Arhive etichetă: cantec

Cărţi şi oameni, oameni şi cărţi, cărţi şi pâinici din făină integrală – o poveste minunată în desfăşurare!

Dragilor
Iată-ne în cea de-a treia zi a Târgului de Carte şi Revistă religioasă!

Pentru ca bucuria measă fie deplină, vă voi împărtăşi câteva firimituri din ziua de ieri.

Momentele palpitante au fost în cea de-a doua parte a zilei:
Întâlnirea cu câţiva prieteni din mediul virtual care mi s-au făcut cunoscuţi mi-au încântat inima.

Apoi, doamna care primise în dar cărţile mi-a povestit lucrarea lor în sufleţelul dânsei…

Punctul culminant:

Momentul Corulului Caedonia:


Priveam, ca de obicei, fascinată la membrii corului Caedonia. Le admiram frumoasa ţinută şi modul cum deschid gurile să scoată sunbetele acelea minunate…

Sunt câţiva membrii ai acestui cor de care sunt tare încântată. O urmăresc pe Simona şi soţul dânsei, cât de minunaţi sunt…, mă uimesc cu viaţa lor de familie atât de încărcată şi totuşi îşi găsesc timp să meargă constant la repetiţiile Corului. În seara aceasta şi-a prezentat lucrarea de diplomă a absolvirii şcolii de muzică … Monografia Corului Caedonia. Eu nu ştiu cum a reuşit să le facă pe toate, şi să aibă grijă de bebeluş, al doilea copil, şi să meragă la şcoală la Cluj, şi alte şi alte lucruri … şi de fiecare dată când o văd să fie toată un zâmbet…Aşa o fi cântăreţii ăştia, tot veseli…!!!

Altă familie pe care o urmăresc este familia Coca: Lucia şi Lucian. Mă fascinează stilul lor de viaţă…, felul cum cântă şi dansează împreună printre evenimentele vieţii… (apropo, sunt şi buni dansatori, ei şi copiii lor …)

Mai sunt şi alte persoane din cor pe care le urmăresc evoluţia de la un an la altul…
Nu pot să nu menţionez aici şi pe cei care nu mai sunt în cor…!

Îmi amintesc aici de Uţu…, Neluţu Farcaş…,

11134113_10152961561857772_4014696130741250236_oDumnezeu să-l odihnească în pace. Era o prezenţă care-mi bucura sufletul de fiecare dată. Ieri m-am gândit la el…

Fascinantă a fost povestea corului, a dirijorului care, timp de 35 de ani, s-a străduit să menţină funcţional acest Cor…

Doamne, cât de multe lucruri minunate pot face oamenii…! Slavă Ţie pentru darul de a-i cunoaşte pe unii dintre aceşti oameni minunaţi!

Fie să adaug şi eu o firmiturică la acest ocean de frumuseţe şi optimism uman!
M-am bucurat că vizitatorii Târgului de Carte şi Revistă religioasă au gustat din pâinica mea integrală şi mulţi au fost interesaţi de coacerea pâinii în casă…

Slavă Domnului pentru toate!

Vă aşteptăm şi astăzi alături de noi. Nu pregetaţi să veniţi.
Târgul de Carte şi Revistă religioasă este un eveniment naţional şi merită să profităm din plin de ofertele lui!

Bucurii de mămică „casnică”

Dragilor

vă vorbeam zilele trecute despre provocările de zi cu zi ce-mi vin din partea copilaşilor.

De data aceasta, vă împărtăşesc câteva bucurii venite din partea copilaşilor.

Duminică am urcat spre Păltiniş cu familia să aducem apă. A fost minunat! În timp ce soţiorul a umplut bidoanele cu apă, eu am urcat cu fetele dealurile din apropiere. Spre surprinderea mea, am găsit afine şi frăguţe şi am început să ciugulim.

Au fost primele afine din anul acesta.

afine 8

În timp ce le culegeam, mă gândeam cu mulţumire cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi cum ne-a dăruit o aşa bunătate în aceste micuţe fructe, pe care e nevoie să te osteneşti un pic pentru a le mânca. Mă uitam la micuţele mele cât de entuziasmate erau şi cu câtă bucurie culegeau cu mânuţele lor afine şi frăguţe şi-mi creştea inima de drag.

Azi, luni, am fost la bisericuţă şi am stat în prima parte a slujbei afară. Fetele cele mici s-au mişcat prin curte cu alţi copii, în timp ce mai cântau şi câte un „Doamne miluieşte”.

După masă m-am dus cu fetele la bazinul de înot.

poza-baz_olimpia-sb2

Am lăsat-o pe mezinucă la lectia de inot, iar cu mijlocia ne-am dus în parcul Sub arini. Timpul a trecut repede în parc şi când s-a făcut ora 18 şi noi trebuia să mergem s-o luăm pe micuţa de la bazin, au apărut nişte muzicanţi la cupolă.

80_big

Mijlocia, artista mea, s-a uitat cu interes şi ar fi vrut să-i audă cântând. După ce am îmbrăcat-o pe micuţa, mijlocia i-a spus micuţei că a fost în parc şi s-au hotărât să mai mergem un pic în parc. Zis şi făcut!

Când am ajuns în parc, concertul era în toi. Am descoperit că „formaţia” se numeşte „Famfara din Turnişor” (Turnişor fiind un cartier din Sibiu) şi că are program toată vara în fiecare luni între orele 18-20.

Mijlocia s-a dus pe scenă între muzicanţi, iar eu cu micuţa ne-am dus la leagăne şi tobogane. A fost minunat! Ne-am jucat în parc şi am cântat împreună „O lume minunată”…şi alte cântece…
Am stat până la finalul concertului, căci n-am putut s-o desprind pe mijlocia, care era fascinată de instrumente şi de muzicanţi. Ba, cântăreţul la orgă i-a promis că la sfârşit o lasă şi pe ea să cânte la orgă, ceea ce nu s-a mai întâmplat …

Da, oricum, a fost relaxant, deşi, la un moment dat, micuţei i se făcuse foame şi aş fi vrut să plecăm, numai că nu puteam s-o desprind pe mijlocia… Mezinuca a fost înţelegătoare şi răbdătoare şi, până la urmă, totul s-a sfârşit cu bine.

Când am ajuns acasă, micuţa, care nu-şi mâncase toată mâncarea la prânz, a „înfulecat” porţie dublă. Şi aşa, m-am convins încă odată că foamea rezolvă problema mâncatului…., dar a trebuit să refuzăm de două ori îmbierea cu napolitane a bineluiintenţionat domn muzicant care servea pe micuţii privitori la spectacol cu napolitane….