. Am luat mai multe kilograme şi zilnic ne desfătăm cu câte un bol mare de cireşe.

80600

Sunt atât de bune şi de gustoase, sunt o prăjitură perfectă făcută de Doamne al nostru iubitor!

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a portofelului soţiorului, vom continua cura de cireşe şi săptămâna aceasta.

Apoi, vor veni coacăzele negre.

Am observat că au apărut şi vişinile.

visine-proprietati

Ele sunt mai acre şi nu prea le plac copiilor…

O să cumpăr să le mai fac câte un compoţel. Azi mă gândesc să încerc să fac pentru mâine un tort de vişine cu tapioca.

CU TORTUL 8 Martie (29)

Să vedem ….

Dar parcă nu-mi mai vine să deteriorez prin prelucrare şi combinaţii grele aşa bunătate de fructe.
Noi ne străduim să mâncăm cu îndestulare fructe şi legume proaspete de sezon, abţinându-ne să dăm banii pe alte „ispite”.

Din experienţa anilor trecuţi, am observat că, făcând acest lucru, suntem feriţi de răceli şi alte viroze sau alte boli şi în plus avem aşa o voiciune care am văzut că lipsea atunci când ne concetram pe multă mâncare gătită şi pe animaliere.

Şi în plus, e atât de simplu şi de rapid să pregăteşti masa…. şi digestia e atât de bună….

Mulţumim ,Doamne, pentru toate roadele pământului cu care ne bucuri în fiecare sezon al anului!

Un foc de artificii: Festivalul de teatru de la Sibiu

21 iunie, Duminică seara, Ora 23.45

După două ore bune de somn, m-am trezit şi mă aflam la calculator să mai scriu câte ceva. Deodată, aud bubuituri. ???

„A, sunt artificiile arse cu prilejul închiderii Festivalului de teatru!”, mi-am zis. Mă ridic de pe scaun şi merg la fereastră.

De la noi, de la mansardă, se văd turnurile marilor hoteluri din centrul oraşului, precum şi Turnul sfatului.
Rezemată de rama geamului, priveam artificiile.Au început cu unele răzleţe, apoi bubuituri de tun…  şi izbucniri de mii de steluţe ce cădeau în ploaie

iartificii mg_7976

şi mă gândeam: Zeci de mii de lei (sau milioane de euro, după cum citeam pe această pagină despre o ediţie mai veche a Festivalului: http://stirileprotv.ro/exclusiv/timp_liber/spectacol-de-artificii-la-sibiu-festivalul-de-teatru-si-film-la-final.html: Cea de-a 17 editie a Festivalului International de Teatru de la Sibiu i-a costat pe organizatori peste cinci milioane de euro, iar finalul a fost incendiar: in loc de cortina, a fost un spectaculos foc de artificii ) arse în mai puţin de 10 minute, lăsând în urmă un nor de fum gros ce a acoperit complet vârful hotelului Ibis.

Şi asta a fost tot ce am văzut din Festivalul de teatru.

A trecut şi anul acesta ….

Şi-mi vine să spun cu Ecclesiastul: „Deşertăciunea deşărtăciunilor.

artificii 2big-bang-1

Toate sunt desărtăciuni.

Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare?”. ( Ecclesiastul 1, 2-3)

Cui a folosit şi cât acest Festival? A făcut el oare pe privitori mai buni, mai omenoşi, mai îngăduitori unii cu alţii?

O fiţă? (de la prescurtarea lui: FITS) Un moft?

Un ceva ca să mai uiţi că eşti trecător ….?

Pentru mămicile care stau acasă cu copilaşii

Dragile mele mămici,

Iată, a început vacanţa de vară!

O mare bucurie pentru copiii noştri şi o mare provocare pentru noi, mămicile care stăm acasă cu ei toată ziua.

Dacă în timpul anului şcolar mai aveam un timp de răgaz pentru noi, cât timp ei erau la şcoală, iată-ne acum, împresuraţi toată ziulica de 3 sau mai mulţi copiii. Nu ştiu ai voştri copilaşi cum sunt, dar ai mei sunt tare energici: vorbesc tare, se agită şi se hârâie unii cu alţii. Ce să mai zic? E o mare provocare să-mi păstrez cumpătul, pacea şi bucuria în „atare situaţiune”.

Până nu demult, simţeam o mare apăsare statul acasă cu copiii, mai ales că nu avem unde să-i las „să zburde”, să-şi consume energia, ci stăteau în jurul meu şi se agitau, iar eu eram cu capul plin de lucruri de făcut: ba examen de titularizare, ba vreun alt examen, ba vreun proiect de realizat, ba o carte de finalizat la termen limită.

Vara aceasta însă, mi-am propus să las totul deoparte şi să intru în pielea copiilor. În seara aceasta voi completa programul de vacanţă.

De mâine, cu ajutorul lui Dumnezeu, începem cursul de înot. Voi învăţa alături de mezinuca mea să înot. Voi lăsa grijile lui Doamne şi, timp de o lună, o să ne bucurăm de bălăceală în apă.

Apoi, dacă se vor înscrie suficiente persoane, vom face o tabără în 3-7 august. Dacă nu facem tabără, în august ne ducem la Văratec la tuşi’.

Între timp, o să mergem în parc şi o să ne jucăm cu alţi copii. Dacă vreţi să veniţi cu noi în parc, vă aşteptăm! Vom merge şi prin împrejurimile oraşului să descoperim frumuseţea localităţilor vecine (cu ocazia aceasta nădăjduiesc să descoper un loc minunat pentru tabără). O să facem tot felul de activităţi minunate. Abia aştept!

O să vă povestesc din când în când din „realizările” noastre.

Vara aceasta vreau să mă bucur de fiecare clipă petrecută cu copilaşii mei mici, căci, ca mâine, n-o să mai vrea să mai stea cu mami. Mă uit la prinţesa mea cea mare: tânjesc s-o mai pot ţine în braţe sau pe genunchi şi să ne jucăm de-a „aşa călărăsc prinţesele, domniţele şi haiducii”.

Apropo, luni, marţi şi miercuri (22, 23, 24 iunie) are examenele pentru admiterea la liceu. Vă rog să vă rugaţi pentru ea, pentru Steliana, steluţa mea strălucitoare!

Mulţumesc Domnului că, în sfârşit, am o vară liberă, că am făcut efortul să mă debarasez de multe alte lucruri care voiau să-mi fure timpul de a fi cu copilaşii mei, de a fi prezentă şi cu mintea lângă ei.

Azi am avut o mare revelaţie.

Deşi am acceptat să stau cu copilaşii acasă, totuşi uneori mă mai bântuiau gândurile că aş putea face şi altceva, că aş putea şi eu să lucrez undeva şi să câştig bani. Simţeam cumva că nu fac mare lucru că stau cu copii acasă. Făceam lucrurile ce trebuie făcute în casă şi cu copii, dar lipsea ceva…, aşteptam ceva de la soţ ….

Şi azi, citind în cartea, care mi-a pus-o sub nas soţiorul meu minunat, cartea „Uşor de iubit, greu de disciplinat”, am înţeles ce aşteptam: nu aşteptam ca soţul să-mi mulţumească pentru ce făceam, ci aşteptam o confirmare că ceea ce făceam era preţios, valoros… Dar pentru a primi acea confirmare de la alţii, era nevoie să mi-o ofer chiar eu, să conştientizez eu mai întâi că ceea ce fac e valoros şi e util pentru familie, pentru soţior şi copilaşi.

Şi iată, că abia azi, Domnul a rânduit să înţeleg că sunt o persoană valoroasă, că, prin ceea ce fac, contribui la buna funcţionare a familiei mele, la creşterea şi dezvoltarea membrilor ei, că şederea mea acasă e importantă şi folositoare, că lucrul meu e preţios, pentru că ajută membrilor familiei mele. Şi pe bună dreptate. Să mă gândesc numai la cât de mare e faptul că le fac în fiecare zi păpică proaspătă şi sălăţică şi mă străduiesc să le procur fructe proaspete de sezon, că zilnic povestesc cu fetiţele ce au învăţat la grădiniţă şi la şcoală, că atunci, când soţiorul meu vine acasă, eu îl întâmpin cu bucurie.

Ce mare binecuvântare este că pot sta acasă cu copilaşii! Mulţumesc Domnului pentru aceasta!

Astăzi, am mers la bisericuţa pentru surdo-muţi şi a rânduit Doamne să vină să slujească acolo Părintele profesor Dumitru Abrudan, fostul meu profesor de Vechiul Testament, pe care l-am salutat cu mare bucurie.

La finalul slujbei părintele Abrudan ne-a spus un cuvânt în care a povestit de bunicul său, care în anul 1913 a plecat în America, într-o zi de duminică, după ce şi-a botezat cel de-al 6-lea copil. A plecat departe, peste oceane, lăsându-şi nevasta singură cu cei 6 copii. De acolo i-a trimis bani cu care ea le-a rânduit copiilor cele trebuitoare şi a căsătorit fetele.

În timp ce povestea părintele, mă gândeam ce vrednice erau femeile de odinioară: să rămâi cu 6 copii, să lucrezi pământul, să fii puternică şi să înfrângi atâtea temeri câtă tărie de caracter trebuie să fi avut? Iar eu, cu atâta confort, sunt atât de slabă uneori.

Da. da. E bun confortul, dar îţi moleşeşte caracterul….

În schimb, provocările şi răspunsurile la provocări te fac puternică.

Foarte importantă este pacea sufletească. Să ştii că ai un rost şi ai o valoare în faţa lui Dumnezeu şi a semenilor tăi. Oamenii sunt cu slăbiciuni, cu lipsuri… De aceea, raportarea noastră trebuie să fie la Dumnezeu. Şi azi, în evanghelia zilei, Domnul ne-a spus să nu ne îngrijim de ce vom mânca…, ci să „Căutăm mai întâi Împărăţia cerurilor, dreptatea şi toate se vor adăuga nouă”, adică să ne împlinim chemarea de femeie, să dăm, în primul rând, ajutor soţului şi copilaşilor… şi făcând acestea, săvârşim un lucru mare. Să ne bucurăm de momentele prezente, de ceea ce este şi să nu zicem. „Dacă aveam şi eu…, dacă …dacă…”.

Nu, ci să împlinim cele ale momentului respectiv, adică acum când sunt mici copilaşii să fim cu ei trup şi suflet, iar soţilor noştri să le oferim atenţia şi disponibilitatea noastră şi lucrurile se aşază altfel atunci în familia noastră şi în sufletul nostru. şi printre picăţele să ne culltivăm mintea şi sufletul prin lecturi, rugăciuni şi meditaţii şi să nu ratăm oportunităţile de perfecţionare continuă. (Apropos, eu fac, printre altele, un curs de bucătar).

Nădăjduiesc să „prindeţi” ideea.

Vă doresc o vacanţă plină de pace şi bucurie dimpreună cu puiuţii voştri şi cu soţiorii voştri.
Vă îmbrăţişez cu drag mult, mult!