Arhive etichetă: Codul Bibliei

Biblia (Sfânta Scriptură) este Cuvântul lui Dumnzeu care ne hrăneşte

Dragilor

Ce binecuvântare avem astăzi că Sfânta Scriptură este la îndemâna oricui!

Mai demult era nevoie să dai o avere ca să-ţi cumperi o biblie, iar acum ţi se oferă gratis. În bibliotecile noastre avem adevărate coleții de Biblii de toate mărimile şi în atâtea moduri de prezentare. Dar ce facem cu Biblia? Mă tem că îngerii vor folosi într-o zi praful de pe ea ca mărturie împotriva noastră la judecată.

Biblia nu trebuie citită din obligație sau ca pe o datorie, ci ca pe o necesitate zilnică, hrănindu-ne foamea de Doamne. Da, o ştim bine asta! Câţi dintre noi nu ne propunem de atâtea ori, la început de an, să citim zilnic din Sfânta Scriptură, chiar ne facem tot felul de planuri de citire și totuși…cât ne ține? Cred că cei mai mulți dintre noi am merita adevărate premii de excelență la capitolul “intenții”.

Îmi amintesc ce emoţie am avut atunci când am primit pentru prima dată în mână Sfânta Scriptură (Biblia) şi când am început să citesc din ea! Cred că aveam vreo 13 ani. Tanti Ioana, bătrânica din satul unde m-am născut, mi-a spus atunci că Biblia e Cuvântul lui Dumnezeu către oameni. Că în ea se află multe taine. Doamne, ce ardeam atunci să le cunosc!
Mânată de această dorinţă, am studiat Teologia, am studiat Biblia, capitol cu capitol. Misterul s-a dezlegat. Curiozitatea mi s-a satisfăcut, dar apoi Biblia a prins un strat argintiu.

Un timp n-am mai putut citit Biblia, nici măcar Noul Testament, care era tot subliniat. Erau aşa de cunoscute toate acele rânduri…. Ştiam deja … toată povestea….

Dar câţi n-o ştiu…

Dar mă întreb: oare o simplă lectură a Bibliei este îndeajuns?

În Faptele Apostolilor se spune că primii creştini nu numai că citeau (lecturau) Scriptura, ci în fiecare zi „cercetau” Scriptura.

Da, dar asta înseamnă să te oprești, să-ţi oferi puţin răgaz să vezi şi să asculţi cu adevărat ce vrea să-ți vorbească Dumnezeu prin ea. Da, dar noi suntem prea ocupaţi, avem mult prea multe dorințe și interese care ne consumă timpul. Multe dintre acestea pot fi corecte, nobile, bune, dar Dumnezeu are o singură dorinţă pentru noi: „Sfinţirea noastră”.

Dumnezeu nu este „un tonomat de împliniri dorinţe”, cum spunea Maica Siluana într-o conferinţă.
I

Sfinţiţi-vă că Eu însumi sunt sfânt, a spus Dumnezu poporului ales şi ne spune şi nouă astăzi. Dar ce înseamnă sfinţire? Sfințire înseamnă curăţie în umblare înaintea lui Dumnezeu, în cuvintele care ne ies din gură și în gândurile care ne stăpânesc mintea. Şi la asta ne ajută Sfânta Scriptură, dacă ne hrănim cu ea zilnic. „Să nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci călăuzeşte-te de ea ziua şi noaptea, ca să plineşti întocmai tot ce este scris în ea; atunci vei fi cu izbândă în căile tale şi vei păşi cu spor”.(Iosua I,8)

Sfințenia nu este ceva, ci Cineva.
E nevoie să ne reamintim în mod constant care este scopul vieții noastre creştine – dobândirea Duhului Sfânt, a lui Dumnezeu.

Scopul vieţii noaste pe acest pământ nu este fericirea ori sănătatea, ci sfințenia. „Dumnezeu vrea ca tot omul să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină”, spune Apostolul.

Dacă te mai îndoieşti că Biblia nu e Cuvântul lui Dumnezeu, îţi recomand o carte care îţi va schimba această credinţă. Citeşte cartea Codul bibliei. Semnătura lui Dumnezeu! Această carte argumentează, matematic, încă odată că Sfânta Scriptură nu e o carte oarecare, ci e o carte descoperită, revelată de Dumnezeu Însuşi.

Spor la lectură!

Cum răspundem ispitirilor celui rău

Dragii mei

Astăzi la biserică am auzit pericopa evanghelică despre întreita ispitire ce a avut-o Domnul după Botezul Său:

Matei 4, 1-11:
1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de către diavolul.
2. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit.
3. Şi apropiindu-se, ispititorul a zis către El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini.
4. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.
5. Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe aripa templului,
6. Şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, că scris este: „Îngerilor Săi va porunci pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbeşti de piatră piciorul Tău”.
7. Iisus i-a răspuns: Iarăşi este scris: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău”.
8. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor.
9. Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie.
10. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, căci scris este: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti”.
11. Atunci L-a lăsat diavolul şi iată îngerii, venind la El, Îi slujeau.

Ce am învăţat?

Pentru a deveni stăpâni asupra sugestiilor subtile ale satanei, e nevoie de o „strategie”:
Să ne opunem sugestiilor diavolului cu Cuvântele lui Dumnezeu: replicile date de Domnul îi „închid gura” ispititorului şi acesta pleacă „cu coada între picioare”. Cuvintele di Sfânta Scriptură sunt cuvinte cu putere care împiedică sugestiile potrivnicului să devină păcat cu fapta.

Replicile nu sunt confruntări raţionale cu cel rău, confruntări în care n-avem nicio şansă să biruim, ci pierdem precum Eva odinioară, deoarece diavolul e cel mai şiret. Replicile sunt adevăruri revelate spuse de Dumnezeu. Rostirea adevărului prin cuvintele Scripturii demască neadevărul sugestiei diavoleşti şi o face inofensivă. Diavolul e tatăl minciunii şi nu se sinchiseşte să se ascundă chiar şi după frânturi răzleţe din Biblie, spunând jumătăţi de adevăr.

Sugestiile diavolului au un singur scop: să întrerupă dialogul omului cu Dumnezeu, să atenteze la demnitatea umană. Păstrarea raportării noastre la Dumnezeu necontenit ne păstrează integritatea fiinţei, căci numai în relaţie cu dumnezeu suntem ceea ce suntem. Sugestiile satanei urmăresc să ne ne sustragă de la ascultarea de Dumnezeu, aşa cum a făcut cu primul Adam. Dar Noul Adam îl biruie şi ne dă pildă cum să trăim ca fii ai lui Dumnezu după har, ce suntem.

Ce cărţi mai citesc?

Dragii mei

Vă spuneam că la Târgul de Carte Religioasă mi-am cumpărat câteva cărţi minunate. Sunt atât de nerăbdătoare să le citesc pe toate, dar totuşi tre’ să am răbdare…
Am început să citesc vreo trei cărţi în paralel, dar m-am orpit la Spovedanie neterminată

Ieri, mi-am amintit că am primit, tot la Târg, o carte interesantă: Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu. Am avut marea bucurie să fiu la lansarea acestei cărţi şi am primit-o chiar de la autor, de la Părintele protosinghel Teodosie Paraschiv, cu autograf. Am început s-o citesc cu mare interes. E o carte frumos scrisă şi interesantă. Mi-am reamintit multe lucruri învăţate la facultate, dar am aflat şi multe lucruri pe care nu le ştiam sau le ştiam altfel. Firul roşu al acestei cărţi este că Biblia conţine Cuvântul lui Dumnezeu fără îndoială şi că El, Dumnezeu, a avut de grijă să se păstreze şi să se transmită neştirbit până în zilele noastre. Cartea spulberă toate îndoielile cu privire la autoritatea divină a Bibliei. Pentru creştini este o întărire în credinţă, iar pentru necredincioşi, o dovadă argumentată competent că prin Sfânta Scriptură (prin Biblie) Dumnezeu vorbeşte oamenilor şi le descoperă voia Sa.

Când am auzit titlul, am avut o reacţie de respingere. Titlul nu m-a atras, căci mi-am zis că nu mă interesează coduri, ci vreau practic, dar citind cartea, mi-am schimbat atitudinea!
O carte e o minune! O carte de asemenea talie cum este Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu, merită toată aprecierea şi respectul. Felicitări Părinte Teodosie şi mulţumim pentru acest dar minunat, cartea Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu.

Părintele Teodosie a mai scris şi alte cărţi. Toate cărţile sfintiei sale le puteţi găsi la Editura Adenium (http://www.adenium.ro/blog/8-octombrie-2014-lansari-adenium.html).

Ce bogăţie ne sunt cărţile! Ele îmi sunt cei mai buni prieteni. Vă invit să vă faceţi timp să citiţi şi vă rog să-mi împărtăşiţi şi voi din lecturile voastre. Ce cărţi citiţi sau ce aţi citit şi v-au plăcut?