Arhive etichetă: alimentatie naturala

Atenție!

!!!

IMG_20170624_180502

Anunțuri

O rețetă nouă de pizza vegetală

Salutare, dragilor!

Tot despre păpică povestim…

A început să-mi placă să inventez rețete. De fapt, nicio mâncare pe care o prepar nu e la fel ca alta, toate sunt inedite. Nu-mi place să fac lucruri identice…

Când gătesc, nu-mi bat capul prea mult. Am învățat despre valoarea ingredientelor cu care gătesc și le ofer sub un chip comestibil… Dar să știți că e un risc treaba asta cu invențiile. Eu mi-l asum. Noroc că am un soțior extraordinar de îngăduitor…!!!

Doar când ofer mâncarea gătită de mine altora, am emoții, căci nu știu cum vor aprecia invenția mea… Soțiorul meu s-a obișnuit cu stilul meu de gătit. Mnealui nu are probleme cu gusturile și nici cu aspectul mâncărurilor. Are totală încredere că ceea ce-i ofer este comestibil și digestibil. Astăzi, mi-a lăsat un bilețel de drag(oste):

„Mulțumesc pentru mâncare și pâine și pentru cele aflate și adunate de tine despre hrana sănătoasă!”.

Azi am inventat o rețetă de pizza vegetală.

Am pregătit aluatul din făină albă de grâu (de pâine 650) și făină de orz integrală și puțin ulei de măsline.

Compoziția de pus deasupra blatului:

Am feliat dovlecel (cu răzătoarea minune, aia verde… Cred că v-am prezentat-o), am tăiat mărunt lobodă (ultima lobodă din anul acesta) și mărar, le-am amestecat bine. Am adăugat puțin ulei de măsline și le-am amestecat din nou.

Am dat blatul în cuptor să se coacă puțin. L-am scos din cuptor, l-am întors pe cealaltă parte puțin coaptă, l-am uns cu sos de roșii făcut din roșii din congelator, am presărat jumătate de compoziție de dovlecel, am presărat arahide râșnite, am adăugat cealaltă parte de compoziție și am dat pizza la copt. Nu am lăsat-o prea mult. Doar un pic să se moaie dovlecelul.

Iată ce bunătate a ieșit!

IMG_20170610_110622

Am adăugat puțin sos de roșii (roșii blendurite, fierte, busuioc, maghiran, coriandru și uturoi pisat și puțin ulei. Mai trebuia o ceapă mică, dar am uitat…) deasupra și a devenit și mai gustoasă..

IMG_20170610_110646

Am mâncat tot, tot. Am trimis și unei prietene care m-a sunat și mi-a mulțumit.

O să mai fac pizza asta. E chiar grozav de bună și hrănitoare! Mulțam, Doamne!

Să vedem dacă o să-mi mai iasă la fel… Sper să țin minte ce am pus în ea…

 

Un pranz de zile mari

Salutare dragilor!

chiar daca nu mai scriu des pe blog, lucrez intens pe mai multe planuri.

Am cautat solutii practice pentru papica sanatoasa, rapida, gustoasa si ieftina.

Asa am descoperit niste formule de mozarella din migdale, caju si lapte de soia si ulei de seminte.. Bunatati-bune de tot!

O sa vi le descoper secretul obtinerii lor in editia a doua a Cartii de bucate pe anotimpuri… 

De multe ori Il rog pe Doamne sa-mi mai lungeasca  timpul …., dar timpul nu vrea nicum sa stea…..

De asemenea, lucrez si la cresterea mea…. Au fost ceva incoltiri ale negativului, dar cu ajutorul lui Doamne, le-am biruit.

Lucrez de zor la Cartea cu biruirea obstacolelor…,

mai intai biruindu-le de-adevaratelea eu insami si apoi o sa va povestesc odiseea…

E fenomenala viata asta  si vreau s-o traiesc la maxim….!

Continui sa lepad cojoacele, ca sa fiu mai usoara la dans….

Cel mai greu mi-e sa lepad sunculitele depuse ….

Ooo, s-apoi cum sa nu manci asa bunatati!?

Branza de migdale:

13445473_1012057365575115_8227522501713838616_n

De data asta am luat cu portia (numai 75g), ca e cam scumputa aceasta delicateta… si pana am decojit migdalele mi s-a cam temperat apetitul…

13419179_1012057388908446_6515110563208279108_n

am taiat-o felii

13450091_1012057402241778_2744039106686265477_n

si apoi, cubulete

13412883_1012057422241776_4876167811040338655_n

Am ascuns-o in mamaliguta calda di faina integrala de porumb proaspat macinat

13419045_1012057475575104_7765520413651919015_n

am adaugat frunze de ceapa si o farfurie de ciorba de stevie si fasole verde… si dai la potol

13432320_1012057518908433_2090324155696316184_n

in touil mancatului, mi-am amintit de smantana de soia, delicioasa mea smantana de soia din boabe de soia, lapte de soia si ulei de floarea soarelui presat la rece…

13434968_1012057558908429_6549307565609554892_n

Ei, asa mere altfel!

13418730_1012057578908427_4222350807706254128_n

si felul doi, branza de migdale cu mamliguta… si o tara de smantanica…

13413161_1012057605575091_185640630412546710_n

No, s-apoi, cum sa te-nfranezi!

Ajutorul binecuvântat al uneltelor în gospodărie şi în prepararea mâncării zilnice

Dragii mei
Mulţumesc Domnului că avem la îndemână mijloace care ne uşurează lucrul.
Uneltele de lucru sunt foarte importante. Noi nu putem lucra numai cu mâinile goale, avem nevoie de unelte. Calitatea acestora ne ajută enorm. Îmi amintesc că eram copil şi mergeam cu mama la sapă (la prăşit). Era o sapă grea, şi poate că eram eu mică, aveam în jur de 10 ani, dar nu că eram eu mică, ci într-adevăr sapa era grea şi tocită, nu tăia bine. Am înţeles asta doar în momentul când am ajutat-o pe o mătuşă de-a mea să termine bucata de săpat şi i-am luat sapa ei. ce diferenţă enormă: sapa era uşoară şi ascuţită şi „un-doi” am terminat bucata de săpat şi atunci i-am zis mamei: „mama noi de ce avem sape aşa de grele şi de tocite?” La care mama s-a întristat şi mi-a spus că nu are, că tata nu i-o ascute, „nu o bate” ( sapele se băteau cu ciocanu ca să se îndrepte, să se ascute .. şi tata nu făcea asta…. mama era nevoită să se descurce singură. Tata era absent…Dumnezeu să-l ierte!). şi uite-aşa s-a chinuit biata mama să sape cu o sapă grea şi tocită. Desigur că erau soluţii, dar… ştiţi unii preferă să aibă de ce să se vaite.
Şi aşa am preluat şi eu multe metehne de la mama..

Când m-am căsătorit şi a fost vorba să ne luăm maşină de spălat automată cu banii primiţi la nuntă, am zis că ce mama a spălat cu mâna pentru 11 persoane şi eu n-oi fi în stare să spăl pentru două. Şi n-am luat maşina atunci. Când s-a născut primul copil s-a îngreuiat puţin spălatul, dar, de, „mă nevoiam”!.

La un moment dat soţiorul meu minunat a spus:”eu îmi iau maşină, tu n-ai decât să speli la mână!” Şi Doamne ce binecuvântare! Umpleam cuva de scutecele şi ieşeau aproape uscate iar eu între timp mă jucam cu copilaşul şi învăţam pentru sesiune şi nu mai stăteam gheboasă la văniţă. Încet, încet am priceput că n-are rost să „mai nevoiesc” să fac lucruri manual dacă există posibilităţi automate. Acum trăim în „alte vremuri”, timpul nu mai are răbdare cu noi şi avem mule de făcut, mai ales noi ăştia cu pretenţii „telectuale” şi care supravieţuim la oraş.

Am avut de ales între a lucra ore-n şir în bucătărie sau a mă folosi şi de aparatură şi a avea timp şi de sfânta liturghie zilnic. Şi desigur că am ales a doua variantă.
De mai bine de 10 ani mă concentrez pe hrana cât mai naturală şi integrală. Crudităţile au prins teren în hrana zilnică tot mai mult.

M-am documentat şi am cercetat cum să fac mai bine mâncarea ca să fie hrănitoare. am simţit din plin efectele hranei vii. Am scris o carte, Îndrăznesc să trăiesc sănătos, în care împărtăşesc cu prietenii bucuria de a trăi sănătos, sufleteşte şi trupeşte.
Dar ritmul în care trăim nu ne dă răgaz să facem repede de fiecare dată o salată de legume şi pe grabă băgam adesea pită (pâine) la greu. dar vedeam că nu e bine, chiar dacă pâinea era din făină integrală. Am simţit că legumele au cel mai mare efect asupra organismului nostru şi tocmai pe ele nu le consumam îndeajuns pentru că era nevoie de ronţăială multă şi copilaşii nu aveau chef să ronţăie prea mulţi morcovei sau varză, cu tot efortul de a-i entuziasma făcând grupa de iepuraşi şi mai mult, soţiorul meu avea o problemă acentuată cu dinţii şi cu cavitatea bucală.

Astfel am căutat soluţii . am încercat multe. Tot felul de metode şi răzători pentru a consuma cât mai mult şi mai des verdeţuri şi legume crude. Îmi lua o oră să tai şi să rad legume pentru prânz. Uneori pufăiam că nu făceam faţă.
Altă problemă a fost cu pregătirea cerealelor şi a pâinii. Am încercat tot felul de preparate cât mai apropiate de integral. Ore în şir, zile de-a rândul m-am tot gândit cum aş putea aplica teoriile despre cum să pregătesc hrana cât mai digestibilă. Veţi găsi reţetele încercate de mine pe acest blog. Toate reţetele sunt bune, e minunat să găteşti cu alimente integrale, dar e de lucru. Şi eu am atâtea de făcut şi nu apucam să le fac pentru că trebuia să fac păpica.

Acum, mulţumesc Domnului, lurul s-a mai uşurat, s-a uşurat simţitor. Am găsit storcătorul de la Hurom şi l-am cumpărat şi-l folosim zilnic de mai multe ori pe zi.

Tot timpul am în casă legume şi fructe de sezon. Acum nu mai e o problemă cu legumele. Fac repede un suc din varză şi frunze de pătrunjel şi morcov şi gata e supa. Pun în suc fulgi de cereale sau pâinică şi copii sunt bucuroşi să mănânce astfel legumele.
Dimineaţa fac repede un lapte de susan sau de migdale şi-l pun peste fulgii înmuiaţi de seara sau peste cerealele fierte şi gata e păpica.

Dar ce mă bucură cel mai mult e că pot face lapte de grâu încolţit. Acesta e bomba noastră de energie până facem rost de un germinator ca să facem şi suc de iarbă de grâu.
Unii dintre cititori vor zice că e prea complicat, dar nu, e simplu, dar trebuie să faci. Aparatele nu fac totul. Trebuie să speli legumele să le curteţi, să te duci după ele în grădină sau în piaţă, dar nu mai stai zeci de minute să le tai şi să le mesteci, şi asta face enorm de mult pentru mine.

Am început să colaborez cu domnul director de la HuromRomania. E un domn de treabă. Mi-a permis „să fac reclamă” la aparatele Hurom. Aşadar cei care doriţi să vă achiziţionaţi un aparat, vă ajut cu mare drag.

Mai jos aveţi câteva filmuleţe cu aparatele Hurom.
Voi încerca să vă arăt şi eu cum folosesc storcătorul. Deocamdată nu am cameră video, dar v-a rândui Doamne, dacă e spre folosul multora. Până atunci am încredere în Cuvânt, că e lucrător, chiar dacă imaginea „convinge”. Mai fericiţi sunt cei ce n-au văzut şi au crezut…

Eu am aparatul de vreo câteva săptămâni. Am făcut cu el câteva sucuri „interesante”, cum ar fi suc de grâu încolţit, pe care l-am amestecat şi cu resturile şi a ieşit un terci foarte hrănitor. Am făcut suc de muguri de brad, dintr-un kilogram de muguri mi-a ieşit aproape 800 de ml de suc pe care l-am amestecat cu pastă de curmale şi îl folosim de 2 săptămâni dimineaţa cu masa de fructe.

Cu ajutorul lui Doamne vă voi mai povesti printre picături despre cum mă străduiesc eu să gătesc simplu şi natural.
Am avut o încercare grea, am avut lupta de a cădea în obsesie şi deprimare cu mâncatul vegetal şi integral, dar m-a salvat domnul meu minunat şi scump. Nu putem „ca la carte2, dar ne străduim şi ne preocupăm, dar nu obsesiv. Doamne ajută-ne!
Vă ajut cu mare drag dacă doriţi să vă simplificaţi şi uşuraţi lucrul în bucătărie. Vă ajut cu ce pot şi eu, cu cartea mea, Îndrăznesc să trăiesc sănătos, în care am schiţat câteva repere în parcursul spiritual şi în slujirea din bucătărie, cu mărturia despre „funcţionalitatea” aparaturii pe care o folosesc, cu cărţile care le voi mai scrie.

Slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate câte ne dăruieşte prin semenii noştri!

Datele mele de contact:
Doina Blaga, Email: doinablaga @ gmail.com

Filmuleţe cu aparatele Hurom:
Un film în limba engleză – de ce să folosesc aparatul?

Prezentarea aparatului pe care noi îl avem:

Pagină cu mai multe filmuleţe:
http://www.youtube.com/channel/UCKwTKWww1RZZdd39FLjG_pQ

Ce mai mâncăm dimineaţa? Budincă de hrişcă şi mei cu legume

De un timp încoace am tot stuadit şi m-am tot gândit cum aş putea să ofer familiei hrană cât mai digestibilă şi cât mai valoroasă nutritiv.
Pentru noi, adulţii, e mai simplu. Dar cu copilaşii e nevoie de un piculeţ de răbdărică. Ei vor cât mai mult dulce şi mâncarea să fie cât mai interesant prezentată.
Cu copilaşii este un pic de lucru, dar e şi făinuţ într-un fel. Pe ei îi poţi „prosti” uşor. Dacă le oferi acelaşi conţinut, dar în alt ambalaj sau altă formă, mănâncă cu plăcere.
Mai demult mă enerva chestia asta, dar am văzut că de multe ori şi eu reacţionez la fel ca ei când e vorba de forme şi culori, dar de fapt e aceeaşi treabă, numai că diferă ceva, un gust, o culoare, o mireasmă, ştiţi zicala: „Aceeaşi Mărie cu altă pălărie!”.
Zlilele acestea m-am tot gândit cum să le dau mai multe cereale integrale şi mai multe legume. Combinaţia cereale cu dulce mergea oricum, dar cu legume?
Azi dimineaţă am încercat o combinaţie nouă:
Budincă de hrişcă şi mei cu legume
De alaltă ieri îmi rămăsese un pic de mei fiert iar aseară am pus la înmuiat în apă călduţă o jumătate de kilogram de hrişcă (după ce am splălat-o bine, desigur). Dimineaţă am înfierbântat o cană de apă în ceaunelul de fontă, am pus meiul şi 6 linguri de hrişcă înmuiată şi le-am amestecat cu apa fierbinte, ca să se încălzească bine. Am râşnit 3 linguri de susan şi l-am adăugat peste cereale. L-am amestecat un piculeţ cu mixerul vertical (între timp mi-am luat un mixer nou, că cel vechi s-a defectat rău de tot de atâta folosire. O prietenă mi-a spus că ea are mixerul din inox, ştiţi partea aceea care se montează pe motor, şi că în foloseşte la mixarea alimentelor fierbinţi. Aşa că am luat şi eu unul la fel, l-am găsit şi mult mai ieftin la un magazin mare).
Apoi am ras prin răzătoarea cu zimţi mărunţi o felie de sfeclă roşie (nu e timpul sfeclei acum, dar mi-a rămas în beci de când am cumpărat mai demult), o jumătate de dovlecel şi o rădăcină de pătrunjel. Le-am amestecat bine cu o lingură de lemn, am tocat apoi 6 fire de sparanghel şi câteva fire de mărar şi le-am amestecat acolo pe toate. Am pus un vârf de cuţit de sare de mare fină şi am amestecat încă odată. Am făcut sfânta cruce peste ceaun şi le-am pus budinca în căni copilaşilor. Fetiţa cea mare de la prima înghiţitură a şi spus: „e bună chestia asta!”, Apoi cea mijlocie a întărit şi ea afirmaţia, iar cea mică nu dovedea să mestece lingura plină băgată în gură.
Mulţam Doamne! Am mai trecut odată examenul…
Pace şi bucurie dragii mei!