Arhive etichetă: adevarul despre alimentele pe care le cumparam

Încurajare: Încă mai putem face alegeri bune când vine vorba de mâncarea zilnică!

Dragii mei
Permiteţi-mi să vă împărtăşesc din nou câteva lucruri ce-mi apasă sufletul
De câţiva ani am pornit o lucrare de deprindere de a ne alimenta sănătos. am făcut mari progrese, am aflat despre multe lucruri, inforrmaţii preţioase, pe care nici nu le bănuiam că ar exista, dar acum mă văd copleşită de mâhnire. Industria alimentară cu miile de oferte vine ca un tăvălug peste noi …
Cu toate că îmi îndop copii cu tot felul de fructe dulci şi proaspete de sezon, adesea îmi cer îngheţată, sau cornuri cu ciocolată, sau te miri ce mai văd…şi iar pune-te Doino pe explicaţii şi pe exemple şi pe toate alea…
Şi L-am întrebat adesea pe Doamne: „Doamne ce să fac?” Le-am luat de câteva ori şi îngheţată , şi prăjituri, şi de toate, ca să vadă şi ei cum sunt, „şi sunt gustoase, mamă!” mi-au spus… Şi atunci mă gândeam: „Ce suntem noi 5 persoane care ne străduim să mâncăm natural, cum să facem faţă la o aşa putere ce se asmute asupra noastră?
Da e greu, dar cu ajutorul lui Doamne putem face faţă, numai că ne „împiedicăm de pofta noastră, de lenea noastră…
Şi acestea sunt uneori atât de puternice!
Eu dacă nu aş fi fost „forţată” de suferinţa celor dragi nu mi-aş fi bătut capu cu alimentaţia sănătoasă în veci…că eu mânc şi surcele şi n-am nici o treabă …
Vă spuneam într-un articol, cred că în acela despre Timpul roadelor, că atunci când te preocupă ceva, vezi şi soluţia.
Până nu m-a interesat să mănânc legume proaspete multe zilnic nu am observat că există grădini sub nasul meu chiar în cartier… cum să le observ? Că-mi era mai la îndemână să iau acolo câteva legume şi pulpe fragede dezosate din supermarket…
Mai e nădejde! Mai avem încă variante din care să alegem, numai să dorim asta!
Şi ca o încurajare iată ce spune un băieţel de 11:
Aici aveţi varianta scrisă, iar în josul paginii veţi găsi şi filmuleţul.
„Bună. Numele meu este Birke Baehr și am 11 ani. Am venit azi aici să vorbesc despre ce nu-i în regulă cu sistemul nostru alimentar. În primul rând, aș dori să spun că sunt realmente uimit cât de ușor sunt influențați copiii să creadă toate strategiile de marketing și reclamele de la TV, din școlile publice și cam de peste tot unde te uiți. Corporațiile, am impresia, încearcă mereu să convingă copii ca mine să-și convingă părinții să le cumpere lucruri care de fapt nu sunt bune pentru noi sau pentru planetă. Copiii mici, în mod special, sunt atrași de ambalajele colorate și jucăriile din plastic. Trebuie să recunosc, obișnuiam să fiu unul din ei. Și mai obișnuiam să cred că toată mâncarea noastră provenea din aceste ferme mici și fericite unde porcii se rostogoleau în mocirlă și vacile pășteau iarbă toată ziua.
Am descoperit că acest lucru nu-i adevărat. Am început să cercetez aceste lucruri pe internet, din cărți și din filmele documentare, în călătoriile cu familia mea. Am descoperit partea obscură a sistemului alimentar industrializat. În primul rând există semințe și organisme modificate genetic. Adică o sămânță este manipulată în laborator să facă ceva ce nu era destinată să facă în mod natural — precum ar fi prelevarea ADN-ului unui pește și introducerea lui în ADN-ul unei roșii — yuck. Nu mă intelegeți greșit, îmi place peștele și roșiile, dar asta este pur și simplu înfiorător. Semințele sunt apoi plantate, apoi cresc. Mâncarea pe care o produc a fost demostrat, cauzează cancer și alte probleme animalelor de laborator. Oamenii mănâncă mâncare produsă în acest mod din 1990. Și majoritatea nici măcar nu știu că există. Știați că șoarecii care au mâncat porumb modificat genetic au dezvoltat semne de toxicitate la ficat și rinichi? Acestea includ inflamarea rinichilor, leziuni și greutate sporită a rinichilor. Aproape tot porumbul pe care îl mâncăm este modificat genetic într-un fel. Și dați-mi voie să vă spun, porumbul este în orice. Și să nu încep despre operațiile de îmbuibare a animalelor îngrădite. numite CAFOs.
Fermierii convenționali folosesc îngrășăminte chimice obținute din combustibili fosili pe care le amestecă cu solul pentru a face plantele să crească. Fac acest lucru deoarece au sărăcit solul de toate substanțele nutritive cultivând mereu același tip de cultură. Apoi, alte chimicale dăunătoare sunt pulverizate pe fructe și legume, precum pesticide și ierbicide, pentru a omorî buruienile și insectele. Când plouă, aceste chimicale se infiltrează în pământ, sau se scurg în canalele noastre, otrăvind și apa noastră. Apoi ne iradiază mâncarea încercând s-o facă să reziste mai mult, pentru a putea călători mii de mile de unde este crescută către supermarketuri.
Așadar mă întreb: Cum pot schimba eu ceva? Cum pot schimba eu aceste lucruri? Iată ce am descoperit. Am descoperit că există o mișcare pentru o alternativă mai bună. Cu ceva timp în urmă, îmi doream să fiu jucător în Liga Națională de Fotbal. M-am decis că aș prefera să fiu un fermier organic. Vă mulțumesc. Și astfel pot avea un impact mai mare asupra lumii. Acest om, Joel Salatin, e numit fermier alienat deoarece cultivă împotriva sistemului. Pentru că fac școala acasă , m-am dus să îl aud vorbind într-o zi. Acest om, acest fermier lunatic, nu folosește nici un fel de pesticide, ierbicide, sau semințe modificate genetic. Din cauza acestui fapt e numit de către sistem nebun.
Vreau să stiți ca putem cu toții să schimbăm lucrurile făcând alegeri diferite, cumpărându-ne alimentele direct de la fermierii locali, sau de la vecinii noștri pe care îi cunoaștem dintotdeauna. Unii spun că alimentele locale sau organice sunt mai scumpe, dar e oare așa? Cu toate câte am învățat despre sistemul alimentar, mie mi se pare că fie plătim fermierul, fie plătim spitalul. Acum știu cu siguranță ce alternativă voi alege. Vreau să știți că există ferme — precum Bill Keener în Sequachie Cove Farm din Tennessee — ale cărui vaci mănâncă într-adevăr iarbă și ai cărui porci se rostogolesc în mocirlă, exact cum am crezut. Uneori merg la ferma lui Bill și fac voluntariat, pentru a vedea de aproape și într-un mod personal de unde provine carnea pe care o mănânc. Vreau să știți că eu cred că copiii vor mânca legume proaspete și mâncare bună dacă știu mai multe despre ea și de unde provine de fapt. Vreau să știți că apar piețe ale fermierilor în fiecare comunitate. Vreau să știți că mie, fratelui meu și surorii mele ne place într-adevăr să mâncăm chipsuri de napi. Încerc să împărtășesc aceste lucruri peste tot unde merg.
Cu puțin timp în urmă, unchiul meu mi-a zis că i-a oferit vărului meu de șase ani cereale. L-a întrebat dacă vrea fulgi prăjiți de ovăz organic sau fulgi îndulciți cu zahar — știți, cea cu personajul de desene animate imprimat pe ambalaj. Vărul meu mai mic i-a spus tatălui său că preferă cerealele din fulgi de ovăz organic, pentru că Birke a spus că n-ar trebui să mănânce cereale strălucitoare. Și altfel, prieteni, putem face o schimbare câte un copil pe rând.
Așadar data viitoare când sunteți la alimentară, gândiți local, alegeți produse organice, cunoașteți-vă fermierul și cunoșteți-vă mâncarea”.