Arhive lunare: august 2020

Cum acţionează resentimentul

Ţi se întâmplă aşa, dintr-o dată, sau ţi s-a întâmlat, să vezi, să înţelegi, să constaţi că eviţi să vorbeşti cu o anumită persoană, sau cu mai multe, că o ocoleşti, că simţi aşa o îngreunare, o jenă la amintirea ei, la vederea ei sau la auzirea glasului ei…

De obicei, se întâmplă asta cu cei apropiaţi, cu casnicii tăi sau cu colegii de serviciu, într-un cuvânt, cu cei cu care ai tangenţă constant… Dar se întâmplă şi cu oameni dragi care locuiesc mai departe, în localităţi depărtate.

Ai legat prietenie, ţii legătura. Totul e bine, vorbiţi, vă scrieţi mesaje drăguţe de apreciere, respect şi iubire, dar, la un moment dat, vă întâlniţi şi intervine ceva neplăcut, o dezamăgire…

Aveai încredere, îl considerai om de treabă, om corect, credincios… , dar acesta face un gest, o faptă care te supără, te răneşte, îţi dă peste cap tot ce credeai bun despre el, într-un cuvânt te-a dezamăgit, nu-l mai recunoşti… şi toată iubirea, toată încrederea dispar şi rămâi cu un gust amar, dureros:

Cum a putut să-mi facă una ca asta? Tocmai el/ea?

Ah! E atât de dureroasă dezamăgirea! Cine nu a fost dezamăgit? Cine nu a dezamăgit la rându-i?

Ne rănim unul pe altul cu voie şi fără voie, mai ales fără voie, inconştient…

Nu-i de mirare că nu înaintezi duhovniceşte şi nici materialiceşte… Sunt consecinţele faptelor, păcatelor, mai ales a acelora din neştiinţă, adică neconştientizate, nespovedite, nepocăite…

Ei, dar ce-i de făcut?

Dacă eşti nedreptăţit de un apropiat, un frate, o soră de trup sau de duh, cum să-i spui, ca să nu răneşti la rându-ţi?

În nici un caz nu acţiona la impuls… Prima dată, roagă-te. Fă urgent, instant, Liturghia iertării!

De aproapele nostru atârnă viaţa sau moartea noastră ne-a spus Domnul nostru Iisus Hristos şi ne amintesc Părinţii şi Maicile noastre duhovniceşti… Ştim acest lucru prea bine… Cu practica stăm prost. Şi cu aducerea aminte, şi cu înţelegerea.

E darul lui Dumnezeu să putem înţelege lucrurile duhovniceşte. Da. Da!

Mare grijă! Mare atenţie. Că ni se pare cum că am fi îmbunătăţiţi, cum că am fi mari credincioşi… Şi când acolo, ne trezim aşa, dintr-o dată, că reacţionăm foarte prost, ca unii neduşi la biserică…, fără iubire şi grijă faţă de aproapele.

Numai când suferi o nedreptate simţi şi vezi cât de mult doare…

Atenţie, aşadar, cum ne purtăm cu aproapele. Să nu-l mâhnim, să nu-l nedreptăţim, să nu-l smintim. Ne roagă ceva? Să dăm mare atenţie. Să ne purtăm cu aproapele cum ne place să se poarte el cu noi…

Ce se întâmplă dacă nu ierţi imediat nedreptatea suferită

Un rău suferit, o nedreptate, o neîmplinire pricinuită de aproapele te doare. O suferi şi o depozitezi acolo în adâncul sufletului. Şi când nu gândeşti, se produce o furtună şi toate depunerile încep a se ivi la ţărm şi a împroşca pe cei de pe maluri… Eşti îmbufnat, nervos, vorbeşti răstit, te răzbuni…

De fapt vrei să plăteşti cu rău celui ce ţi-a făcut rău, să te răzbuni pentru acel rău făcut de aproapele…

Ei, bine, dacă ţi se întâmplă să fii pe fază şi să înţelegi că ceea ce faci (că reacţionezi cu rău la rău) nu e bine, atunci începi să te rogi şi să mergi pe firul întâmplărilor îndărăpt şi să pui iertare.

Înţelept e să fii precaut şi să ierţi. Să cureţi imediat răul, să nu-l mai depozitezi şi nici să-l dai mai departe prin reproş sau răzbunare.

Înţelept e să previi accidentul, să fii vigilent ca un şofer profesionist aflat într-o cursă cu multe curbe…

Dacă răul e vechi, e de lucru, e nevoie să freci mult, ca la o pată veche, să săvârşeşti multe sesiuni de Liturghia iertării cu Împărate ceresc, cu Doamne vino şi iartă, cu Doamne ajută-mă să iert… ca să se facă lumină, ca să se ridice greutatea şi să putem relaţiona din nou cu uşurinţă şi bucurie cu persoanele care ne-au rănit cu ştiinţă sau cu neştiinţă (inconştient)…

Bine ar fi să ne putem spune cinstit unul altuia ce ne-a deranjat şi să ne iertăm, dar nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască. Alege mai bine lucrarea lăuntrică, pentru că totul se leagă şi se dezleagă în Duh, în taină după cum spune Părintele Rafael Noica.

Spune tainic ce ai de spus (Spune Domnului durerea ta), cere iertare, ROAGĂ-TE… Şi Domnul va lucra subtil la inima fiecăruia dintre noi.

De aceea a spus că nu spurcă ce intră în gură, ci ceea ce iese. Cuvintele dor mult… Atenţie la cuvinte, dar şi la gânduri şi la fapte. Feriţi-vă să nedreptăţiţi pe aproapele, să-l înşelaţi, să-l dezamăgiţi. Cereţi-vă iertare dacă aţi greşit. Rugaţi-vă Domnului să vă ierte de cele rele săvârşite din neştiinţă şi fără intenţie rea…

Am fost nedreptăţit? Cu siguranţă mi se întoarce răul săvârşit altădată asupra vreunui om… Doamne spală acel rău cu suferinţa acestei nedreptăţi!

Pune Doamne gânduri bune în inima mea pentru X, Z… !

Pune Doamne gânduri bune în inima lui/ei pentru mine…

Se lucrează mari minuni facând aşa.

De aproapele nostru atârnă viaţa sau moartea noastră ne-a spus Domnul nostru Iisus Hristos şi ne amintesc Părinţii şi Maicile noastre duhovniceşti… Ştim acest lucru prea bine…

Cu practica stăm prost. Şi cu aducerea aminte, şi cu înţelegerea.