Arhive zilnice: 22 ianuarie 2016

Cea mai reuşită pâinică cu maia din câte am copt până acum

Dragii mei dragi

Nu am cuvinte să mulţumesc Domnului pentru toate bunătăţile pe care le-am primit în ultima vreme.

În primul rând, mulţumesc lui Doamne că m-a ajutat să perseverez în coacerea pâinii cu maia.

Sunt atât de bucuroasă de ultima reuşită!!!

paine taiata IMG_20160121_151034

Miercuri dimineaţă, am pregătit maiaua pentru 5 kg de făină integrală proaspăt măcinată la moara de bucătărie astfel:

Am luat 50 de maia mamă+ 225 ml apă+225g făină integrală proaspăt măcinată şi le-am amestecat şi le-am lăsat la crescut.

Au trecut aproape 9 ore. Se făcuse deja târziu…  nu ştiam ce să fac cu maiaua…

La un moment dat, mi-a venit o idée ca să adaug 1500g apă şi 1500 g făină şi să frământ. . Am frământat şi apoi, am pus aluatul acela în frigider.

Pe la ora 1 noaptea, m-am trezit întâmplător şi am verificat şi aluatul din frigider. Crescuse atât de mult, încât ridicase capacul oalei în care l-am pus. L-am împăturat de câteva ori şi i-am pus capacul oalei şi l-am introdus din nou în frigider.

Dimineaţă, era crescut din nou. I-am făcut iar câteva împachetări şi am pornit moara să fac făină.

moara cu mei IMG_20160120_101058

Apoi, am încălzit 2450 g de apă şi am turnat-o în malaxor şi am adăugat aluatul tinut peste noapte în frigider (unii zic că acesta se adaugă după ce amesteci făina cu apa, dar eu am gândit să-l încălzesc un pic…). Apoi, am adăugat treptat 3500 g făină de grâu proaspăt măcinată şi am l-am frământat cu malaxorul 12 minute. Asta se întâmpla joi la ora 7

La ora 9 era plin malaxorul:

aluatul crescut IMG_20160121_095821

Am cântărit aluatul şi am format pâinile:

modelarea painilor si pus in tava IMG_20160121_102814

Mi-au ieşit 8 pâini de câte 1 kg şi ceva fiecare.

După ce am terminat de pus în tavi, am pornit focul în cuptor.

Le-am copt 10 minute pe 240 grade cu ventilatie şi cu aburi şi apoi 25 minute pe 210 grade.

Şi iată ce pâini am copt:

panea coapta IMG_20160121_150905

În paralel, am mai lucrat şi altele:

Am făcut o maia cu 50 g maia mamă+100 g apă +200g făină şi am lăsat-o la crescut. După 8 ore, am adăugat-o la 1 kg de făină şi am frământat-o la mână vreo 5 minute.

Şi au ieşit pâinicile astea foarte bune.

ainicile cu maia 1.2 3IMG_20160120_204304
Apoi, am făcut pentru cineva, care nu-i place pâinea cu maia, pâinici cu plămadă din 2 g drojdie uscată.

Dimineaţă, pe la ora 5 şi ceva, am măcinat 200 g grâu şi am încălzit 200 g apă. Am turnat apa într-un bol, am adăugat 2 g drojdie şi o linguriţă de pastă de curmale şi am amestecat. Apoi, am adăugat cele 200 g făină proaspăt măcinată şi am amestecat temeinic. Am acoperit bolul cu o folie de plastic şi l-a lăsat la crescut la căldurică.

Pe la ora 7 şi ceva, am turnat 500 g apă călduţă în tava maşinii de făcut pâine, am adăugat plămada, care crescuse de dădea din bol, şi am pornit programul de frământat aluatul. Am adăugat treptat 800 g făină şi am lăsat maşina să frământe şi eu am fugit la Doamne.

Când m-am întors, pe la 9 şi ceva, era crescut

aluatul din masina de paine IMG_20160121_095845

şi am modelat repede pâinicile. Le-am lăsat un pic cam mult în tavă şi s-au cam „ploştit”.., s-au lăţit…:

painicile cu plamada IMG_20160120_204443

dar sunt atât de bune….!!!

Poftiţi şi voi la pâinică bună-bună!

În sfârşit, avem şi noi blender profesional!!!

Salutare dragilor!

Astăzi sunt foarte bucuroasă. În sfârșit, a sosit blenderul cel mult așteptat!

blender pe blat IMG_20160121_141748

 

Poate vă amintiţi că anul trecut, în primăvară, blenderul meu îşi dăduse obştescul sfârşit…?!

M-am necăjit mult, deoarece blenderul era aparatul care mă salva atunci când eram pe fugă…, când pur şi simplu nu aveam timp deloc să mănânc pe îndelete… Dar cum toate pe lumea asta se uzează și pier…, i-am cântat Aleluia blenderului meu drag, care m-a slujit cu atâta credincioşie atâţea ani şi l-am înmormântat în pivniţă, alături de alte relicve de preţ…

Vremea a trecut… Iată-mă în plină vară fără blender… !!!
Nu tu o limonadă, nu tu un lăptic…, nimic…! Îmi lipsea blenderul… şi voiam altul…

Și dacă tot era vorba să ne cumpărăm altul, m-am interesat să cumpăr unul bun, unul profesional… şi am întrebat să aflu care cine ce are blendere de vânzare…

M-am chiorât pe internet și am întrebat în dreapta în stânga, ca orice om…

Păreri… Multe păreri.

După o vreme obosisem de atâta căutat.

Într-o zi, m-am gândit să-l întreb și pe domnul Valentin Chira de la firma Profimatic din Cluj ( http://profimatic.ro/ ), firma care se ocupă să importe aparate bune şi accesibile ca preţ şi totodată și colaboratoarea şi susţinătoarea proiectului nostru Îndrăznesc să trăiesc sănătos (!).

Domnul Chira e un drăguţ… Şi are și o răbdare cum numai la ardeleni întâlnești… (!) (dar nu fără limite…, căci ieri, când l-am sunat să-i mulţumesc pentru blender, era „mânios” pe…. o maşină de la o şcoală de soferi, că-l blocase în trafic (Ha!Ha!) şi pe deasupra îl sunam şi eu în disperare…

Să revin la povestea blenderului. L-am întrebat pe domnul Chira ce blender îmi recomandă şi mi-a zis că Vitamix, că o să importe şi ei Vitamix, dar mai durează, că numai în septembrie o să meargă la negocieri…

„Ei, mi-am zis, ca să am un Vitamix, merită să aştepţi!”. Aşadar, am aşteptat şi a venit septembrie! Dar septembrie  a trecut şi adios Vitamix…, căci nu au acceptat negocierile…!!!

„Dar lăsaţi, doamna Blaga, că o să primim un alt blender, tot la fel de bun ca Vitamix, dar la un preţ mai bun!”…

No reply!

A mai trecut o lună și a venit noiembrie. într-una din zile, primesc un telefon de la dl. Chira care-mi spune că au un blender în test şi dacă vreau şi eu să-l testez. Am acceptat cu nerăbdare să-l testez…

Când am încercat prima dată acel blender, m-am „spăriet” rău de tot !!! De la micuţul meu blender de 600W şi câteva rotaţii la unul de 950 W şi 35.000 rotaţii pe minut…, era o diferență enormă!!!

L-am avut o săptămână în test. Am mărunţit cu ajutorul lui de toate.

Prima dată, am chemat o prietenă să preparăm o cremă fină de caju… Mniamni…, o bunătate!

Apoi, am mărunţit hrean cu lămâie, care mi-a ieșit cam amar…. (!?)

Apoi, am preparat un lapte dintr-o nucă de cocos şi multe alte celea…

Cea mai tare chestie care mi-a plăcut a fost laptele din sâmburii de bostan întregi cu tot cu coajă! A ieşit un lapte super!

Noi mâncăm mult dovleac şi cel mai neplăcut să întind prin toată casa sâmburii să se usuce…
Aşa că, m-am gândit să-i folosesc proaspeţi: imediat ce i-am scos din bostan, i-am spălat într-o sită și  i-am răsturnat în bolul blenderului. Am turnat apă şi am activat functia 35 de secunde. Am strecurat acel lapte şi l-am adăugat peste cerealele de dimineaţă. N-a schiţat nimeni nicio mutră…

În altă dimineaţă, am adăugat seminţe de dovleac uscaţi de anul trecut, dar pentru că i-am blendurit pe 90 de secunde…, au fost puţin cam amari, ieşise prea multă coajă… Am încercat rețeta din nou apăsând pe 35 de secunde şi a ieşit un lăptic acceptabil. Așa am scăpat de acei sâmburi pe care nu-i mânca nimeni…
Apoi, am făcut tot felul de paste de seminţe. Mortală e cea de susan…!

Doamne, am mâncat atâta susan iarna asta, încât s-a spăriet și crizele de astm care îl deranjau atunci pe omu meu… ! Preparam susan cu ajutorul storcătorului cu melc, Hurom, dar mă enerva că trebuia să tot păstrez pulpa rămasă la frigider…. Acum, puneam susanul înmuiat în blender și în 35 secunde aveam lăpticul gata. Clăteam cana blenderului și gata!

Așa ne-am împrietenit  cu susanul. Acum, este  preferatul nostru!!! Până şi mijlocia îl „adoră”, ea care s-a strâmbat atâta la el la început!!!

Săptămâna de probă a trecut ca gândul…

Îmi plăcea blenderul şi doream să-l am tot timpul în bucătărie. Dl. Chira mi-a spus că va veni în România în luna decembrie…

UFFF… !!! Iar aşteptare…!!!

După un timp, l-am cerut din nou… în împrumut. Ce mai, îmi lipisem inima de el… şi am început să spun şi altora despre el. Ba chiar l-am prezentat şi la Seminarul de Nutriţie din 19 noiembrie de anul trecut… Cu el am făcut pastele de seminţe şi leguminoase din care au gustat participanţii și „s-au lins pe degete!”.

A trecut repede noiembrie. A venit decembrie.

„Până de Crăciun, doamna Blaga aveţi blederul!”, îmi spune domnul Florin.

Deja visam cu ochii deschişi la prăjiturile raw cremoase….

Dar blenderul n-a ajuns de Crăciun…

În schimb, înainte de Crăciun, a ajuns un alt aparat, malaxorul de aluat, după care a trebuit să aştept vreo 10 ani…

Vine ianuarie. Sun nerăbdătoare la Cluj….

„A venit blenderul, dar este în port la Constanţa…!” îmi spune iarăşi Dl Florin…

„Păi să vedeţi.., în 13 ianuarie am o aniversare…, aş vrea să prepar ceva…fin cu blenderul…”, îi spun eu, insistent.

„Da, o să-l aveţi…”

Noroc bun…, o trecut şi 13 ianuarie… Ce m-am mai năcăjit că n-am avut cu ce face o cremă fină……

După câteva zile de la această discuţie, îl sun pe managerul principal, pe dl Chira, să-mi spună serios ce e cu blenderul cel mult aşteptat…

„Marţi îl avem…”.

Bun.

L-am sunat din nou miercuri şi … joi, ieri….., blenderul a venit la ora 9 dimineaţa….!!!

În sfârşit, a venit blenderul cel mult aşteptat!!!

blender 1 IMG_20160121_141655

blender 2 IMG_20160121_141844

La locul lui pe blat, lângă vechea mea râşniţă:

blender pe blat IMG_20160121_141748

„M-am şi ţipat” pe el şi mi-am preparat o cremă fină de … susan cu gulii şi resturi de la sucul de morcov şi am băgat la „concasor” vreo câteva feliuţe de pâinică unsă cu această delicatesă….

Sărut mâna pentru masă!

Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!