Arhive etichetă: ALIMENTATIE SANATOASA

Cura cu verdeturi

Dragilor

sa stiti ca nu-i a gluma cu mancatu ista!

Am tot mancat la nimereala si au inceput durerile…

asa ca hai la o cura de verdeturi.

Fie binecuvantat postul!

IATA PROVIYIILE PENTRU POST:

SALATA VERDE, SPANAC, RIDICHI, CEAPA, LEURDA

IMG_20160311_102534

Patrunjel in caserola cu apa si pastrat la frigider

IMG_20160311_100038

Leurda in caserola cu apa si pastrata la frigider.

IMG_20160311_100135

Aiaa rosiatica e loboda…

e tare…( buna) … de tot.

Sa aveti pofta si voi, ca eu abia astept sa-mi infing furculita in salata ce o s-o pregatesc mintenas!

 

Mulţumiri doamnei Odeta Veştemean pentru susţinerea proiectului Îndrăznesc să trăiesc sănătos!

Dragilor

Mă gândeam zilele acestea la cum lucrează Doamne Doamne cu noi cei mici….

Ne trimite oameni care sunt capabili să ajute, să lucreze spre binele celor mulţi.

Aşa s-a întâmplat şi cu mine…:

În noiembrie 2014 a venit la mine doamna Odeta şi mi-a spus că îi place cartea mea „Îndrăznesc să trăiesc sănătos” şi crede că ar fi util ca împreună să venim întru întâmpinarea sibienilor interesaţi să trăiască sănătos

şi aşa, „m-a împins ” ca să demarăm seminariile gratuite de anul trecut din cadrul proiectului Îndrăznesc să trăiesc sănătos.

Toate s-au rânduit atât de minunat, şi sala gratuită, şi oamenii minunaţi care s-au implicat.

Doamna Odeta

ODETA 8 Martie (13).JPG

a susţinut proiectului Îndrăznesc să trăiesc sănătos dând anunţurile gratuite la ziar şi participând cu împreună lucrare la seminariile susţinute, cum au fost cel despre femeie şi cel despre iertare, dânsa fiind şi un coach certificat.

Cât de mult contează să întinzi o mână de ajutor!

Mulţumesc, Odeta mea pentru toată susţinerea acordată!

E o mare binecuvântare şi bucurie că am lucrat împreună pentru sibieni!

8 Martie (10).JPG

Anul acesta (2016) l-am început într-o aşteptare…, aşteptare a unei alte mâini care să mă tragă, să mă împingă acolo unde Domnul are de lucru … şi unde semenii doresc să primească….

Fie voia Domnului cu noi, cu toţi!

Masă aniversară în zi de post

Dragii mei dragi

Iată a trecut şi aniversarea mijlociei mele! Ieri, mare bucurie şi mari şi multe daruri!

Dis de dimineaţă am primit Darul Cel Mare, pe Însuşi Vistierul tuturor darurilor.

ComuniuneaApostolilor4StPaul

 

Mare bucurie! Minunat au mai cântat studenţii şi minunat că l-am văzut pe Pr. Ică slujind….!!!

Apoi, am fugit la seminarul Uraniei.

cu Urania IMG_20160127_092231LA SEMINAR IMG_20160127_121847
Am luat în fugă cărţile ei şi le-a strecurat într-o punguţă şi le-am dăruit micuţei mele Pantelimona, care acum, la 9 anişori, ştie şi ea să citească „ca mami”…., dar tot îi place mai mult s-o asculte pe mami să citească….
Cărţile Uraniei mi-au oferit o nouă cărare în scriitura mea, pe care de altfel, Părintele Necula mi-o sugerase acum doi ani, să scriu pentru copii…. Cer darul acesta…, că e nevoie…

Am ajuns acasă şi nu ştiam pe ce pune mâna… Deşi lucrasem ieri toată ziua în bucătărie, mai erau multe de făcut… Ah şi sarmalele, preferatele sărbătoritei…. Nu mai e timp să le învelesc.., aşa că le-am lăsat „dezvelite”…

Apoi, fuga la înot….

Şi deja a venit timpul mesei festive….

Au fost de toate…

La loc de cinste a fost pâinica…

panea coapta IMG_20160121_150905
Pasta de susan preparată de prietena mea Lili…
Şi …
Un tort ceva mai reuşit…

tortul cu cocos IMG_20160127_205714

tort de nucă de cocos cu curmale şi cremă de caju….

COCOS 12333249_1512931995667031_1848545645_o

Ne-am întâlnit din nou după câţiva ani de întrerupere a acestor fel de evenimente de mare anvergură…, vreo 16 copii şi tot atâţea adulţi…

Mare binecuvântare că e generoasă bucătăria noastră…
Am mai învăţat ceva…

Simplificarea e secretul bucurie comuniunii…

De luat aminte pentru data viitoare…!

Mulţumim

Daruri şi daruri..

Cel mai mult m-am bucurat că Pantelimona a primit cartea

Povestea fetiţei care joacă jocul bucuriei…
Am văzut şi filmuleţul…

Mulţumim, Doamne! Mă copleşeşti cu atâtea daruri… şi eu am dăruit atât de puţin…

Ajută să ies din comoditate, să-mi lărgesc tot mai mult inima. Dă-mi har, ca să fiu harnică. Amin.

Mulţumesc! Mulţumesc!, Mulţumesc!

Cea mai reuşită pâinică cu maia din câte am copt până acum

Dragii mei dragi

Nu am cuvinte să mulţumesc Domnului pentru toate bunătăţile pe care le-am primit în ultima vreme.

În primul rând, mulţumesc lui Doamne că m-a ajutat să perseverez în coacerea pâinii cu maia.

Sunt atât de bucuroasă de ultima reuşită!!!

paine taiata IMG_20160121_151034

Miercuri dimineaţă, am pregătit maiaua pentru 5 kg de făină integrală proaspăt măcinată la moara de bucătărie astfel:

Am luat 50 de maia mamă+ 225 ml apă+225g făină integrală proaspăt măcinată şi le-am amestecat şi le-am lăsat la crescut.

Au trecut aproape 9 ore. Se făcuse deja târziu…  nu ştiam ce să fac cu maiaua…

La un moment dat, mi-a venit o idée ca să adaug 1500g apă şi 1500 g făină şi să frământ. . Am frământat şi apoi, am pus aluatul acela în frigider.

Pe la ora 1 noaptea, m-am trezit întâmplător şi am verificat şi aluatul din frigider. Crescuse atât de mult, încât ridicase capacul oalei în care l-am pus. L-am împăturat de câteva ori şi i-am pus capacul oalei şi l-am introdus din nou în frigider.

Dimineaţă, era crescut din nou. I-am făcut iar câteva împachetări şi am pornit moara să fac făină.

moara cu mei IMG_20160120_101058

Apoi, am încălzit 2450 g de apă şi am turnat-o în malaxor şi am adăugat aluatul tinut peste noapte în frigider (unii zic că acesta se adaugă după ce amesteci făina cu apa, dar eu am gândit să-l încălzesc un pic…). Apoi, am adăugat treptat 3500 g făină de grâu proaspăt măcinată şi am l-am frământat cu malaxorul 12 minute. Asta se întâmpla joi la ora 7

La ora 9 era plin malaxorul:

aluatul crescut IMG_20160121_095821

Am cântărit aluatul şi am format pâinile:

modelarea painilor si pus in tava IMG_20160121_102814

Mi-au ieşit 8 pâini de câte 1 kg şi ceva fiecare.

După ce am terminat de pus în tavi, am pornit focul în cuptor.

Le-am copt 10 minute pe 240 grade cu ventilatie şi cu aburi şi apoi 25 minute pe 210 grade.

Şi iată ce pâini am copt:

panea coapta IMG_20160121_150905

În paralel, am mai lucrat şi altele:

Am făcut o maia cu 50 g maia mamă+100 g apă +200g făină şi am lăsat-o la crescut. După 8 ore, am adăugat-o la 1 kg de făină şi am frământat-o la mână vreo 5 minute.

Şi au ieşit pâinicile astea foarte bune.

ainicile cu maia 1.2 3IMG_20160120_204304
Apoi, am făcut pentru cineva, care nu-i place pâinea cu maia, pâinici cu plămadă din 2 g drojdie uscată.

Dimineaţă, pe la ora 5 şi ceva, am măcinat 200 g grâu şi am încălzit 200 g apă. Am turnat apa într-un bol, am adăugat 2 g drojdie şi o linguriţă de pastă de curmale şi am amestecat. Apoi, am adăugat cele 200 g făină proaspăt măcinată şi am amestecat temeinic. Am acoperit bolul cu o folie de plastic şi l-a lăsat la crescut la căldurică.

Pe la ora 7 şi ceva, am turnat 500 g apă călduţă în tava maşinii de făcut pâine, am adăugat plămada, care crescuse de dădea din bol, şi am pornit programul de frământat aluatul. Am adăugat treptat 800 g făină şi am lăsat maşina să frământe şi eu am fugit la Doamne.

Când m-am întors, pe la 9 şi ceva, era crescut

aluatul din masina de paine IMG_20160121_095845

şi am modelat repede pâinicile. Le-am lăsat un pic cam mult în tavă şi s-au cam „ploştit”.., s-au lăţit…:

painicile cu plamada IMG_20160120_204443

dar sunt atât de bune….!!!

Poftiţi şi voi la pâinică bună-bună!

Mâncare rapidă şi sănătoasă: budincă de mei integral şi chiftele de năut

Salutare dragilor!

Astăzi, vă propun un meniu foarte hrănitor, pe care eu l-am pregătit în câteva minute:

Dimineaţă: budincă de mei integral

Prânz: chiftele de năut

Iată povestea:

Aseară, am avut ceva de făcut şi n-am mai apucat să pregătesc fulgii de cereale cu noua jucărie de făcut fulgi, aşa că dimineaţă a trebuit să imporvizez ceva, salvându-mi urechile de la ronţăit (Ha!Ha!).

Am turnat repede apă într-o cratiţă care am găsit-o la îndemână (de data asta am evitat-o pe cea de fontă) şi am aşezat-o la fiert.

Am luat vreo 400 g de mei integral,

mei in sac IMG_20160120_101032

l-am măcinat

moara cu mei IMG_20160120_101058

l-am cernut

mei in sita IMG_20160120_101223

mei cernutIMG_20160120_101247

şi când a fiert apa, în care am pus o jumătate de linguriţă de sare, am turnat în ploaie meiul cernut şi l-am amestecat cu un tel, din acela pe care-l folosim la mămăligă, şi am preparat o drăguţă de budincă de mei.

Am turnat la fiecare în farfuriuţe, am adăugat o pastă de seminţe de cânepă, amestecată cu pastă de curmale şi am strigat: „Hai la masă, copilaşi!”

Asta e ce a mai rămas…

restul de budincaIMG_20160120_101333
Apoi, am fugit la Doamne, ca să-mi spun of-ul mare ce-l am.

După ce m-am întors acasă, am preparat o maia, am hrănit pe alta… şi din maiaua veche ce a mai rămas, am făcut 2 clătite, pe care le-am mâncat cu pasta de curmale şi cu vreo câţiva sâmburi de nuci.

Pe la 9.30 am început să pregătesc prânzul…

Ieri, am fiert năut şi mi-o trecut prin cap să încerc ceva nou..:
După ce l-am opărit, am păstrat o parte, cred că vreo 300g, de năut opărit deoparte cu gând să prepar nişte chiftele…, dar n-am mai apucat… Aşa că, după masă am turnat nişte apă rece pe năutul opărit şi l-am acoperit cu un capac.

Azi dimineaţă, m-am amintit de el, l-am clătit bine şi apoi l-am gustat să văd dacă nu s-a alterat. Era aproape fiert, cum a stat acolo fierbinte în oala acoperită, s-a înmuiat.

L-am trecut prin maşina de tocat carne, am adăugat jumătate de pahar de apă, o linguriţă rasă de sare, vreo 150 g făină din fulgi de ovăz, 6 linguri de seminţe de floarea soarelui râşnite (contrar principiilor mele şi teoriilor cum că grăsimile nu se înfirbântă.., dar de data asta am încălcat regula…) şi am modelat în fugă chiftelele, aşezându-le pe o hârtie de copt ce mi-a rămas de la chifle…,  şi l-am introdus în cuptorul încins să se coacă la 180 grade cu ventilaţie 30 minute.

A ieşit o bunătate, pe care o s-o mâncăm la prânz, alături de minunata salată de rădăcinoase, ceapă sau usturoi.

După cum vedeţi, sunt tare aspectuoase (Ha! Ha!)

chiftele de naut IMG_20160120_102439

Pregătirea meiului pentru măcinat:
1. Am cumpărat din piaţă de la produsele pentru papagali
2. L-am depozitat într-un sac

mei in sac IMG_20160120_101032
3. Când am nevoie iau o cantitate necesară pentru două întrebuinţări
4. O spăl într-o sită şi o scurg pe un ştergar absorbant

mei la uscat IMG_20160120_102820
5. O usuc vreo câteva zile în bucătărie pe un grătar (un uscător de rufe!)

mei la uscat pe gratar IMG_20160120_102253
6. O macin
7. O cern
8. O prepar

Încurajări pe Cale

Dragii mei dragi
Cât de mult ne iubeşte Domnul! El este atent la toţi oamenii şi aude orice strigăt, cât ar fi el de înfundat…
Întotdeuna Domnul rânduie om să ne ajute…., vorba maicii Gavrilia, „El poate face şi din pietrele acestea fii ai lui Avraam” …
E o mare cinste că mi-a îngăduit Doamne să mijlocesc o asemenea bucurie pe care v-o împărtăşesc. Iată ce-mi scrie Cristina, prietena mea dragă, tocmai când colţii descurajării erau cât pe ce să mă cuprindă…:
“Draga mea Doina,
Mi-esti atat de aproape de inima mea neputincioasa! Chiar cu articolul de astazi am simtit ca rezonez atat de bine cu ceea ce spui.
Iti citesc si-ti tot recitesc cartile, ma uit si ma tot uit la filmuletele cu tine de pe youtube. Nu vreau sa spun ca esti grozava ca sa nu produc sminteala, dar am sa-ti spun cat imi esti de draga, cat ma incurajeaza cuvintele tale si curajul tau.
Imi inchipui ca sunt deseori si momente grele in lucrarea asta pe care o faci tu, momente care te lasa descurajata. Cred cu adevarat acest lucru, insa, te rog: sa nu te lasi! Ne dai atata tarie noua, mamelor!
Imi arat recunostinta pentru darul  oferit prin cuvintele tale insufletite si iti spun cu adevarat, surioara draga, te iubesc.
Domnul sa-ti fie mereu impreuna pe Cale.
Imbratisari si bucurie(asa cum m-ai invatat)!”.
Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!
Fiţi binecuvântaţi dragii mei cititori! Vă mulţumesc pentru sprijinul vostru preţios! Facă-se voia Domnului cu mine şi cu voi cu toţi Amin
Vă aştept la Seminarul de nutriţie. Sunt în plin process al pregătirilor bunătăţilor de care vreau să vă fac poftă.
moara cu chifleIMG_5367

Mancarea nepotrivita face ravagii: tot mai mult cresc burtile

Dragilor

astayi am fost dupa cereale in targ. M-am bucurat mult ca am gasit secara. Am cumparat si grau.Mas tot minunez ca cu mai putin de 20 de lei, am asigurata painica pe o luna de zile.

Stiti ce am mai cumparat? Orz. Recent, am citi ]ntr-o monografie culinara ca romanii faceau faina de orz si o adaugau langa cea de grau si coceau paine. Tot de acolo am preluat si tehnologia: se rasnesc boabele, se cern mai intai printr-o sita rara si apoi, de doua ori printr-o sita foarte deasa. Asa am facut si eu. Am macinat orzul la moara mea

Picture1

si apoi am cernut faina. Am luat 160 de g faina orz si restul pana la 500 faina de grau, am adaugat plamada facuta cu vreo 3 ceasuri mai inainte si am framantat aluat. Acum cand va scriu e inca la dospit…sa vedem cand ma trezesc dimineata ce-o iesi si va spun…

Sunt tot mai incantata de chiflele mele. Am inceput sa ma specializez, sa le fac si eu mai aratoase, mai comerciale…., dar cu toate astea oamenii sunt tare suspiciosi cand le arat o chifla, numai dupa ce o gusta, asa mai fortati de mine, fac ochii mari si zic: Da-i buna!

Doamne, cum sa nu fie buna? Dar noi dam ce-i mai bun la porci…

Azi, cand am fost in targ, nu mi-a venit sa-mi cred ochilor cand l-am intalnit pe un nene care vindea cereale, mai de varsta mea, si pe care l-am cunoscut anul trecut, cam tot pe vremea asta cand m-am dus in targ sa caut cereale, ca tocmai imi luasem moara si nu aveam habar unde sa gasesc cereale mai ieftine fata de cele de la magazinele naturiste, si nu m-am putut abtine sa nu exclam:

Da ce te-ai umflat asa? ei, nu m-am umflat, m-am ingrasat… Mai, frate, ai grija de tine, ai grija ce manci, ca tati banii ce-i castigi aci o sa ti-i manca doctorii…Uite, stii ca cerealele integrale au fibre si aceste fibre curata organismul? Uite, ovazul, asta care il manca caii, are cele mai bune fibre si cele mai bune proteine….!

Ia, da-mi o jumatate de feldera de ovaz sa incerc daca pot sa fac faina la moara mea…

Pana una , alta, ia gusta din chifla asta integrala si scot din poseta o chifla. Asa neagra iese?….

19092014133

E culoarea graului, uite si tu cum e bobul de grau. Chifla asta e facuta din faina completa, am macinat bobul intreg. Aici ai tot ce-ti trebuie ca sa te hranesti. Faina alba e goala…, nu are fibre. Mananci 300 g amidon, se depune 300 de grame, mananci 300 g paine integrale, jumatate ai fibre, care ies afara, ca nu au unde intra….

Mai omule, nu-i de glumit cu alimentatia, ai grija ca mori nevoia in somn ca-ti sta inima in loc ca nu mai are pe unde circula sangele de atata grasime…

s-o uitat asa trist la mine si o zas: Doamne, fereste!

No, am plecat. O sa mai trec pe aci.

Si m-am dus pe cvealalta parte a targului, la struguri…

NO, si cand am vazut acei struguri faini, am uitat de slabit…., m-am si tapat pe ei…

Am negociat cu un vanzator sa-mi dea cateva kg, ca m-am inteleptit, nu mai cumpar la lada mare, ca mi s-o stricat…si apoi de frica sa nu se strice, am tot indesat la concasor si apoi ma mai intreb de ce-mi cresc soldurile…Rusine sa-mi fie ca m-am luat de nea Gica….

Si ca sa repar gresala, in sara asta, m-am desfatat cu o dragta de salata de radacinoase…Sarut mana pentru masa, Doamne!

Sa aveti somn bun, dragilor!

Eu mai am inca un picut de lucru…

Un întreit Feedback la cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos

Dragilor

Zilele acestea, am primit câteva rânduri care mi-au bucurat sărmana mea inimă şi m-a impulsionat să continui osteneala de a scrie mai departe.

Vi le împărtăşesc aşa cum le-am primit:

„multumesc, multumesc
am primit cartea azi, am inceput sa citesc cartea si ma descopar atat de mult in ea, incat ma doare!! S-au deschis iar ranile …

Atatea framantari, si nelinisti si suferinte pe care le tin in mine, pe care nu le pot exprima in cuvinte scrise sau orale nimanui pentru ca as simti ca nu intelege, nu as vrea sa incarc pe altcine cu toate acestea doar pentru ca eu nu stiu sa traiesc frumos, ca le merit ca o consecinta a pacatelor mele…

Sunt binecuvantata cu un Parinte duhovnic deosebit, caruia simt ca ii pasa de mine, cu un sot bun si cald si cu copii … Unde este bucuria mea?
De unde sa incep vindecarea, ca vindecandu-ma sa nu mai ranesc pe cei care ma iubesc si pe cei care ma iubesc mai putin?

Acest dar pe care mi-l trimite Mangaietorul acum si care esti tu vine intr-o perioada in care simt nevoia sa vorbesc, sa scot raul din mine, sa iert si iar sa iert si caut omul care sa ma arunce in scaldatoare..

Nu e drept fata de tine sa te coplesesc in felul acesta cu durerile unei copilarii fara copilarie, a unei tinereti plina de pacate, a unei vieti fara bucurie!! Iarta-ma! am scris repede si trimit mesajul fara sa-l r4ecitesc inainte de a ma inchide din nou
iertare, A. (in speranta ca voi ramane bucuria ta si dupa acest e-mail si ca nu-ti voi rapi din bucuria ta)
……………………………..
citesc, citesc printre treburile zilnice si ma regasesc tot mai mult … sunt ganduri de-ale mele asternute pe hartie…

Ma tot framant: am eu dreptul sa-ti tulbur ziua revarsand din inima, din minte, din suflet trairi ..? sa intru in viata ta cu tavalugul durerilor mele..?
Doamne -Doamne sa te binecuvanteze!
………………………………
Doamne ajuta!
pentru ca eu nu am darul de a scrie, am primit aceasta carte (Îndrăznesc să trăiesc sănătos) in viata mea ca si cum ar fi fost scrisa de ingerul meu pazitor.

coperta 1

O carte care-mi raspunde la intrebari, pe care nu am avut cui sa le pun sau nu am avut curajul sa le formulez sau nu am avut pur si simplu mintea suficient de luminata ca sa mi le adresez chiar si mie. O carte -prietena-calauzitoare care-mi da speranta si curaj ca si eu pot deveni un om care sa se bucure, sa se bucure… in preajma caruia semenii sa-si gaseasca pacea.

Am pornit de putin timp pe acest drum al alimentatiei vii (starea de sanatate fiind jalnica) si am intalnit oameni atat de frumosi si ma tot framant daca ii merit …

Te imbratisez strans-strans cu dragoste crestina
iarta-ma ,A. „

Draga mea dragă prietenă A.

Eu mă întreb dacă am vreu-un merit în toată lucrarea asta…N-am! Îndrăznesc să spun, aşa cum spunea măicuţa mea Siluana, care m-a născut la viaţa nouă în Doamne, că sunt un fir ce permite trecerea darului, a energiei necreate, a harului divin care ne umple de viaţă şi bucurie.

Te îmbrăţişez şi eu strâns-strâns!

Doina

Trăind sănătos, murim frumos!

Dragii mei dragi,

de-a lungul anilor, am avut binecuvântarea să cunosc oameni minunaţi şi sunt extrem de recunoscătoare pentru aceasta! Printre cunoscuţii mei, se numără şi doi bătrânei minunaţi mutați de câțiva ani în cartierul nostru.

Aceștia m-au cucerit din prima, de când au venit prima dată în biserica noastră. Îmi era mai mare dragul să-i privesc cum mergeau la bisericuţă sau se întorceau acasă tot ținându-se de mână. Când îi vedeam şi treceam pe lângă ei, mai glumeam uneori și le recitam versurile lui Minulescu: „Un bătrân şi o bătrână, două jucării stricate, Merg ţinându-se de mână!”.

Şontâc, şotâc, moşulică al meu nu s-a lăsat de bisericuţă deloc, până într-o zi, când am văzut-o singură pe doamna, pe soția dânsului, şi am întrebat-o unde este domnul şi mi-a spus că nu mai poate veni, căci s-a îmbolnăvit…

A fost un timp greu pentru doamna. Din când în când, o mai vedeam la biserică, când avea cu cine să-l lase pe nenea. Ca un fulg, fugea la Doamne ca să ia putere să-şi ajute soţul până la sfârşit.

Am fost să-l vizităm. Fetiţelor le-a plăcut vizita, căci doamna întotdeuna ne servea cu câte ceva dulce preparat cu mânuţele ei minunate…

Prima dată, când am fost în vizită, am vorbit cu domnul mai multe. Avea pus aparatul auditiv şi mă auzea. L-am și înregistrat… Mi-a spus să continui scrisul şi lucrarea începută. Ultima dată când l-am vizitat, era foarte slăbit. Se stingea încet, încet…

L-am lăsat în cameră şi am ieşit puţin în grădină cu doamna şi am povestit un pic despre una, despre alta. E un adevărat ospăţ spiritual şi duhovnicesc împreună şederea cu doamna aceasta minunată! Cu dumneaei, pot să discut orice și, mai ales, despre alimentaţia sănătoasă. E o bătrânică cultă, foarte citită și sociabilă, iubitoare, răbdătoare. Ce mai, mi-e dragă tare mult!

La plecare, ne-a umplut o plasă de salată verde din grădiniţa ei. Asta era pe la începutul lui iulie cred…

Zilele s-au scurs în ritmul lor.  Zilnic treceam pe sub geamul camerei unde domnul îşi trăia cele din urmă zile… Aşteptam să văd semnalul, eşarfa neagră, că a plecat la poartă.

A trecut o vreme și nu o mai văzusem pe doamna, căci în duminicile acelea am tot fost în alte părţi la slujbă, dar azi dimineaţă, când ne-am întors de la Sfânta Liturghie, am sunat la poartă ca să văd ce mai face.

Ca de obicei, doamna a deschis geamul… Era îmbrăcată într-un tricou negru… Am tresărit…

  • „Bună dimineaţa! Ce mai faceţi? Nu v-am mai văzut demult”.
  • „Ei, ce să fac…, dar aţi fost plecaţi din oraş?”.
  • „Nu…”.
  • „Păi, soţul… a trecut la cele veşnice…”.
  • „Ei …şi nu am văzut niciun semn… „.
  • „Păi, l-am privegheat la capelă… „
  • „Aha… Şi cum sunteţi? V-aţi refăcut? V-aţi odihnit?”
  • „Ei, eu şi aşa am insomnii….. Şi apoi, după mai bine de jumătate de veac petrecut împreună…, îmi lipseşte… El mă ţinea mereu de mână…, îmi spunea că mă iubeşte… Aşa era el…”
  • „Cum a murit?”
  • „Eram lângă el când a murit… A murit frumos…!”
  • „Mă bucur că l-am cunoscut şi că am înregistrat o parte din ultima mea discuţie cu dumnealui… Trăind sănătos, trăind cu Domnul, murim frumos! Dumnezeu să-l odihnească! Vă lăsăm cu bine. Sărut’ mâna”.
  • „Ei, da ia staţi… să le dau câte-o banană la fete … Dar oare aveţi în casă pepene…?”
  • „Nu…, am terminat alaltă ieri proviziile şi cum ieri, a fost sărbătoare, n-am mai fost la cumpărături…”

Am primit cu bucurie darurile… Să fie spre pomenirea lui! Îmi voi aminti mereu chipul senin şi vocea lui calmă. Domnul să-l odihnească în sălaşul cel de sus.

Fericit eşti, bătrânelul meu drag, că ai trăit sănătos şi ai murit frumos, având-o mereu lângă tine pe credincioasa ta soţie!

Dar oare eu voi avea pe cineva lângă mine la marea trecere???

A fost bunuţ pepenele… şi ne-a căzut tare bine…

Bogdaproste!

 

 

Pentru mămici cu copii mici, ca să evitate greşeala pe care am făcut-o eu în privinţa hrănirii copiilor

Dragile mele prietene mămici

Permiteţi-mi să mă confesez din nou. Citiţi cu inima deschisă aceste rânduri. Şi vă rog să-mi împărtăşiţi şi voi din luptele voastre interioare şi biruinţele în relaţia cu copii voştri.
Nu ştiu voi cum sunteţi, dar eu am fost până de curând o mămică tare stresată şi prăpăstioasă, dar cu darul lui Doamne, am primit vindecare în multe părţi ale mele.

Cel mai mare dar şi primul pas în relaţionarea sănătoasă cu copiii a fost acceptarea feminităţii şi maternităţii şi trecerea de la depresie la bucuria trăirii vieţii binecuvântate cu Domnul. Povestea despre aceste aspecte am cuprins-o în recenta mea carte „Mă bucur că sunt femeie”.

A fost un timp în care am fost foarte stresată cu starea de sănătate a primei fetiţe şi cu sănătatea mea şi apoi de frică să nu păţesc şi cu celelalte fetiţe, am înfundat în ele fructe şi legume cu carul şi, uneori, timpul de hrănire era un moment foarte stresant…, mai ales când era vorba de legume.
De curând, am înţeles, am realizat şi eu, că cel mai important lucru este pacea sufletească, dragostea şi bucuria împărtăşită în fapte… şi că „leacul nu-i cu sacul”, cum spunea prietenul nostru doctorul R.

Un morcovel, un căţel de ustoroi, o frunză de salată mâncate zilnic cu dragoste, cu pace, cu linişte şi rugăciune, observ acum că fac mai mult decât „tonele” de fructe şi legume înfundate mai demult….

Abia acum am priceput şi eu că programamrea cea mai profundă a creerului nostru este atunci când nu-i creăm senzaţii şi expeienţe neplăcute... şi mă străduiesc să trec acum de la mult, la puţin şi bun, la exersarea hrănirii cu bucurie şi mulţumire, fără a-i presa în vreun fel pe puişorii mei, oferindu-le mâncarea benefică pe masă, fără a insita să mănânce tot… şi îi feresc cât pot de violenţele reclamelor, luându-i mai mult prin piaţă decât pe la supermarket-uri… şi muşcând cu poftă şi bucurie şi linişte din fructele şi legumele binefăcătoare, căci copii învăţă prin mimetism…
Mă străduiesc să le creez un mediu cald în casă, lepădând grijile vieţuirii în faţa icoanei Deisis din bisericuţa noastră, oferindu-le, pe cât îmi este posibil, un model echilibrat de alimentaţie şi (con)vieţuire, care va sta la baza propriei lor identităţi…,

mă rog Domnului să-mi ajute să-mi păstrez pacea şi să pot sta liniştită la masă şi să mestec cu bucurie legumele binecuvântate, pânica integrală şi celelalte bunătăţi, nepunându-mi nădejdea în ele că ne vor păzi de răceli şi de viruşi, ci în Domnul, Tatăl nostru ceresc care ne ajută să nu o luăm razna în contextul acesta în care trăim.

Acum mi-am clarificat ce alimente sunt benefice, ce combinaţii, le am toate adunate în cele trei cărţi Îndrăznesc să trăiesc sănătos, Slujire din bucătărie şi Cartea de bucate pe anotimpuri, pe care le recitesc, acum ştiu că obiceiurile nesănătoase mi-au dereglat creerul şi acum e nevoie de reprogramare… dar mai ştiu că acum cel mai important este relaţia cu puiuţii mei şi aici mai am de lucru…

Şi aşa cresc alături de puiuţii mei, învăţând zi de zi să fiu mămică.

Curaj şi răbdare!

Vă îmbrăţişez, dragile mele prietene. De dragul puiuţilor mei şi al vostru, valorific timpul la maxim rugându-mă, citind, relaţionând, dăruind şi darurile mă copleşesc.

Mulţumesc şi vă mulţumesc!