Arhive autor: doinablaga

Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului pe muntele Ceahlău

În decurgerea anului cu ritmul şi zgomotul său, dar şi cu monotonia activităţilor repetitive, se deschid dintr-o dată porţi de lumină, sărbătorile!

Schimbarea la Faţă este una dintre aceste năvăliri de Lumină în întunecimea minusculelor noastre îndeletniciri…

Imagini pentru schimbarea la fata

Te opreşti, te aşezi întru sine, priveşti şi vezi şi te minunezi.

Am văzut Lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc…

Sărbătoare e sărbătoare oriunde te-ai afla, dar când urci muntele, o percepi altfel…

Un traseu pe Ceahlău…

Urci muntele cu greu… În tot acest timp de urcare inima se deschide şi soarbe cu sete aerul curat şi înmiresmat şi ochi se lărgesc ca să cuprindă măreţia multicoloră a florilor semănate pe covorul verde al ierbii.

Este posibil ca imaginea să conţină: plantă, floare, iarbă, natură şi în aer liber

La vederea tuturor acestor minunăţii, te cuprind aşa nişte trăiri, încât îţi vine să strigi lumii întregi… :

PRIVIŢI!!! şi VEDEŢI!!!

Este posibil ca imaginea să conţină: munte, cer, în aer liber şi natură
Este posibil ca imaginea să conţină: nor, cer, munte, copac, plantă, în aer liber şi natură
Este posibil ca imaginea să conţină: nor, cer, munte, în aer liber şi natură
Este posibil ca imaginea să conţină: cer, munte, nor, în aer liber şi natură

Te mângâi şi doar cu câteva like-uri

Cele 550 de trepte spre vârful Toaca de aşteaptă…

Este posibil ca imaginea să conţină: plantă, cer, munte, în aer liber şi natură

După 4 ore de urcat, te sforţezi şi mai urci un pic …

De aici de la 19O0 metri înălţime, se vede o altă lume, o altă privelişte…

În mijlocul acestui Rai, nu putea lipsi o Casă a Domnului. Te apropii cu sfială şi recunoştinţă şi mulţumeşti că ai reuşit să ajungi pe acele meleaguri…

La Sfânta Liturghie, care se săvârşeşte zilnic, ai fost pomenit fără să ştii, căci preotul, minunatul părinte Ciprian, pomeneşte şi se roagă pentru toţi cei care urcă muntele…

Dacă rămâi o noapte pe munte, ai parte de un superb răsărit …

Este posibil ca imaginea să conţină: cer, ocean, nor, în aer liber şi natură

Dacă ai urcat pe la Fântânele, coboară pe la Duruitoarea…

A rămas aceeaşi statornică curgere de ape cristaline şi reci…

Este posibil ca imaginea să conţină: în aer liber, natură şi apă

Ajungi de unde ai plecat, la Durău…

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, zâmbind, stând în picioare, pantofi, copac şi în aer liber
Este posibil ca imaginea să conţină: oameni în picioare, cer, copac, nor, plantă şi în aer liber
Este posibil ca imaginea să conţină: în aer liber

Şi mulţumeşti lui Doamne pentru aceste daruri…

Pleci către casă alt om… Mai bun, mai luminat, mai aerisit…

BUCURIA RĂSĂRITULUI

Bucuria Răsăritului

Întotdeuna va fi un nou răsărit de soare.

Va împrăștia norii și va aduce bucuria.

Va umple inima de sprenață și căldură.

Marea va continua să depene, unul după altul, valurile…

Înainte de răsărit, stai chircit pe mal și aștepți…

Soarele se lasă așteptat, chemat, întâmpinat…

Își trimite mai întâi o bucățică de unghiuță de la degetul cel mic, apoi vârful degetului,

Peste o altă bucată de vreme, își scoate un milimetru din pletele-i roșiatic-aurii…

și, dintr-o dată, pe neașteptate, se ridică din somn ca un viteaz amețit de vin…

se scutură și se întinde pe cer în toată splendoarea

și noi ne minunăm…

El râde la noi și noi la el…

și ziua începe bine

Slavă, Ție, Doamne pentru toate și pentru această zi minunată!

Satul meu e-n sărbătoare!

Ziua de 21 mai, ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este ziua satului Boţeşti din judeţul Vaslui,

satul binecuvântat în care am văzut lumina pentru cea dintâia oară…

M-am născut în sat şi am vieţuit acolo paisprezece ani. Au fost cei mai bogaţi ani ai mei care au rămas veşnici în amintirea mea.

Universul satului era mare…

Iar de hram, de ziua Sfinţilor Împăraţi el se lărgea şi mai mult prin oaspeţii din satele învecinate care popseau în biserica noastră

şi a celor care veneau ăn casa noastră veşnic deschisă către drumul principal.

Ziua aceasta a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena era cu totul şi cu totul specială. era hramul bisericii şi ziua satului.

Fiecare gospodină gătea mâncăruri alese şi îndestulătoare pentru cei ai casei şi pentru oaspeţii care treceau prin sat întâmplători sau invitaţi anume la acest eveniment.

Veneau oameni din Micleşti, din Chirceţti, din Gugeşti, şi chiar din Codăieşti, Bălţaţi şi Tătărani… Şedeau la slujba de hram şi apoi la masă la cei care-i invita.

La noi acasă în această zi întotdeuna erau oaspeţi. Cine erau acei oaspeţi nu-mi mai amintesc, dar mi-l amintesc negreşit pe Unchiul George din Micleşti, finul bunicii dinspre mamă… În dorul naşei lui, venea la naşa ai tânără, adică la mama.

Mama îl ospăta şi-l omenea cu un pahar cu vin.

Îmi mai amintesc şi de tanti Viroana,

sora bunicii Ştefana, care venea pe jos prin păduri şi peste dealuri de la o depărtare de zeci de kilometri…

Ce mare bucurie trăiam atunci…!!!

Viaţa m-a purtat prin lume pe diferite cărări. Am revenit mereu în sat cu dor şi drag. Erau reveniri scurte de o zi-două…

Mă aşteptau părinţii şi fraţii mai mici…

Apoi, m-au aşteptat doar părinţii

Şi mai apoi, mă aştepta doar buna mea măicuţă.

Cum auzea că am oprit maşina, ieşea în prag şi deschidea braţele să mă cuprindă şi să mă conducă în casă direct la masa încărcată cu bunătăţi.

Ce mare bucurie să mâncăm împreună şi s-o ascult povestindu-mi o mie şi una de poveşti minunate din sat…

Timpul a trecut peste sat şi peste noi…

În 2012, veneam acasă şi mama avea să mă întâmpine pentru cea din urmă oară.

Când s-a îmbolnăvit, fraţii au adus-o la Sibiu şi n-a mai plecat în sat. S-a mutat de tot la noi… în cimitir.

În acest an, 2019, am revenit în sat în a treia zi de Paşte…

Nu mă aştepta nimeni… Nu ştia nimeni că vin..

Doar zambilele mi-au zâmbit…

Satul se adunase în biserica din Porşăni şi apoi în cimitir…

Hristos a înviat şi niciun mort nu mai este în groapă!

Sibiul şi Boţeştiul sunt acum aproape.

Ardealul şi Moldova se îmbrăţişează…

Nicio lacrimă de durere, nicio umbră. Totul e lumină şi bucurie.

Locuri şi oameni tranformaţi de har şi de vreme…

Amintiri.

La mormântul naşului a venit şi un reprezentant al familiei Brînză. Preotul îi cheamă pe membrii familiei care sunt deja Sus.

Eu îi chem pe cei care încă mai sunt aici JOS

Haideţi fraţilor să mergem acasă. În sat e sărbătoare azi!

Din minunăţiile descoperite în călătoria din Moldova. Partea I: Minunatul copac Pawlonia

Salutare!

Cu darul lui Doamne Doamne, am beneficiat de o mult dorită vacanţă.

Am plecat din Sibiu a doua zi de Paşte, 29 aprilie şi am revenit joi, 9 mai 2019.

În cele ce urmează, vă voi împărtăşi, pe rând, câte ceva din bucuriile primite în această minunată călătorie pe tărâmurile copilăriei.

În acest articol, voi vorbi despre arborele ornamental Pawlonia

pe care l-am descoperit la verişoara tatălui meu, doamna profesoară Silvia Hodaş şi soţul dânsei, distinsul umorist Ioan Hodaş din Codăieşti judeţul Vaslui (minunatul dom profesor Jănel), în casa şi în grădina cărora am petrecut clipe vrednice de păstrare în amintire.

În timp ce înregistram cărţile de la secţiunea GEORGAFIE, am găsit şi cartea Să cunoaştem arborii…

De multe ori, trecem pe lângă lucruri minunate şi nu le băgăm în seamă.

Am admirat iubirea de frumos a familiei Hodaş. Au plantat sămânţa de Pawlonia, au îngrijit-o an de an şi iată acum bucuria cultivată în răbdare

Arborele Pawlonia le-a răsplătit cu aceste minunate flori

Vă mulţumesc doamna Silvia pentru această bucurie!

În această fotografie sunt cu mama doamnei profesoare Silvia Hodaş, sora bunicului dinspre tată.

Tanti Mariţa are 92 de ani şi este plină de viaţă şi de bucurie.

Să ne trăieşti mătuşa întru Mulţi ani cu sănătate!

E o bucurie să o văd şi să o aud de fiecare dată când rânduie Doamne Doamne!

Vişinul înflorit

De cum am deprins a descifra buchiile din Abecedar, a început a mă munci un dor nestins, acela de a cunoaşte tainele cărţilor, a tuturor cărţilor… De-ar fi fost după mintea mea, n-aş mai fi făcut nimic pe lumea asta în afară de-a citi şi a scrie… Nu era o altă îndeletnicire umană care să mă atragă mai cu dorire ca cititul cărţilor şi scrisul… Nesaţul meu de citit era aşa de mare pe cât de mare e căldura zilelor fierbinţi de vară şi pe cât de lungi noaptile de iarnă… Eram în stare să citesc toată ziua neincetat, fără oprire, de n-ar fi fost pârdalnica de burtă, care, după câteva ceasuri bune de profundă cufundare între coperţile ademenitoare ale cărţilor, nu mi-ar fi dat ghes şi nu m-ar fi mânat spre bucătărie pentru a găsi ceva de mâncare sau dacă buna mea măicuţă n-ar fi fost atât de copleşită de treburi şi nu ar fi fost constrânsă să strige la mine să mai las încolo cărţile şi s-o ajut …

Ca să mă pot bucura de lectură, era musai să mă ascund. Să mă furişez departe de casă, să nu mă vadă nimeni. Îmi luam trăistuţa cu cărţi şi mă strecuram pe furiş din casă. Traversam tiptil, tiptil ograda, treceam binişor drumul, deschideam portiţa de la grădină, o închideam la loc cu grijă ca să nu se vadă că a fost dechisă, treceam cu băgare de seamă pe lângă iaz, pentru a nu trezi cucoanele broaşte care stăteau cu burta la soare şi mă căţăram iute, ca o pisică, tocmai în vârful vişinului înflorit. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să mă caute acolo. Cine ar fi putut gândi că un copil poate să se ascundă într-un vişin înflorit şi să stea acolo ore-n şir. Dacă ar fi fost plin cu roade, ar fi fost altă poveste, dar aşa… Ce să faci printre flori?

Imagini pentru visin inflorit

Ei, ce să faci?

Câte nu se pot întâmpla printre florile unui vişin!

Îmi amintesc atât de bine clipele acelea de petrecere în vişinul înflorit…

Era ca pe vremea asta… Era luna aprilie…, când pomii toţi zac sub povara florilor…

Vişinul înflorit se preschimba dintr-o dată în castel. Un castel cu turn înalt, care te ridica spre alte zări. De la acea înălţime, cutreieram nestingherită lumea în lung şi-n lat şi vedeam atâtea frumuseţi despre care mama, şi alte persoane care treceau pe sub coroana vişinului, n-aveau nici cea mai mică bănuială…

În vişinul înflorit, eram pe rând prinţesă, mare înţeleaptă, pasăre liberă care zbura pe cerul senin, lipsită de griji, de frici, de planuri şi de frământări. Trăiam acele clipe cu mare intensitate.

Ele s-au imprimat în fiinţa mea şi le păstrez ca pe o comoară de mult preţ.

Acum, acest vişin nu mai există. Nu mai există nici iazul şi nici grădina de peste drum nu mai este a noastră…

Am revenit în sat. Nu mai văzusem satul cum arată primăvara de aproape 30 de ani. Era aşa schimbat… Doar liliecii lui moş Vasile rămăseseră la locul lor. Erau pe scuturate…

Viaţa merge înainte. Alţi vişini vor înflori şi alte doiniţe se vor cânta prin jurul lor…

Imagini pentru visin inflorit

Hrana de bază pe timpul lungii călătorii de vindecare

Imagini pentru la masa
rul

Am parcurs cu bine prima zi.

Seara, am făcut popas la Casa lui Doamne, ca să ne hrănim. Înainte să ne aşezăm la locurile,

Părintele nostru drag ne-a pus în mâini Rânduiala Pavecerniţei Mari

O găsiţi aici

https://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ceaslov/pavecernita-mare-79798.html

şi am urmărit textul

Canonul ce Mare este cuprins în rânduiala acestei slujbe, ale Pavecerniţei Mari. Canonul cel Mare are 4 părţi şi se citeşte luni, marţi, miercuri şi joi seara.

Iată îl puteţi scoate la imprimantă

https://www.teologie.net/data/pdf/canon-luni.pdf

https://www.teologie.net/data/pdf/canon-marti.pdf

https://www.teologie.net/data/pdf/canon-miercuri.pdf

https://www.teologie.net/data/pdf/canon-joi.pdf

Cu adevărat rugăciunea te hrăneşte!
Cu darul lui Dumnezeu, am trăit şi noi minunea hrănirii cu rugăciunea liturgică.

Rugăciunea este hrana de bază în această anevoiasă călătorie. Avem rugăciunea lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase miluieşte-mă pe mine păcătosul

Avem rugăciunea liturgică din biserică, slujbele Bisericii, multe la număr, care în vremea aceasta se răsfrâng până către seară târziu…

Şi avem şi rugăciuni dragi nouă, cum sunt paraclisele şi acatistele…

Astăzi, am descoperit două

Paraclisul Icoanei Maicii Domnului Îndrumatoarea (21 ianuarie)

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Doamne miluieşte! (de 12 ori)

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeu nostru!

PSALMUL 142

1.Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta.

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.

3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri.

4. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.

6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat.

7. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce fala Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.

8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.

9. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne.

10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii.

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.

12. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul si S-a arătat noua. Bine este cuvântat cel ce vine intru numele Domnului. (de 3 ori).

Troparele Paraclisului, Glasul al 4-lea

Să ne închinăm toţi cu evlavie Sfintei Icoane a Îndrumătoarei şi către aceasta din suflet să strigăm: Ca Ceea ce eşti Ajutătoare şi caldă Apărătoare, dă-ne nouă totdeauna ajutorul Tău cel cald, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară Maria, şi de toate bolile izbăveşte-ne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile Tale, noi, păcătoşii. Că de nu ai fi stat Tu înainte rugându-Te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de Tine, Stăpână, că Tu izbăveşti pe robii Tăi pururea din toate nevoile.

PSALMUL 50

1.Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta

2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.

5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.

6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.

7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.

8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.

9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.

10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.

11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.

12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.

13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.

14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.

15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu

Cântarea 1-A, glasul al 8-lea

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Tu eşti Apărătoare şi ajutor, Ceea ce eşti plină de Har, Îndrumătoare Maria, celor ce cu credinţă şi cu dragoste caută la grabnica Ta mijlocire, Preacurată!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Maică fiind Izbăvitorului, izbăveşte de toate primejdiile şi greutăţile pe cei care cu credinţă şi cu dragoste cheamă în tot ceasul Numele Tău cel cinstit de Îndrumătoare.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Venit-a Icoana Ta cea minunată din Vatoped prin chemare nevăzută în Sfânta stână a Xenofontului, revărsând nouă Har, Îndrumătoare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Tămăduiri izvorăşte în chip minunat tuturor credincioşilor Icoana Ta cea Dumnezeiască, de aceea cântăm Ţie cântare de mulţumire, tot sufletul dreptcredincioşilor!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor!

Fiind bolnavi cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei Dumnezeieşti şi purtării Tale de grijă învredniceşte-ne Tu, Maica Lui Dumnezeu, ca Ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui Bun.

Cântarea a 3-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Doamne, Cel care ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta, întăreşte-mă pe mine întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Din cer, Fecioară, cu privirea Ta senină, vezi pe cei ce stau la Icoana Ta, Preacurată. Împlineşte, te rugăm, cererile noastre, Născătoare de Dumnezeu, ce Ceea ce eşti Maică Îndurată a Atotţiitorului.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Har şi milă din belşug revarsă Icoana Ta, Preacurată, pe care o numim, Fecioară Îndrumătoare, şi vindecă totdeauna patimile cele netămăduite ale celor ce aleargă la Tine.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Harul Tău cel luminat, care cu adevărat a ieşit în toată lumea din Sfânta Icoană, degrabă întâmpină pe cei ce sunt în primejdii şi dureri, Fecioară Îndrumătoare; pentru aceasta pe Tine Te Lăudăm.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Femeilor neroditoare le dai rod, Preacurată, şi din calea pierzării la Domnul îi călăuzeşti, sub Acoperământul Tău cel sigur, pe cei ce se pocăiesc din inimă, Tu, singură Îndrumătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Fiind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor, Tu, Fecioară, ajută-ne; cerem ajutorul Tău, Fecioară, că pe Tine Te ştim comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

CATAVASIE

Izbăveşte din nevoi pe cei ce caută la ajutorul Tău cel Dumnezeiesc, ca Ceea ce eşti Îndrumătoare tuturor, Născătoare de Dumnezeu. Caută cu milostivire, cu totul Lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupurilor noastre şi vindecă durerea sufletelor noastre.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Doamne, Cel care ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta, întăreşte-mă pe mine întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi a credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Din cer, Fecioară, cu privirea Ta senină, vezi pe cei ce stau la Icoana Ta, Preacurată. Împlineşte, te rugăm, cererile noastre, Născătoare de Dumnezeu, ce Ceea ce eşti Maică Îndurată a Atotţiitorului.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Har şi milă din belşug revarsă Icoana Ta, Preacurată, pe care o numim, Fecioară Îndrumătoare, şi vindecă totdeauna patimile cele netămăduite ale celor ce aleargă la Tine.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Harul Tău cel luminat, care cu adevărat a ieşit în toată lumea din Sfânta Icoană, degrabă întâmpină pe cei ce sunt în primejdii şi dureri, Fecioară Îndrumătoare; pentru aceasta pe Tine Te Lăudăm.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Femeilor neroditoare le dai rod, Preacurată, şi din calea pierzării la Domnul îi călăuzeşti, sub Acoperământul Tău cel sigur, pe cei ce se pocăiesc din inimă, Tu, singură Îndrumătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Fiind cuprins de neputinţe cumplite şi de chinurile bolilor, Tu, Fecioară, ajută-ne; cerem ajutorul Tău, Fecioară, că pe Tine Te ştim comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

 (Ectenie pentru cei care se săvârşeşte Paraclisul)

SEDEALNA, Glasul al 2-lea

Ceea ce eşti Rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către Tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână: Vino degrab şi ne izbăveşte pe noi din nevoi, Ceea ce eşti singura grabnic folositoare!

Izvor de bunătăţi se revarsă din Icoana Ta cea Preacinstită, Fecioară Îndrumătoare, de care noi, apropiindu-ne cu credinţă ne umplem de bucurie sfântă şi vestim tuturor lucrarea minunilor Tale cele multe, Curată.

Cântarea a 4-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Auzit-am, Doamne, Taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am Preaslăvit Dumnezeirea Ta!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Icoana Ta cea Preacinstită, Fecioară Stăpână, întărire s-a făcut nouă, robilor Tăi şi izbăvire din primejdii.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Harul Tău vestesc cei izbăviţi din boli şi din necazuri, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare, că Tu ne întâmpini pretutindeni, Preacurată.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Întărire şi tămăduire dăruieşte celor suferinzi în necazurile vieţii, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare, ca Ceea ce eşti izvor nesecat al milei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Curăţirea păcatelor noastre şi izbăvire de greşeli cere pentru cei ce aleargă cu credinţă la Acoperământul Tău, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Nădejde, întărire şi zid de scăpare nemişcat câştigându-Te pe Tine, Ceea ce eşti întru tot lăudată, de tot necazul ne izbăvim.

Cântarea a 5-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu Poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt! Pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Întinde, Curată, Acoperământul Tău Prealuminos către biserica noastră cea cinstită, care se înfrumuseţează cu Icoana Ta, Îndrumătoare.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Ai auzit glasul celor care cu credinţă se roagă Ţie şi ai vindecat, Îndrumătoare, de boli grele pe cei suferinzi care aleargă la Tine.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Ceea ce singură, în chip minunat, ai purtat pe Dumnezeu în trup, Tu, Îndrumătoare, ne vii în întâmpinare pretutindeni şi celor care cer de la Tine le împlineşti cererile.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Arătatu-Te-ai Mănăstirii Xenofontului Laudă Dumnezeiască, şi tuturor creştinilor Îndrumătoare şi mare Apărătoare, şi nouă celor ce te-am aflat si te cinstim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletelor noastre, învrednicindu-ne cercetării Tale şi sănătate, cu rugăciunile Tale, dăruieşte-mi!

Cântarea a 6-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Rugăciunea mea voi aduce Domnului şi Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de nevoi şi viaţa mea de iad s-a apropiat, ci ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Bolile cele grele le tămăduieşti şi dăruieşti ajutor cald celor care cer de la Tine, Născătoare de Dumnezeu, Curată Îndrumătoare; de aceea propovăduim

pururea minunile Tale pe care le faci neîncetat.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Mai luminos decât soarele este pretutindeni Acoperământul Tău, Fecioară. Tu vindeci boala cancerului şi dezlegi legăturile nerodirii celor care cer Harul Tău, Cinstită Îndrumătoare.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Pe Tine aflându-Te zid şi Mângâiere Dumnezeiască, biserica noastră se măreşte cu Icoana Ta cea Sfântă, Născătoare de Dumnezeu, Îndrumătoare; pe care tot glasul o laudă ca pe o Păzitoare şi mare scăpare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Prin valurile vieţii la limanul mântuirii duci, Fecioară, ca o Îndrumătoare a tuturor şi Acoperământ, pe cei ce sunt înviforaţi, în primejdii, în dureri şi în necazuri, prin apărarea Ta totdeauna!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog Ţie, Celei Bune, care ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul Lumii şi Tămăduitorul bolilor: Ridică-mă din stricăciunea durerilor!

CATAVASIE

Izbăveşte de nevoi pe toţi cei ce caută la Ajutorul Tău cel Dumnezeiesc, ca Ceea ce eşti Îndrumătoare tuturor, Născătoare de Dumnezeu.

Caută cu milostivire, cu totul Lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupurilor noastre şi vindecă durerea sufletelor noastre.

(Ectenie pentru cel pentru care se săvârşeşte Paraclisul)

CONDACUL, Glasul al 2-lea

Îndrumătoarea noastră şi pavăză în toată viaţa eşti, Preacurată; de aceea, de Icoana Ta cea Sfântă apropiindu-ne, strigăm Ţie: Îndrumă-ne pe noi către cele bune!

PROCHIMEN

Pomeni-voi Numele Tău în tot neamul şi neamul!

Ascultă fiică, şi vezi şi pleacă urechea Ta şi uită poporul Tău şi casa părintelui Tău!

Evanghelia

Înţelepciune drepţi!

Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Luca, citire: (I, 39-49, 56)

În zilele acelea, sculându-se Maria, S-a dus în grabă la munte, într-un oraş al lui Iuda şi a intrat în casa lui Zaharia şi S-a închinat Elisabetei. Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, a săltat pruncul în pântecele Ei; şi Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt şi a strigat cu glas mare şi a zis: Binecuvântată eşti Tu între femei şi Binecuvântat este Rodul pântecelui Tău! Şi de unde cinstea aceasta pentru mine, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Căci iată, cum a ajuns glasul închinării Tale în urechile mele, a săltat pruncul de bucurie în pântecele meu. Şi fericită este Aceea care a crezut că vor fi împlinite întocmai cele spuse Ei de la Domnul! Atunci a zis Maria: Măreşte suflete al Meu pe Domnul şi se bucură duhul Meu de Dumnezeu, Mântuitorul Meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale! Iată, de acum Mă vor ferici toate neamurile, că Mi-a făcut Mie mărire Cel Puternic şi Sfânt este Numele Lui! Şi a rămas Maria împreună cu Elisabeta, ca la trei luni, apoi S-a înapoiat la casa Sa.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Părinte, Cuvinte şi Duhule Sfânt, Treime Sfântă curăţeşte mulţimea greşelilor noastre!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Miluieste-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte toate fărădelegile noastre.

ŞI STIHIRILE ACESTEA, glasul l 4-lea

Îndreaptă-i pe căile pocăinţei, Preacurată, ca o Îndrumătoare, pe cei care se roagă Ţie cu credinţă; şi izbăveşte din nevoi şi din grelele necazuri şi feluritele ispite pe cei ce strigă către ajutorul Tău mântuitor, Pururea Fecioară; că apărarea Ta cea caldă întotdeauna vine în întâmpinare şi mântuieşte de mari primejdii; de aceea vestim, Stăpână, multele Tale minuni.

Preotul zice:

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta! Cercetează lumea Ta, cu milă şi cu îndurări. Înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate! Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosirile cinstitelor Puteri Cereşti, cele fără de trup; cu rugăciunile cinstitului, măritului Prooroc Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celor între Sfinţi, Părinţii noştri, mari dascăli şi Ierarhi:Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni; ale Sfinţilor, măriţilor, bunilor biruitori Mucenici; ale cuvioşilor de Dumnezeu purtători Părinţii noştri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel Sfinţit şi Dimitrie cel Nou; ale Sfinţilor şi Drepţilor Dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana; ale Sfântului (N) a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi pentru ale Tuturor Sfinţilor, rugămu-ne Multmilostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, şi ne miluieşte!

Doamne miluieşte! (de 12 ori) si apoi ecfonisul: Cu mila si cu îndurarile şi cu iubirea de oameni…

Cântarea a 7-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Tinerii, care au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Întâmpinându-i pe toţi cu Harul Tău cel Dumnezeiesc, Îndrumătoare Fecioară, vindecă toate bolile şi tot necazul şi veseleşte pe cei ce cântă: Dumnezeul părinţilor noştri, nine eşti cuvântat!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Tot glasul vesteşte minunile Tale, Îndrumătoare, că îi ajuţi degrabă pe toţi şi veseleşti pe cei ce-Ţi cântă: Bucură-Te, Fecioară Curată, Apărătoarea noastră!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

 Sfânta Ta Icoana sfinţeşte pe cei ce cad la ea cu credinţă; căci pătrunsă de lumina cea nematerialnică a Harului Tău cel bogat, conduce tainic către Lumină pe cei care Te laudă pe Tine, Fecioară.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Tu, Fecioară Îndrumătoare, dezlegi nerodirea femeilor şi sfinţeşti şi îndrepţi către calea pocăinţei, cu apărarea Ta caldă, pe cei care sunt greu robiţi de stăpânirea vrăjmaşului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei care vin cu dragoste către Acoperământul Tău cel Dumnezeiesc, învredniceşte-i să fie tămăduiţi, Născătoare de Dumnezeu, Care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos!

Cântarea a 8-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Nu trece cu vederea pe cei care au trebuinţă ajutorul de la Tine, Fecioară, care cântă şi Te preaînalţă întru toţi vecii!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Obştea Sfântului Xenofont are Icoana Ta cea Dumnezeiască, Îndrumătoare, pentru aceea măreşte purtarea Ta de grijă. Iar noi, cinstita biserica ta, Îţi mulţumim Ţie şi Te preaslăvim, ca pe Apărătoarea noastră, avându-Te pe Tine Ocrotitoare şi Bisericii Păzitoare.

 Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Izbăveşte, Fecioară, din necazuri şi din primejdii pe cei care Te cheamă cu tot sufletul, că Tu eşti Apărătoarea noastră.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Izbăvindu-ne din boli prin Harul Tău Dumnezeiesc, prin neîncetate faceri de minuni primate de la Izvorul ceresc şi binecuvântat al acestei Icoane Îndrumătoare, aducem Ţie cu credinţă cântare de mulţumire.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Biserica Ta cea Sfântă, Fecioară, care se închină cu credinţă Icoanei Tale celei Dumnezeieşti, acoper-o şi păzeşte-o de ispitele cele fără de număr.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Tu izgoneşti asuprirea şi năvălirea patimilor, Fecioară; pentru aceea Te lăudăm întru toţi vecii!

IRMOSUL

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii! Pe Împăratul Ceresc pe Care Îl laudă Oştile Îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!

Cântarea a 9-A

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, Fecioară Curată, noi cei izbăviţi prin Tine, slăvindu-Te cu Cetele cele fără de trup.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Dăruind tămăduiri din belşug in viaţa noastră şi întâmpinând pretutindeni pe cei care Te cheamă, Te-ai făcut, Fecioară, pricină de laudă a tot neamul.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi!

Biserica Ta cea Sfântă şi pe toţi creştinii care într-un suflet strigă către Tine, Fecioară, păzeşte-i nevătămaţi de toată vrăjmăşia si necazul.

Binecuvântăm pe Tatăl pe Fiul şi pe Sfântul Duh Dumnezeu!

Fă cerească mintea noastră cu iubirea Fiului Tău, Fecioară, şi îndrumă-ne întotdeauna spre căile pocăinţei, ca o Îndrumătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

De Sus nu ne părăsi, trimiţând darurile bunătăţii Tale celei multe, celor ce Te măresc cu inimă neîndoită.

CATAVASIE

O, Prealuminate Nor, Maica Lui Dumnezeu, pe cei care se luptă cu noi surpă-i cu dreapta Ta cea stăpânitoare şi puternică, celor care sunt în necazuri  le ajută, pe cei asupriţi îi mântuieşte şi dezleagă de păcate pe cei care se roagă Ţie, că toate le poţi câte le voieşti!

Şi îndată cântăm:

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim, pe tine Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea Fericită şi Preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai Cinstită decât Heruvimii şi mai Mărită fără de asemănare decât Serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim!

Urmează:

Cu Dumnezeiască dragoste, ne asculţi de-a pururi cererile noastre, iar  binefacerile, în chip tainic şi minunat, se revarsă asupra celor ce O cinstesc, de aceea Te lăudăm şi Te mărim, Îndrumătoare. Din  Icoana Ta izvorăsc în chip tainic si  minunat tămăduiri nenumărate ; cei aflaţi in suferinţe primesc grabnica vindecare, tinerii sunt izbăviţi din cursele vrăjmaşului si toţi creştinii dobândesc har binecuvântat; pentru acestea tot glasul vesteşte harul Tău, lăudând minunile tale, Îndrumătoare.

Cine va cânta purtarea Ta de grijă şi Harul Tău, pe care le ai pentru toţi, Maica Lui Dumnezeu, că dai rod pântecelor neroditoare şi opreşti zăduful tuturor patimilor.

Bucură-Te Dumnezeiască Biserică a Maicii Domnului, ce ai în sânurile tale Icoana cea Preacinstită; de aceea Te laudă toată lumea, Născătoare de Dumnezeu, împărtăşindu-se da darurile Tale.

Cu îndurare vezi, Îndrumătoare, pe cei ce stau la Icoana Ta cea Cinstită şi împlineşte cererile tuturor, Fecioară Îndrumătoare.

Mute să fie buzele păgânilor celor care nu se închină Cinstitei Icoanei Tale, cea zugrăvită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, ceea ce se cheamă Povăţuitoarea.

Pe cei ce caută cu credinţa la Acoperământul Tău, Îndrumătoare Maria, şi pe cei care strigă cu credinţă Numele Tău cel Dumnezeiesc, păstrează-i nevătămaţi de dureri şi de necazuri.

Toate Oştile Îngereşti, Înaintemergătorul Domnului, Cei Doisprezece Apostoli şi Toţi Sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, miluieşte-ne pe noi! (de 3 ori)

Troparul Preasfintei Îndrumătoare (glas 1):

Icoanei Tale celei sfinte, numită Îndrumătoarea, închinându-i-ne acum cu multă credinţa, te lăudăm, Curata Fecioara, caci ea ne-a  fost adusa in chip minunat, revărsând către noi minunile tale si izbăvindu-ne din toate nevoile; de aceea cu dragoste strigăm: Slava milostivirii tale, Curată! Slavă pavezei tale! Slavă purtării tale de grijă, Una Prealăudata!

Al doilea Tropar al Preasfintei Îndrumătoare:

Pe cei ce caută cu credinţă la Acoperământul tău cel minunat si la apărarea ta cea caldă, Fecioara Îndrumătoare, Maica lui Hristos Dumnezeu, scapă-i din toata boala şi nevoia şi toate necazurile şi încercările; că toţi către tine îndreptăm privirile şi chemăm cu credinţă numele tău cel preasfânt, Stăpână.

Condacul Îndrumătoarei:

Lăudam minunile Fecioarei, pe care in chip minunat le-ai făcut pretutindeni si Icoanei celei Prea-curate numita Îndrumătoarea, pe care o avem spre pavăza şi acoperământ, ne închinăm strigând: Bucura-te, Maică Preacurată.

Ectenie

Miluieşte-ne pe noi, Doamne Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte!

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire şi chivernisire a robilor Lui Dumnezeu (N) şi pentru ca să li se ierte lor toată greşala cea de voie şi cea fără de voie.

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Preotul: Încă ne rugăm să fie păzit sfânt locaşul acesta, ţara aceasta, oraşul acesta şi toate oraşele şi satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră, şi de războiul cel dintre noi; ca Milostiv, Blând, Lesne-Iertător să ne fie nouă Bunul şi Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, şi să-Şi întoarcă toată mânia care se porneşte asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, şi să ne miluiască pe noi!

Doamne miluieşte! (de 40 ori)

Auzi-ne pe noi, Doamne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mare departe şi, Milostive Stăpâne, Milostiv fii nouă, pentru păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi!

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni eşti Doamne Dumnezeule şi Ţie slavă-Ţi înălţăm, Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului Îndrumătoarea:

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Maica Preacurată, Îndrumătoare a vieţii noastre, iţi mulţumim pentru toată dragostea şi ocrotirea care se revarsă asupra celor ce se închină în faţa Icoanei Tale făcătoare de minuni. Primindu-te ca pe un dar desăvârşit, te-am aflat pe tine milostivă apărătoare sufletelor noastre şi primitoare a rugăciunilor care se înalţă din inimile cele curate ale creştinilor de pretutindeni. Durerile şi neîmplinirile vieţii ne-au adus şi pe noi lângă mila ta cea sfântă, făcându-ne să-ţi cerem, cu lacrimi fierbinţi, ajutorul tău cel binecuvântat, iar prin rugăciunile tale săvârşite in ceruri, noi am primit o mulţime de bucurii duhovniceşti. Deci şi acum te rugăm, o, Maică Preamilostivă, Fecioară Preacurată, revarsă harul tău către toţi cei ce sunt nefericiţi şi trimite-le mângâiere şi alinare sfântă. Dăruieşte tinerilor care te cheamă în ajutor, să-şi găsească însoţire curată pe drumul vieţii; femeilor neroditoare să primească darul naşterii de prunci; celor ce sunt în şcoli, înţelepţire; bolnavilor aflaţi în suferinţe, ridicare din nevoi şi nouă tuturor să căutăm, mai întâi, să dobândim izbăvirea de păcate, linişte sufletească şi un loc în Împarăţia Cerurilor, acolo unde este neîncetată dragoste şi bucurie dumnezeiască. Prin mijlocirile tale cele binecuvântate, ajută-ne să dobândim un loc în Patria Cerească şi să slăvim neîncetat pe Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Maicii Domnului – Grabnic-Ajutătoare

Rugăciunile începătoare: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Slava Ţie, Dumnezeul nostru, Slava Ţie! Slava Ţie, Dumnezeul nostru, Slava Ţie! Slava Ţie, Dumnezeul nostru, Slava Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăteşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile

noastre, Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împăraţia Ta, fie voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dăne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Troparul

Către Născătoarea de Dumnezeu să alergăm toţi cei ce suntem în necazuri – nenorociri, nevoi – şi să cădem înaintea Sfintei sale icoane cu credinţă zicând din adâncul sufletului: Auzi grabnic rugăciunea noastră, Fecioară ceea ce te-ai numit “Grabnic ajutătoare” – căci, pe tine, noi, robii tăi te avem întru nevoi gata ajutătoare.

Condacul 1:

Alesei dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu şi Împărătesei celei ce ia în grabă aminte la rugăciunile celor smeriţi şi revarsă râuri de vindecări asupra credincioşilor de la icoana sa cea Sfântă, aducem cântare de mulţumire! Iară tu – Apărătoarea cea mult milostivă apleacă-te cu bună voinţă către glasurile noastre cele de laudă şi din toate nevoile slobozeşte-ne pe noi, cei ce strigăm spre tine: Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Icosul 1:

Cetele îngerilor cu smerenie iţi slujesc şi toate puterile cereşti cu cântări neîncetate te fericesc, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca pe ceea ce ai născut pe Împăratul îngerilor – Hristos Dumnezeul nostru!

Iar noi, păcătoşii, îndrăznind a te urma şi nepricepându-ne după vrednici a te preamări, cu smerenie înţeleaptă iţi zicem:

Bucură-Te, sălaş al Dumnezeirii celei apropiate; Bucură-Te, mirarea cea neîncetată a îngerilor; Bucură-Te, masă Sfântă care ne hrăneşti cu pâinea vieţii; Bucură-Te, măslin cu rod bun, care cu untdelemnul milostivirii ungi inimile noastre; Bucură-Te, comoară nesecată a dumnezeieştilor daruri; Bucură-Te, rău pururea curgător al minunilor; Bucură-Te, apărătoarea celor obidiţi; Bucură-Te, mângâierea celor întristaţi; Bucură-Te, ajutătoarea celor ce sunt în nenorociri; Bucură-Te, vindecătoarea celor bolnavi; Bucură-Te, întăritoarea celor slăbănogi; Bucură-Te, slobozitoarea celor robiţi; Bucură-Te,prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 2:

Văzând nesecată milostivirea Ta, Stăpână, şi mulţimea minunilor Tale pe care le-ai arătat şi le arăţi prin

Sfintele Tale icoane care ca nişte stele de Dumnezeu luminate ai înfrumuseţat toată lumea ortodoxă – te rugăm pe tine cu dragoste ceea ce ai înălţat neamul omenesc prin bunăvoinţa Ta şi ne închinăm Prea Cinstitului Tău Chip, cântând Fiului Tău Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2:

Arătând înţelepciunea cerească, Născătoare de Dumnezeu, ai benevoit a hotărî prin sorţii pământeşti să

proslăveşti icoana Ta de la Sfântul Munte Athos pe care însăţi – Grabnică ajutătoare – ai numit-o prin glas Dumnezeiesc care s-a auzit de la dânsa, pentru ca toţi văzând-o, cu cântări să Te laude aşa:

Bucură-Te, Maică milostivă faţă de noi toţi înaintea lui Hristos; Bucură-Te, locaş al Duhului Sfânt; Bucură-Te, arătarea dragostei lui Dumnezeu faţă de oameni; Bucură-Te, înălţarea neamului omenesc; Bucură-Te, palat luminos al lui Dumnezeu Cuvântul; Bucură-Te, ceea ce eşti mai mare decât Sfânta Sfintelor; Bucură-Te, ceea ce ai născut pe Mielul lui Dumnezeu; Bucură-Te, ceea ce ne-ai crescut spicul vieţii; Bucură-Te, păstrătoare de aur a mâncării celei nepieritoare; Bucură-Te, hrănitoarea Hrănitorului lumii; Bucură-Te, ce prin mijlocirea Ta nădăjduim a ne mântui; Bucură-Te, care prin rugăciunile Tale aşteptăm a primi moştenirea cerească; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 3:

Văzând cu putere dumnezeiască pe trapezarul Nil de la mănăstirea Dohiaru, cel ce umbla cu necuviinţă înaintea Sfintei Tale icoane l-ai pedepsit cu orbirea şi slăbănogirea, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca nimeni să nu îndrăznească a defăima chipul Sfintei Tale icoane, pe care cu o arvună a binevoirii Tale, cu milostivire ai dăruit-o întregului Munte Sfânt al Athosului pentru ca toţi locuitorii lui, cu glasuri cuvioase, să cânte Celui ce s-a născut din Tine, Dumnezeu Cuvântul: Aliluia!

Icosul 3:

Având nemărginită iubire de oameni, răscumpăraţi prin sângele Fiului Tău şi Dumnezeul Nostru, Stăpână prea bună, pocăinţa trapezarului Nil ai primit-o cu milostivire şi i-ai dăruit vindecare de orbire şi slăbănogire,pentru ca neîncetat să-Ţi slujească Ţie şi să aducă rugăciuni neîncetate înaintea icoanei Tale vindecătoare zicând aşa: Bucură-Te, odrăslirea Sfântă a lui Ioachim şi Ana; Bucură-Te, ceea ce ai născut pe Cel ce a sfărâmat capul şarpelui celui de demult; Bucură-Te, cea prea binecuvântată între femei; Bucură-Te, ceea ce ai născut mai presus de fire pe Mântuitorul sufletelor noastre; Bucură-Te, ceea ce ai unit fecioria şi naşterea; Bucură-Te, ceea ce între amândouă acestea Te-ai păstrat fără prihană; Bucură-Te, ceea ce eşti marea minune a lumii întregi; Bucură-Te, mirarea tuturor neamurilor pământului; Bucură-Te, îndreptarea celor ce greşesc; Bucură-Te, întărirea în facerea de bine a celor ce păcătuiesc; Bucură-Te, pedepsitoare care nu ţii minte răul, nerăzbunătoare-o; Bucură-Te, întelepţitoare cu inima bună; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 4:

Scăpând de furtunile vieţii şi adăpostindu-se în limanul lin al mântuirii, Muntele Athos, cei adunaţi acolo aflau mângâiere bine făcătoare şi ajutor dumnezeiesc de la Sfânta Ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, de la care izvorăsc raze de minuni şi râuri de milostiviri nesecate. Pentru aceasta toţi aceia care în pustiurile Athosului voiesc să dobândească mântuire preamărind îndurările Tale de Maică, cu mulţumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

Auzind glas Dumnezeiesc de la Sfânta Ta icoană, Stăpâna, trapezarul Nil Te-a cunoscut a fi grabnică

ajutătoare a tuturor care cu credinţă şi cu dragoste aleargă către făcătorul de minuni Chipul Tău şi primind de la El întelepţire în nepăsările lor şi luminarea ochilor lor sufleteşti, strigă Ţie din tot sufletul cu mulţumire:

Bucură-Te, ceea ce prin pedeapsă vremelnică înţelepteşti pe cei nepăsători; Bucură-Te, ceea ce primeşti cu milostivire pocăinţa de la cei ce păcătuiesc; Bucură-Te, ceea ce îndrumezi pe calea îndreptării pe cei rătăciţi; Bucură-Te, ceea ce îndreptezi cu milostivire rănile păcatelor noastre sufleteşti; Bucură-Te, ceea ce cu dragoste dojeneşti pe cei ce stăruie în nepăsare; Bucură-Te, ceea ce prin amarul suferinţelor trupeşti îi izbăveşti de chinurile veşnice; Bucură-Te, ceea ce potoleşti valurile şi frământările patimilor; Bucură-Te, ceea ce întinzi o mana de ajutor celor ce se prăpădesc; Bucură-Te, nădejdea celor fără nădejde; Bucură-Te, bucuria celor întristaţi; Bucură-Te, îmbrăcămintea celor goi; Bucură-Te, ocrotirea celor orfani; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 5:

Auzind vieţuitorii mănăstirii Dohiaru cuvintele Tale cele insuflate de Dumnezeu, ţi-au zidit Ţie – Grabnică ajutătoare – o biserică lângă Arhondaric, unde se afla icoana Ta făcătoare de minuni, Prea Curată Fecioară şi care mângâie pe toţi credincioşii cu semnele milelor Tale. De aceea nu ne lipsi nici pe noi smeriţii, care după datorie Te lăudam şi cântam Făcătorului de minuni Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5:

Văzând râurile de minuni ce se revarsă de la Sfânta Ta icoana – Grabnic ajutătoare – toţi vieţuitorii Muntelui Athos aleargă la ea pentru închinare! Iară Tu, Maica Domnului, tuturor le dai după trebuinţa fiecăruia, neîmpuţinat, darurile milostivirii Tale, îndemnându-i pe ei cu mulţumire să-Ţi cânte Ţie:

Bucură-Te, Maica milostivirii şi a îndurărilor; Bucură-Te, masa însufleţită a Atotţiitorului; Bucură-Te, ceea ce L-ai împreunat cu trup pe Fiul lui Dumnezeu; Bucură-Te, cămara zămislirii celei fără de sămânţă; Bucură-Te, ceea ce ai întrupat pe Cel fără de trup; Bucură-Te, ceea ce ai unit pe Dumnezeu cu oamenii; Bucură-Te, privelişte prea dorită a celor cuvioşi; Bucură-Te, bucuria dumnezeiască a postitorilor; Bucură-Te, veselia liniştită a pustnicilor; Bucură-Te, nădejdea puternică a monahilor; Bucură-Te, ceea ce biruieşti legiunile de demoni; Bucură-Te, ceea ce ruşinezi pe vrăjmaşii mântuirii oamenilor; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti Condacul 6:Muntele Athosului propovăduieşte milele şi minunile Tale, Prea Binecuvântată Maică a Domnului nostru şi luminat se înfrumuseţează cu mulţimea icoanelor tale, printre care icoana Ta numită “Grabnic Ajutătoare”, ca o lună plină străluceşte cu raze de minuni, luminând sufletele noastre cu mulţimea darurilor Dumnezeieşti şi făcându-ne pe noi să cântam, mărind pe Dumnezeu Cel în Treime, Cel ce Te-a proslăvit pe Tine: Aliluia!

Icosul 6:

Prin icoana Ta, Prea Cinstită Marie, Născătoare de Dumnezeu, strălucit-ai lumina mântuirii tuturor celor

care rătăcesc în întunericul păcatelor şi al patimilor, şi pe acesta ai numit-o: Grabnica ajutătoare pentru ca cei ce se roagă înaintea ei cu credinţa şi umilinţa sufleteasca, să-Ţi cânte Ţie:

Bucură-Te, fulger care luminezi sufletele; Bucură-Te, tunet care înfricoşezi pe cei ce se leapădă de Tine; Bucură-Te, adăpostirea lina a celor obosiţi de zbuciumul marii vieţii; Bucură-Te, liman neînviforat al celor ce sunt tulburaţi de valurile patimilor; Bucură-Te, propovăduirea spre curăţia sufletească a celor tineri; Bucură-Te, acoperământ şi apărare a fecioriei; Bucură-Te, ceea ce înmoi împietrire a inimii; Bucură-Te, ceea ce minunat încălzeşti răceala sufletului; Bucură-Te, ceea ce pe calea mântuirii îndreptezi pe cei credincioşi; Bucură-Te, ceea ce-i îndreptezi de la calea pieirii pe cei ce se pocăiesc; Bucură-Te, mijlocitoarea noastră înaintea Fiului lui Dumnezeu; Bucură-Te, ceea ce neîncetat Îl rogi să ne miluiască pe noi păcătoşii; Bucură-Te,prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 7:

Vrând să araţi marea Ta iubire faţă de neamul omenesc, Născătoare de Dumnezeu, Prea Bună ai ales Muntele Athosului unde ai înmulţit locaşurile monahiceşti, ca toţi cei ce sunt înviforaţi de deşertăciunile lumeşti să poată afla acolo liman lin şi binefăcător pentru mântuire şi ajutaţi de Tine să se învrednicească de moştenirea cerească şi să cânte, împreună cu Sfinţii, Prea Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul 7:

Semne noi ale milostivirii Tale ai arătat, Stăpână, prin minunata proslăvire a Sfintei Tale icoane – Grabnică ajutătoare – nu numai monahilor din Muntele Athos, ci şi tuturor drept slăvitorilor creştini care cu evlavie cinstesc chipul acestei icoane a Ta, ca toţi să-Ţi cânte:

Bucură-Te, Maica Dumnezeului Nostru; Bucură-Te, ceea ce înainte şi după naştere eşti Fecioară; Bucură-Te, ceea ce pe Tine Te fericesc toate neamurile; Bucură-Te, ca Ţi-a făcut Ţie mărire Cel Puternic; Bucură-Te, ca a căutat spre smerenia Ta, Domnul; Bucură-Te, ca a binevoit asupra bunătăţii Tale, Împăratul împăraţilor; Bucură-Te, fiica binecuvântată a Tatălui Ceresc; Bucură-Te, Născătoarea cea fără o cunoaştere bărbătească a Fiului Celui mai înainte de veci; Bucură-Te, primitoare neprihănită a Duhului Sfânt; Bucură-Te, comoara tămăduitoare a Harului Dumnezeiesc; Bucură-Te, înfrumuseţare a lumii de sus; Bucură-Te, apărătoarea lumii de jos; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 8:

Călători şi trecători suntem noi pe pământ şi, după cuvântul Apostolului, neavând aici cetate stătătoare pentru a locui, către cine vom alerga, Stăpână, în mâhnirile şi necazurile noastre, dacă nu către Tine, Prea Bună! Nu ne îndepărta pe noi Maica lui Dumnezeu! Nu ne spune nouă: nu vă cunosc pe voi din pricina păcatelor voastre, ci miluieşte-ne pe noi cei singuratici şi lipsiţi de ajutor şi primeşte-ne în veşnicele locaşuri – Adăpostitoarea noastră – ca noi cu bucurie să cântam întru slava cerească Împăratului Ceresc, Hristos: Aliluia!

Icosul 8:

Tuturor credincioşilor le este mângâietor a privi spre icoana Ta, Prea Sfântă Stăpână, în care Te vedem ţinând în braţe pe Pruncul cel mai dinainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos, căruia ne închinăm cu umilinţă, ca Ziditorului şi Dumnezeului nostru, iar Ţie, adevăratei Născătoare de Dumnezeu, cu umilinţă Îţi zicem: Bucură-Te, pururea Fecioară, care ai fost învrednicită de buna vestire a Arhanghelului Gavril; Bucură-Te, mireasă pururea Fecioară; Bucură-Te, Maica Luminii celei prea înalte, care luminezi sufletele tuturor; Bucură-Te, tron însufleţit al Ziditorului cerului şi al pământului; Bucură-Te, porumbiţă blândă; Bucură-Te, mieluşeaua fără de prihană; Bucură-Te, pahar care reverşi bucurie; Bucură-Te, vas nesecat al apei vieţii celei fără de moarte; Bucură-Te, chivot al mirului celui bine mirositor al lui Iisus Hristos; Bucură-Te, căci prin Tine duhoarea patimilor noastre se îndepărtează; Bucură-Te, căci prin Tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu; Bucură-Te, căci prin Tine ne-am învăţat a ne închina Dumnezeului în Treime; Bucură-Te,prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 9:

Toate neamurile Te fericesc pe Tine după cuviinţă, Născătoare de Dumnezeu, căci de la răsărit până la apus este lăudat numele Tău! Iară vieţuitorii Muntelui Athos, Te socotesc pe Tine a fi Acoperitoarea lor, căci locul acelal-ai însemnat printr-o deosebită bunăvoinţă, săvârşind mulţime de minuni şi revărsând milele Tale cele bogate asupra celor ce sălăşluiesc acolo, ca ei cu mulţumire să cânte prin Tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Înţelepţii cei mândrii de înţelepciunea lor nu pot să priceapă taina pururea Fecioriei Tale, Născătoare de Dumnezeu, nici nu pot să lămurească puterea făcătoare de minuni ce se revarsă de la prea cinstitele Tale icoane, spre tămăduirea celor suferinzi şi spre orice folos sufletesc sau trupesc pentru oameni! Iară noi, mărturisindu-te pururea Fecioară cu toată credinţa şi fără de îndoială, ne închinăm icoanei Tale Sfinte şi Îti zicem acestea: Bucură-Te, auzirea cea cu îndoială celor necredincioşi; Bucură-Te, lauda cea de cinste a celor credincioşi; Bucură-Te, ceea ce din pântece curat pe Hristos fără de întinăciune L-ai născut; Bucură-Te, ceea ce în timpul naşterii cheile fecioriei nu le-ai sfărâmat; Bucură-Te, Maică şi Fecioară, Prea Binecuvântată; Bucură-Te, Născătoare de Dumnezeu proslăvită; Bucură-Te, lauda fecioarelor; Bucură-Te, bucuria neîncetată a maicilor; Bucură-Te, Una fără de prihană şi Una între femei; Bucură-Te, ceea ce ai născut pe Cel Făgăduit – Zdrobitorul capului şarpelui; Bucură-Te, ceea ce ai izbăvit de osânda veche pe strămoşii cei căzuţi; Bucură-Te, ceea ce prin naşterea Ta ai deschis oamenilor Raiul cel închis; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti! Condacul 10:Lucrând la mântuirea oamenilor iubitori de Hristos ai binevoit Născătoare de Dumnezeu, să alegi Muntele Athosului, pentru a fi locuit de monahi şi ai zis prin vedenie primului pustnic al Athosului, prea cuviosului Petru:“Sa fie muntele acesta totdeauna locuinţa monahilor”, mângâindu-l cu făgăduinţă bună că vei fi ajutătoarea tuturor celor ce îşi vor petrece viaţa acolo în chip minunat plăcut lui Dumnezeu, dăruindu-le cele de cuviinţă şi izbăvindu-l de toate necazurile ca neîncetat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

Zid de apărare eşti Fecioară pentru toţi monahii drept credincioşi, păstrătorii fecioriei şi a curăţiei! Pentru aceasta ai hotărât ca Muntele Athos ales de Tine, să fie neprimitor femeilor, ca locuitorii monahi să vieţuiască acolo fără ispita păcatului, punându-şi în Tine singură lor nădejde de mântuire, după Dumnezeu, şi să cânte Ţie unele ca acestea: Bucură-Te, floare neveştejită a curăţiei; Bucură-Te, crin câmpenesc al curăţiei; Bucură-Te, sfeşnic purtător de lumina cerească care luminezi pe râvnitorii curăţiei; Bucură-Te, scriptură a înţelepciunii Dumnezeieşti, care înţelepţeşti pe păstrătorii fecioriei; Bucură-Te, mijlocitoarea mântuirii pentru monahii ce îşi petrec viaţa după Dumnezeu; Bucură-Te, acoperitoarea şi apărătoarea locuitorilor şi pustnicilor Muntelui Athos; Bucură-Te, ceea ce reverşi bucurie binefăcătoare în inimile iubitoare de Dumnezeu; Bucură-Te, ceea ce dai mângâiere duhovnicească sufletelor celor amărâte; Bucură-Te, hrănitoarea cea bună a fecioarelor şi a orfanilor celor fără de mamă; Bucură-Te, ceea ce Dragostea Mirelui Celui fără de moarte îndulceşti cetele cele feciorelnice; Bucură-Te, puternică ajutătoare în greaua luptă cu patimile trupeşti; Bucură-Te, neadormită supraveghetoare a aşezămintelor celor monahiceşti; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 11:

Smerita noastră cântare ce Ţi-o aducem din plinătatea dragostei şi a osârdiei, n-o trece cu vederea, Prea Curată, şi nu Te întoarce de la noi, cei întinaţi cu multe păcate, şi ajută-ne nouă Prea Bună, să ne curăţim prin pocăinţă şi să sporim în viaţă curată şi plăcută lui Dumnezeu, avându-te pe Tine ajutătoare şi îndrumătoare în stăruinţă ca, după vrednicie şi dreptate, să putem a cânta Domnului: Aliluia!

Icosul 11:

Sfânta Ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, neclintit străluceşte prin razele minunilor tale şi pe toată lumea o luminează, gonind toată lucrarea vrăjmaşă cu puterea lui Dumnezeu ce se revarsă de la ea! Pentru aceasta ne bucurăm şi noi păcătoşii având un astfel de zălog al Bunăvoinţei Tale faţă de noi. Grabnică ajutătoare cu mulţumire strigăm Ţie: Bucură-Te, raza a soarelui ce nu apune; Bucură-Te, aurora zilei cele neînserate; Bucură-Te, ceea ce ai răsărit dimineaţa mântuirii noastre; Bucură-Te, ceea ce ai născut pe Mirele cel fără de moarte al sufletelor noastre; Bucură-Te, ceea ce împlineşti dorinţele noastre cele plăcute lui Dumnezeu; Bucură-Te, ceea ce în scârbe şi în necazuri te grăbeşti spre ajutorul nostru în bine; Bucură-Te, Rai închipuit de minte, plin de mângâiere duhovnicească; Bucură-Te, ceea ce din plinătatea Ta şi nouă ne izvorăşti picături de mângâiere; Bucură-Te, ceea ce răcoreşti văpaia patimilor noastre; Bucură-Te, ceea ce cu osârdie dai o binefăcătoare stare sufleteasca celor ce o caută; Bucură-Te, ceea ce mult iubeşti pe toţi cei în curăţia fecioriei vieţuiesc; Bucură-Te, ceea ce prin vise şi vedenii cercetezi pe aleşii lui Dumnezeu; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 12:

Harul lui Dumnezeu care sălăşluieşte în Sfânta Ta icoană, numită de Tine – Grabnică ajutătoare – Stăpână,atrage către ea pe toţi cei întristaţi şi împovăraţi şi nu deşerţi se întorc ei de la acest izvor al milelor şi îndurărilor Tale Născătoare de Dumnezeu! în scârbe – bucurie, în năpaste – apare, în boli – vindecare fără plată primind de la făcătorul de minuni chipul Tău, Prea Bună Sfântă Născătoare de Dumnezeu, şi cu mulţumire cânta datatorului de bine Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Cântând minunile Tale, Stăpână, şi mare mila Ta faţă de neamul omenesc, ştim ca nevrednici suntem să Te preamărim pe Tine, ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără asemănare decât Serafimii, dar nădăjduind spre nemărginită milostivirea Ta, Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, cu smerenie aducem Ţie cântările acestea:

Bucură-Te, adăpostirea lină a celor care se nevoiesc în bună cinstire;

Bucură-Te, prea dulce convorbire a celor tăcuţi;

Bucură-Te, bucurie binefăcătoare a celor ce vieţuiesc prin munţi şi prin pustietăţi; Bucură-Te, tainica întelepţire a robilor lui Dumnezeu ce în taină locuiesc în lumea aceasta; Bucură-Te, împăcarea cu Dumnezeu a păcătoşilor ce se pocăiesc; Bucură-Te, conducătoarea cea mai mare a Muntelui Athos; Bucură-Te, ceea ce acolo l-ai luminat pe Petru, iubitorul de posturi, prin vedenia Ta; Bucură-Te, ceea ce l-ai dăruit cu multe binefaceri pe Atanasie cel înţelepţit de Dumnezeu prin arătarea Ta; Bucură-Te, ceea ce mulţi cuvioşi ai Athosului l-ai proslăvit cu slavă cerească; Bucură-Te, ceea ce locuitorilor muntelui aceluia o deosebită dragoste le-ai arătat; Bucură-Te, vindecătoarea fără plată a trupurilor noastre; Bucură-Te, călăuzitoarea sufletelor noastre către Împărăţia cea prea înaltă; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O! Cea de toţi cântată Maică, ceea ce te-ai numit Grabnică Ajutătoare, întru icoana Ta, Născătoare de Dumnezeu, Marie! Primeşte cu milă această putină rugăciune a noastră, pe care ţi-o aducem cu osârdie, cu credinţă şi cu dragoste, şi roagă pe Treimea cea pururea închinată, să ne izbăvească de gheena cea de foc, de întunericul cel de nepătruns şi de munca cea veşnică! Ca prin mijlocirea Ta să moştenim Împărăţia Cerurilor şi să ne învrednicim cu Sfinţii a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Cetele îngerilor cu smerenie îţi slujesc şi toate puterile cereşti cu cântări neîncetate te fericesc, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca pe ceea ce ai născut pe Împăratul îngerilor – Hristos Dumnezeul nostru! Iar noi, păcătoşii, îndrăznind a te urma şi nepricepându-ne după vrednici a te preamări, cu smerenie înţeleaptă îţi zicem:

Bucură-Te, sălaş al Dumnezeirii celei apropiate; Bucură-Te, mirarea cea neîncetată a îngerilor; Bucură-Te, masă Sfântă care ne hrăneşti cu pâinea vieţii; Bucură-Te, măslin cu rod bun, care cu untdelemnul milostivirii ungi inimile noastre; Bucură-Te, comoară nesecată a dumnezeieştilor daruri; Bucură-Te, râu pururea curgător al minunilor; Bucură-Te, apărătoarea celor obidiţi; Bucură-Te, mângâierea celor întristaţi; Bucură-Te, ajutătoarea celor ce sunt în nenorociri; Bucură-Te, vindecătoarea celor bolnavi; Bucură-Te, întăritoarea celor slăbănogi; Bucură-Te, slobozitoarea celor robiţi; Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

si  Condacul 1:

Alesei dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu şi Împărătesei celei ce ia în grabă aminte la rugăciunile celor smeriţi şi revarsă râuri de vindecări asupra credincioşilor de la icoana sa cea Sfânta, aducem cântare de mulţumire! Iară tu – Apărătoarea cea mult milostivă apleacă-te cu bună voinţă către glasurile noastre cele de laudă şi din toate nevoile slobozeşte-ne pe noi, cei ce strigăm spre tine: Bucură-Te, prea bună şi grabnic ajutătoare – ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti!

RUGACIUNE:

Prea Binecuvântată Stăpână, Pururea Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul mai presus de fire, pentru mântuirea noastră şi Te-ai arătat ca o mare a darurilor Dumnezeieşti şi râu pururea curgător al minunilor şi reverşi bunătăţi celor ce cu credinţă aleargă către Tine! Cazând înaintea Chipului Tău cel Minunat, ne rugăm Ţie prea bună Maică a Iubitorului de oameni Stăpână! Revarsă asupra noastră milele Tale cele bogate şi grăbeşte a împlini rugăminţile noastre pe care le aducem Ţie Grabnică ajutătoare care ne sunt de folos, mângâiere şi mântuire pentru fiecare rânduindu-le. Cercetează cu harul Tău Prea Milostiva Stăpână pe robii Tai şi dăruieşte celor înviforaţi linişte, celor legaţi slobozire şi pe toţi mângâie, care sunt întristaţi de felurite necazuri! Izbăveşte, Prea Milostivă Stăpână, toate oraşele şi satele de foamete, de boli, de cutremur, de potop, de foc,de sabie, şi de orice altă nenorocire sau pedeapsă vremelnică sau veşnică, îndepărtând, prin îndrăzneala Ta de Maică, toată mânia lui Dumnezeu! Slobozeşte pe robii Tăi de slăbănogire sufleteasca, de tulburarea patimilor şi a căderilor în păcat, ca fără împiedicare, vieţuind în veacul acesta, întru toată bună cinstire a Ta, să ne învrednicim de vrednicile bunătăţi prin Harul şi iubirea de oameni ale Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, căruia să cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de Început al său Părinte şi cu Prea Sfântul Duh, acum şi pururea şi-n vecii vecilor! Amin! +este%0Aasupra+noastr%C4%83%2C+%C5%9Fi+s%C4%83+ne+miluiasc%C4%83+pe+noi!%3C%2Fp%3E%0A%3C!–+%2Fwp%3Aparagraph+–%3E%0A%0A%3C!–+wp%3Aparagraph+–%3E%0A%3Cp%3EDoamne%0Amiluie%C5%9Fte!+(de+40+ori)%3C%2Fp%3E

Bagaje pentru călătorie lungă

Imagini pentru PLECARE IN CALATORIE

Dragilor,

cu darul lui Doamne, pornim astăzi în călătoria spre vindecare a Postului Mare.

Calea e lungă, greutăţile pe măsură.

Nu vă tulburaţi cu nimic, priviţi spre ţinta spre care am pornit.

Da. vor fi ispite şi ispitiri.

Ştim cine ni se împotriveşte şi de ce. Urâtorul de oameni şi ucigă-l Crucea nu va avea odihnă.

Ţinem Cărarea orice-ar fi!

Un pas greşit pe alături şi suntem înhăţaţi…

Avem însoţitor de nădejde. Îngerul nostru păzitor nu doarme niciodată.

Da. Cărăm o povară grea. Să căutăm să ne uşurăm de ea. S-o dăm lui Hristos.

Iată cum:

https://sfintiiarhangheli.ro/rugaciune-pentru-vindecarea-ranilor-produse-de-mostenirile-grele

Să mergem înainte! Să nu ne uităm înapoi pentru a nu ne împietri ca femeia lui Lot… de care aminteşte Canonul Mare…

La capătul călătoriei, ne aşteaptă Doamne, Care călătoreşte împreună cu noi.

Ne vom întâlni în Bucuria Învierii.

Când îţi va fi greu, să ştii că suntem mulţi pe aceeaşi Cale… , deşi pare că Tatăl te-a părăsit. Învierea e precedată de Răstignire…

Hristos a biruit moartea pentru noi. CuraJ!

îNDURĂ-TE SĂ-ŢI UŞUREZI POVARA PRIN LUCRAREA IERTĂRII.

IATĂ MULŢI AU FĂCUT-O DEJA:

https://sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand



Mă bucur că sunt femeie

Astăzi, şi în toate zilele, cu darul lui Dumnezeu, mă bucur că sunt femeie şi mamă!

Mulţumesc Domnului pentru acest dar minunat!

Vă îmbrăţişez pe toate, dragile mele prietene femei şi mămici. Ne bucurăm împreună de darul măreţ de a fi chemate la viaţă femei.

Noi facem o diferenţă în lume. Noi creştem viitorul.

Dumnezeu să ne binecuvinteze lucrarea. Amin

Vă iubesc!

Vă dăruiesc cu drag cartea mea de suflet: Mă bucur că sunt femeie

O dăruiesc cu drag mamelor din lumea întreagă.

Familia mea s-a lărgit prin voi, dragile mele cititoare dragi!

Vă mulţimecs

Din seria Oameni minunaţi întâlniţi pe Cale: Anastasia Gavrilovici

Ne întâlnim zilnic cu oameni…

Personal mi se întâmplă să simt uneori un ceva faţă de o persoană nou întâlnită şi să mă apropii cu o deschidere totală…

abia mult mai târziu aflu secretul atracţiei….

Deunăzi, am întâlnit o tânără, un înger de fată…

Am schimbat câteva replici…

Ce binecuvântare şi internetul ăsta.

Ce n-am apucat să aflu despre Anastasia mi-a dezvăluit acest interviu

Poezia rămâne în continuare pentru mine ceva vital, parașuta aia pe care am mizat întotdeauna și care s-a deschis la timp.”- interviu cu Anastasia Gavrilovici

Anastasia Gavrilovici: „Aș înlocui olimpiada de română cu olimpiadele de lectură și cu ateliere de creative writing sau de critică.”

Anastasia Gavrilovici a fost redactor-șef adjunct Alecart, a absolvit Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava și Facultatea de Litere a Universității din București. În timpul liceului, a fost olimpică la română. În prezent, este masterandă la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii.  A publicat poezie și articole în reviste și antologii, a colaborat cu diferite publicații din țară, printre care  „Observator cultural”, „Timpul”, „Zona nouă”, este redactor al revistei „Poesis internațional” și traduce literatură din engleză, franceză și spaniolă.

În liceu ai fost redactor-șef adjunct Alecart, olimpică la română, ai câștigat multe premii la concursuri/festivaluri de poezie. Poți să ne prezinți, succint, evoluția ta după absolvirea liceului? Cine este astăzi Anastasia Gavrilovici?

Nu mi-e foarte clar cine este astăzi Anastasia Gavrilovici, cum nu mi-a fost niciodată. Olimpic, redactor, traducător, poet, critic literar, toate astea sunt, într-o oarecare măsură, niște etichete, niște vectori care indică, uneori cu precizie, alteori doar tangențial, lucrurile cu care își umple timpul un om, ce face el de dimineață de când se trezește și până să pună din nou capul pe pernă. Poți să fii toate astea în viața reală fără ca ele să surprindă reliefurile tale interioare, fără să garanteze că în codul tău genetic e înscrisă o vocație sau o direcție anume. Dar, dacă mă gândesc mai bine, ultimii patru ani, de când am terminat liceul și până acum, au avut o tectonică stranie, au fost de o frumusețe convulsivă, vorba lui Breton, în mare parte datorită poeziei și evenimentelor din jurul ei. Odată intrată pe orbita asta, ordinea a devenit pentru mine sinonimă cu dezordinea, dar nu în virtutea unui automatism boem, ci ca urmare a unei schimbări de puls, de ritm existențial. Am făcut liceul în Suceava, am dat la facultate la Sibiu pentru că începusem să colaborez cu revista Zona nouă, aveam deja prieteni acolo, o mână de oameni foarte vii care traduceau, făceau o revistă, un site, un festival, un cenaclu și m-au luat cu ei în povestea asta. Dar m-am îndrăgostit și, după un an de Sibiu, am venit în București, unde a început o viață și mai trepidantă. Am început să fiu redactor al revistei Poesis internațional, să scriu despre cărți, să merg la Institutul Blecher, la tot felul de festivaluri și evenimente, să traduc, să colaborez cu diferite publicații și siteuri din țară, să moderez evenimente, să consum poezia și să fac poezie în toate formele posibile. Am tras de mine să termin Facultatea de Litere, în care m-am simțit ușor alienată, dar care m-a ajutat să înțeleg mecanismul academic și, de ce nu, al constructului politic, educațional, social care ne caracterizează țara. Acum îmi continui studiile la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, în cadrul masteratului „Societate, Multimedia, Spectacol”, iar ăsta e unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat. Deși focalizarea mea academică de acum e pe film, studii de gen, fenomenologia imaginii și tot ce ține de cultura vizuală contemporană, poezia rămâne în continuare pentru mine ceva vital, parașuta aia pe care am mizat întotdeauna și care s-a deschis la timp. Și sper s-o facă și de acum încolo.

Dacă ar fi să realizezi un portret al tău, apelând la versurile unui poet, care ar fi acelea?

„sunt/ prețioasă/ ca un diamant/ perfect/ zdrobitˮ (Livia Ștefan)

Foarte puțini olimpici la română mai frecventează spațiul literaturii după liceu (cei mai mulți au ales Medicina, Dreptul etc). La ce (mai) e bună olimpiada de română? Cu ce ai înlocui-o?

Am mixed feelings față de tot scenariul ăsta al olimpiadelor școlare, pentru că mi se pare că sistemul nostru de învățământ reușește să distorsioneze, să transforme ceva ce ar trebui să fie o experiență importantă, benefică pentru un elev, într-o sărbătoare a incompetenței, a dublului standard, a micilor mișmașuri profesorale și a concurenței stupide între școli și inspectorate. Deci, inevitabil, și a frustrării, când conștientizezi că ești mai degrabă un pion, un animăluț sfios și speriat care e scos din cușca locală și trimis undeva „să facă frumosˮ. Dacă am mers la olimpiadă și s-a întâmplat, doi ani la rând, să ajung la faza națională, n-am făcut-o din vanitate, din dorința de a face pe cineva mândru de mine, ci pentru că îmi plăcea să citesc și să scriu, să dau o formă mai clară lucrurilor care altfel ar fi fermentat în capul meu. Ca să fiu și mai sinceră, voiam să merg la olimpiadă pentru că eram învoită de la ore cu lunile, timp în care nu trebuia să lucrez decât la materia respectivă, româna în cazul meu. Iar asta pentru mine a fost esențial, pentru că așa m-am apropiat de profesoara mea de română, Ileana Boteanu, un dascăl minunat în adevăratul sens al cuvântului și un om extraordinar de care m-am atașat iremediabil. Ea mi-a pus încă din clasa a 9-a cărți fundamentale în brațe, mi-a vorbit despre poezia contemporană, despre literatură, mi-a citit primele poeme de adolescență, stângace, chinuite și patetice, a făcut prin orele de română și prin pregătirea pentru olimpiadă o falie temporală care mi-a permis să ard etapele, să metabolizez mai repede tot ce trăiam, citeam, simțeam. Aș fi vrut să o multiplic și să schimb sistemul de învățământ prin profesori ca ea. M-am cam îndepărtat de întrebarea inițială, dar acum mi s-a limpezit răspunsul: aș înlocui olimpiada de română cu olimpiadele de lectură și ateliere de creative writing sau de critică.

Mi se pare că există o criză a gândirii critice, atât la liceu, cât și la facultățile de profil, în sensul că, puși față în față cu un text, tinerii nu sunt capabili să aibă o părere proprie, să interpreteze ceva la prima vedere și să aibă o poziție față de un text pentru că sunt anchilozați în formule de comentariu, într-o grilă de analiză tip bac și într-o neutralitate emoțională față de literatură, tocmai pentru că li se impune să producă răspunsuri fără să treacă nimic prin filtrul personal.

Care sunt cărțile pe care le-ai citit cu plăcere în adolescență și care, la o eventuală recitire, consideri că nu îți mai sunt aproape?

Cu siguranță nu aș mai putea citi „marile romaneˮ/ „marii autoriˮ, deși între 15 și 18 ani au însemnat destul de mult pentru mine, iar aici mă refer în primul rând la ruși, la Tolstoi, la Dostoievski, la Turgheniev. Balzac mi s-ar părea probabil moartea pasiunii. Stendhal, Flaubert, Proust sunt niște autori cronofagi, însă în liceu timpul încă „avea răbdareˮ, iar respirația mea era mai puțin sacadată, sângele mai domol, puteam să intru în starea aia și să plutesc printre povești de dragoste neîmplinite, falduri, decadentism rusesc și descrieri interminabile despre război fără să simt că eu nu sunt acolo, că nu mă identific cu modul de a trăi și a simți al personajelor ălora. Și nu e vorba aici de numărul de pagini. Detectivii sălbatici a lui Roberto Bolaño sau Cartea neliniștirii a lui Pessoa, operele complete ale lui Antonin Artaud sau primul volum din opera poetică a lui Ezra Pound sunt tot niște cărămizi, dar le parcurgi altfel, e altă sensibilitate acolo, catalizată de alt timp, modelată de un alt context socio-istoric și literaro-artistic. Iar ca poezie, Nichita Stănescu nu-mi mai spune astăzi la fel de multe, mai ales după ce i-am citit pe cei care i-au fost contemporani, pe M. Ivănescu și Virgil Mazilescu, de poezia cărora un tânăr se poate atașa mult mai ușor astăzi.

De ce ai sfătui un absolvent să dea/să nu dea la Litere?

Nu i-aș spune din capul locului să nu dea la Litere, dacă asta simte. Faptul că eu nu m-am adaptat, că m-am simțit inadecvată în locul ăla și că abia așteptam să termin ca să mă pot apuca de ceva diferit s-ar putea să fi fost un handicap al meu. Dar trebui spus din capul locului că dacă vrei să mergi la Litere fiindcă îți place să scrii și să citești ajungi să fii dezamăgit, pentru că te izbești de rigori fără sens și convenționalisme, de bibliografii doldora de cărți care mai mult te deformează decât te formează, te îndepărtează de literatură, de un discurs critic actual. Puține examene sunt relevante, puține materii îți pun rotițele minții în mișcare, puțini profesori știu să te facă să vezi sensul lucrurilor pe care le predau și care chiar își dau interesul. Au fost și aspecte care m-au instruit întrucâtva, dar nu simt că am învățat să scriu mai corect sau că știu mai multe pentru că am făcut Literele. Pe la jumătatea anului doi deja nu prea mai dădeam pe la cursuri, pentru că mi se părea că pierd timpul, că mă deprimă atmosfera aia în care informația avea consistența leșiei și plictiseala unui documentar despre cultura de porumb. Iar eu voiam să fac ceva concret, să fie dinamic, să fie aplicat, nu discuții aride și analize făcute pe un anumit calapod, care inhibă imaginația și te fac să detești ceea ce cândva îți plăcea. Dar tocmai fiindcă lucrurile stăteau în felul ăsta am început să am tot felul de activități legate de literatură, pentru a rezista în mediul ăla, pentru a compensa prin ceva.

Cum ai preda o oră despre poezie în liceu?

Aș aduce poeți contemporani pe care să-i cunoască și pe care să-i audă citind, aș încerca să le explic „că există și poeți viiˮ, cum spune Andrei Bodiu într-un poem. Mi se pare esențial ca tinerii să ia contact cu poezia contemporană în felul ăsta, ca să-și dea seama că toate formulele șarjate când se vorbește despre poezie, cele cu eul liric care își exprimă în mod direct sentimentele, cu genul literar în versuri prin care poetul nu știu ce face, sunt niște sintagme nefericite, care creează o distanță între cititor și text. Le-aș citi elevilor, le-aș povesti amănunte despre viețile poeților, cum o chema pe pisica lor, cât purtau la pantofi sau ce aromă preferată de înghețată aveau, lucruri care i-ar putea face să și-i apropie, să-și dorească să-i citească, să cunoască mai mult din lumea lor.

A vedea că poezia nu e doar un posibil subiect de bac sau o secțiune din manual, ci un organism viu, un meșteșug cu care se îndeletnicesc niște oameni la fel ca tine, cu obsesii și frici și slăbiciuni, te poate face să-i privești altfel și pe monștrii sacri pe care îi studiezi la școală.

Cu ce personaj ai prefera să pleci într-o vacanță? De ce?

M-aș înhăita cu toate personajele din Detectivii sălbatici a lui Bolaño, să trăiesc la voltajul ăla ridicat, să fie totul pe viață și pe moarte, să fiu o adeptă a realismului visceral. Iar după ce aș trece prin intensități și infernul poeziei și al dragostei și al experiențelor-limită, m-aș duce în barul în care stă Consulul din Sub vulcan a lui Malcolm Lowry, să-i ascult poveștile, suferințele, să plângem și să bem tequila până când asta ar anestezia totul și ar cauteriza orice rană.

Ce ai introduce în programa școlară de liceu la ora de literatură română?

Cât mai multă literatură contemporană. Sau scriitori ai generației trecute care au fost pe nedrept puși în conul de umbră al figurilor care sunt acum în manuale. Aș introduce mai multe scriitoare, pentru că discriminarea de gen e vizibilă și aici. Aș insera manifeste poetice care au împins scrisul spre un alt nivel, un alt mod de a face literatură. Pe mulți dintre scriitorii pe care îi cunosc și a căror activitate, intransigență și abnegație mi-au dat încredere în literatură, de la Octavian Soviany, Radu Aldulescu, Angela Marinescu la Claudiu Komartin, Radu Vancu, Dan Coman, Rita Chirian și alții asemenea lor. Pe lângă asta, aș vrea ca în programa școlară să existe lecții dedicate studiului comparativ, pentru ca elevii să nu trăiască într-o bulă, să poată vedea cam ce se făcea în alte țări la un moment anume din literatură și să poată avea o privire de ansamblu.

Cum te raportezi la poezia pe care ai scris-o în liceu?

Cu duioșie, ca la pește care se zbate în apropierea apei sau ca la un schior începător, care cade la fiecare doi metri. Cu un amestesc de jenă și amuzament, pentru că scriam o poezie destul de patetică și vorbăreață, uneori morbidă, crudă, teribilistă și cu multe referințe livrești. Dar și cu empatie, pentru că îmi dau seama că așa a trebuit să fie, aveam nevoie să urlu, să exorcizez niște lucruri, să mă iau la trântă cu tot ce simțeam și trăiam și cu tot ce nu puteam înțelege și accepta.

Stabilește o legătură între următoarele cuvinte: profesor, dragoste, mobilă, zvon, poezie.

Era un banc despre piesele de pe linia de asamblare că, oricum le-ai pune, tot mitralieră iese. Mi s-ar părea mișto să existe un zvon conform căruia un profesor, din atâta dragoste pentru literatură, să vorbească despre mobilă și tot poezie să iasă.

Cum îți dai seama că un poem este bun sau slab? Ai studiat în școală poezii proaste?

Nu erau poezii neapărat proaste, ci poate modeste, considerate în mod eronat reprezentative pentru un poet anume. Dar în școală am avut noroc că, la fiecare poet pe care îl studiam, profa de română ne citea și altele ale aceluiași autor sau ale autorilor din aceeași generație sau care aveau legătură într-un fel sau altul cu textul vizat de noi, iar asta estompa senzația că nu e chiar cea mai fericită alegere poezia din manual.

Cred că îți dai seama dacă un poem e bun atunci când e memorabil, când, la o săptămână, o lună, un an de când l-ai citit, te trezești că îți reverberează în minte un vers, o imagine, o secvență din el.

Descrie Alecart-ul prin zece substantive.

Cărți, libertate, calitate, actualitate, nonconformism, fainoșag, perseverență, dinamică, viață, pasiune.

Aici este articolul original: https://www.monitorulsv.ro/foto/AY0nvzyR/1

Mai multe despre Anastasia : https://www.monitorulsv.ro/Local/2014-04-08/O-eleva-a-Colegiului-Petru-Rares-s-a-calificat-la-etapa-internationala-a-olimpiadei-Lectura-ca-abilitate-de-viata

Ma bucur ca Anastasia lucrează ce n-am apucat să lucrez, să înfăptuiesc şi eu la vârsta ei…

Îţi mulţumesc Anastasia pentru darul de a te întâlni şi a mă bucura de moştenirea ce ţi-o agoniseşti şi pe care ne-o împărtăşeşti şi nouă.

Fii binecuvântată, draga mea dragă!

La cumpăna dintre ani…

Salutare!

Imagini pentru la cumpana dintre ani 2019

Iată trăim cu bucurie ultimile zile ale anului 2018…

Îţi mulţumesc că ai fost împreună cu mine în acest an!

Îţi mulţumesc că mi-ai citit articolele!

Îţi doresc numai bine!

Doamne-Doamne să te-mbucure și să te ajute întru înaintarea ta pe Cale!

La mulţi ani!