Arhive etichetă: comuniune

Seminarul gratuit ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS de aseară, de la Sibiu, a fost minunat! Mulţumim Doamne!

doina blaga

Dragi mei dragi

sunt atât de bucuroasă şi entuziasmată încât îmi vine să salt…

sunt bucuroasă pentru că primul Seminar gratuit ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS, pe care l-am ţinut aseară (din 28 ianuarie 2014), cu ajutorul lui Doamne, a fost atât de minunat!

sunt bucuroasă pentru că participanţii au fost atât de mulţi şi minunaţi, tot unul şi unul, încât m-au copleşit, mi-au umplut inima şi toată puţina mea osteneală depusă pentru pregătirea Seminarului a fost răsplătită cu vârf, clătinat şi îndesat.

sunt bucuroasă că le-au plăcut gustărelele sănătoase; chiflele din făinuri integrale, lăpticul de nuci şi cel de susan şi cel de rapiţă şi cel de soia … şi brânzica de soia şi pasta de nuci, şi pasta de curmale …

sunt bucuroasă pentru tot ajutorul primit din partea prietenilor care au mijlocit înfăptuirea acestei lucrări.

Doamne să le răsplătească tuturor!

Doamne să ne-nbucure cu bucuria Lui mereu!

Doamne al meu, fii binecuvântat! Îţi mulţumesc pentru acest mare dar!

Doamne, îmi saltă inima şi sunt entuziasmată şi Te rog să nu-i dai voie, care cumva, să creadă că are vreun merit, căci toate sunt primite de la Tine!

Şi eu nu pot decât să spun:

„Mare eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile Tale şi niciun cuvânt nu-i îndeajuns spre slava minunilor Tale!”

Doamne, fă-mă martorul bucuriei Tale!

Ajută-ne pe toţi să mărturisim cât bine ne-ai făcut şi cât de minunat este să trăim cu Tine!

Cred şi mărturisesc că toate câte le dorim, întru voia Lui Dumnezeu, le putem în Hristos Cel ce ne întăreşte!

Fiţi binecuvântaţi dragi prieteni care aţi fost aseară dimpreună cu mine!

Vă mai aştept şi la Seminariile următoare, pe care le va rândui Doamne la timpul potrivit.

Până atunci, citiţi cărţile şi aplicaţi în fiecare zi ceea ce am promis aseară, adică:

să ne străduim dimpreună (în parteneriat) cu Doamne să binecuvântăm, să mulţumim şi să iertăm toate şi tuturor, dar să nu acceptăm manifestarea răului; să spunem pe nume păcatului şi să-l lepădăm de la noi.

Şi făcând aceşti paşi micuţi, dar esenţiali, viaţa noastră va începe să se schimbe, să înflorească sub ploaia harului, prin Iisus Domnul nostru, Care ne-a arătat prin gura Sf. Ap. Pavel cum să ne trăim viaţa:

„Iar despre ani şi despre vremuri, fraţilor, nu aveţi nevoie să vă scriem, Căci voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur noaptea.

Atunci când vor zice: pace şi linişte, atunci, fără de veste, va veni peste ei pieirea, ca şi durerile peste cea însărcinată, şi scăpare nu vor avea.

Voi însă, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur.

Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.

De aceea să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji.

Fiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; şi cei ce se îmbată, noaptea se îmbată.

Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoşa credinţei şi a dragostei şi punând coiful nădejdii de mântuire;

Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos, Care a murit pentru noi, pentru ca noi, fie că veghem, fie că dormim, cu El împreună să vieţuim.

De aceea, îndemnaţi-vă şi zidiţi-vă unul pe altul, aşa precum şi faceţi.

Vă mai rugăm, fraţilor, să cinstiţi pe cei ce se ostenesc între voi, care sunt mai-marii voştri în Domnul şi vă povăţuiesc;

Şi pentru lucrarea lor, să-i socotiţi pe ei vrednici de dragoste prisositoare.

Trăiţi între voi în bună pace.

Vă rugăm însă, fraţilor, dojeniţi pe cei fără de rânduială, îmbărbătaţi pe cei slabi la suflet, sprijiniţi pe cei neputincioşi, fiţi îndelung-răbdători faţă de toţi.

Luaţi seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna să urmaţi cele bune unul faţă de altul şi faţă de toţi.

Bucuraţi-vă pururea.

Rugaţi-vă neîncetat.

Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Duhul să nu-l stingeţi.

Proorociile să nu le dispreţuiţi.

Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine;

Feriţi-vă de orice înfăţişare a răului.

Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.

Credincios este Cel care vă cheamă. El va şi îndeplini.

Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.

Îmbrăţişaţi pe toţi fraţii cu sărutare sfântă.

Vă îndemn stăruitor pe voi întru Domnul, ca să citiţi scrisoarea aceasta tuturor sfinţilor fraţi.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi. Amin!” (Epistola întâia către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 5)

Viaţa: spectacol sau dar al Domnului?

Dragii mei,

În noaptea asta, neavând somn, mi-am deschis emailul şi am găsit o scrisoare interesantă, un articol de pe un blog ce-l urmăresc şi mi-a venit ideea să vă scriu câteva gânduri.
Scrisoarea era desre Viaţa ca spectacol.

Iată câteva pasaje din acea scrisore:

„Cu ani in urma, pana sa incep sa „ma trezesc”, pe vremea cand nu eu imi traiam viata ci viata ma traia pe mine, aveam ciudata senzatie ca sunt pe un peron si astept…nu stiu ce asteptam. Dar stiu ca toata viata mea se derula in fata ochilor mei, iar eu nu reuseam sa fiu prezenta…pentru ca eu eram spectatorul de pe margine care astepta ceva, un viitor altfel.
Stii ce inseamna sa nu poti fi prezent in viata ta? Este ca o pierdere de memorie, ca o amnezie…nu retii momente importante, amintiri frumoase (sau rele) din viata ta, se scurge viata pe langa tine cum se zice. (…)

Felul in care ne traim fiecare zi, defineste de fapt felul in care ne traim intreaga viata.

Tu cum iti traiesti fiecare zi? Care e tabloul fiecarei zi din viata ta, zi care una dupa alta, alcatuieste viata ta, felul in care iti traiesti viata?

De ce trebuie sa asteptam Craciunul sa ne gandim daca vrem sa credem sau nu intr-o forma de divinitate? De ce asteptam Craciunul sa devenim mai buni, cu noi si cu ceilalti? De ce trebuie sa ne asteptam sa ne dea firma liber de Craciun ca sa petrecem mai mult timp de calitate cu copiii nostri (daca mai suntem in stare si nu suntem epuizati)? De ce ne ascundem constiinta sub aceste Sarbatori comandate de altii, dirijate de altii si convertite in ceva atat de departe de menirea lor?

De ce ne acoperim golurile si ranile din suflet cumparand compulsiv kitschurile bagate pe gat de comercianti, kitschuri ieftine sau scumpe care ajung la noi cu pretul suferintei femeilor si copiilor-sclavi? De ce cumparam pentru ca altfel simtim ca nu avem valoare?

De ce alergam in turma bezmetici incolo si incoace, calcandu-ne in picioare prin magazine pentru a ne aproviziona cu mancare multa, pe care o mancam compulsiv si apoi umplem camerele de garda ale spitalelor si mesele de operatie ale chirurgilor? Doar pentru ca noi credem ca numai asa ne simtim bine?

De ce bem pana cadem sub mese ca altfel nu simtim ca e Sarbatoare, nu stim sa mai simtim bucuria decat stimulati de alcool?

Sunt multe de ce-uri, dar ma opresc la acestea….asta inseamna sa fii dus de val, sa te traiasca viata, sa iti traiesti viata de-a lungul, zi dupa zi”.

M-am gândit să răspund la acea scrisore:

„Cu mulţi ani în urmă viaţa mea era un chin. Eram copilul unui tată alcoolic şi a unei mame neputincioase in faţa provocărilor vieţii, dar credincioase. De mic copil mama mă lua cu ea la biserică, dar eu nu înţelegeam mai nimic. Din clasa a VII, de la 13 ani, am început să înţeleg lucrurile şi într-o zi, într-o duminică după masă, când m-am întors din sat de la o prietenă şi când l-am văzut pe tata adunând tăieţeii din ciorba risipită după o ceartă cu mama, am înţeles că sunt şi copilul lui Doamne.

Atunci când am plecat cu ochii în lacrimi pe deal şi m-am ascuns în lanul de grâu de disperare, Dumnezeu mi-a spus în suflet că nu sunt doar copilul acelor oameni, a părinţilor mei, ci sunt şi copilul Lui şi că El îmi v-a purta de grijă. Şi iată sunt atâţea ani, 23 de ani, de când mă bucur să fiu călăuzită prin această viaţă de Doamne! Să nu vă închipuiţi că aceşti 23 de ani au fost „ca în sânul lui Avraam”. Nu, ci au fost cu suişuri şi coborâşuri, cu zâmbet şi cu lacrimi amamre, dar am simţit cum Domnul în fiecare zi mă ocroteşte şi mă luminează ce să fac în momentele dificile.

Zilele acestea am trecut printr-o mare încercare, dar am învăţat o lecţie foarte importantă cu mai multe puncte:

Aşa cum aştept eu de la părintele meu spiritual să-mi acorde atenţie şi să-mi răspundă mereu la necesităţile sufletului, nu numai să-mi creeze condiţiile în care să trăiesc spiritual, aşa şi copiii mei aşteaptă să le acord atenţie zi de zi, nu numai să le ofer păpică sănătoasă şi suport material să înveţe… Am învăţat să nu mai am aşteptări de la alţii, ci să ofer eu ceea ce aştept.

Şi apoi am înţeles şi am simţit că noi oamenii putem să nu fim robii (sclavii) nimănui, nici a medicilor, nici a guvernanţilor şi nici a preoţilor. Noi nu suntem doar nişte contribuabili sau nişte cobai sau nişte numere, ci suntem oameni liberi, suntem ai lui Hristos, a lui Dumnezeu… Asta am înţeles-o în zilele acestea!

Şi după ce am înţeles acestea, am simţit aşa o pace şi aşa o libertate pe care n-am mai simţit-o niciodată.

Am înţeles atunci că în aburdităţile şi nedreptăţile lumii, noi oamenii putem trăi cu adevărat liberi şi că avem un Părinte care ne apără şi că oamenii din jurul nostru nu pot să facă ce vor cu noi. Ei pot eventual să ne priveze de anumite lucruri exterioare sau să ne încătuşeze trupurile, dar sufletele ne sunt libere şi asta ne-a arătat Valeriu Gafencu şi mulţi alţi martiri ai închisorilor.

Pentru mine fiecare zi este un dar pe care vreau să-l împart cu familia mea şi cu toţi ai mei dragi.
Pentru mine apropierea Crăciunului nu mai înseamnă demult roboteală prin bucătărie la frământat cozonaci sau învârtit sarmale, ci înseamnă o mare bucurie şi desfătare la Masa Domnului. Şi păstrând bucuria aceasta, simpla păpică ce o pregătesc, are atunci aşa un gust de bun şi colindele au aşa un înţeles de minunat!

Dar aceasta este un dar foarte mare, pe care eu de multe ori l-am ratat în anii trecuţi, fiind atentă la cozonaci şi sarmale sau l-am pierdut prin judecata semenilor, dar anul acesta, cu ajutorul lui Doamne, nu mai vreau să judec pe nimeni.

Trăiască-şi fiecare viaţa cum o vrea!
Dar mă rog pentru toţi oamenii ca Domnul să-i ajute să descopere cât de minunată este viaţa în Hristos. Mă rog ca oamenii să cunoască că potrivnicul (diavolul) ştie că nimic nu e mai preţios decât comuniunea cu Domnul în Biserică şi în familie şi de aceea bagă tot felul de piedici şi zâzanii şi atracţii artificiale.

Dar noi ne lepădăm de cel rău şi alergăm în braţele Domnului să ne nască şi pe noi, odată cu Naşterea Sa, la o viaţă nouă.

Vă îmbrăţizez cu drag!
Crăciun cu bucurie!

Vă invit la seminarul gratuit: ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS!

Dragii mei
Mă pregatesc să ţin un seminar cu mai multe întâlniri pe diferite secţiuni din vasta temă  Viaţa sănătoasă sufleteşte şi trupeşte.

M-ar interesa să aflu câte persoane ar fi dispuse să participe şi ce teme ar dori să abordăm. Apoi aş vrea să ştiu în ce zi ar fi potrivit să ne întâlnim şi la ce oră şi în ce loc?
Eu m-am gândit să vă împărtăşesc câteva dintre experienţa mele din biserică, experienţa cu copiii şi experienţa din bucătărie.

Apoi, prin colaborare cu nişte prieteni care se ocupă de aparatură de bucătărie, performantă, de ultimă oră să vă prezint uneltele cu care eu mă ajut la prepararea mâncării sănătoase, în special vegetale.

Vă rog să mă anunţaţi prin e-mail dacă doriţi să participaţi şi să-mi spuneţi ce idei aveţi în acest sens.

E-mailul meu: doinablaga @ gmail.com sau la telefon: 0757574503

Sunt deja câteva persoane interesate. Să vedem cum ne organizăm, ca să ne folosim cât mai mulţi de această oportunitate.

Ne vom împărtăşi împreună de bucuria petrecerii unui timp cu folos.

Aşa să ne ajute Doamne!
Aştept ideile Dvs!

Foc am venit să arunc pe pământ!

Dragii mei

Daţi-mi voie să vă împărtăşesc cele ce am primit azi la Biserică, ca bucuria mea să fie deplină. Astăzi, s-a citit o Evanghelie pe care am auzit-o de multe ori, dar Părintele meu ne-a dezvăluit un înţeles nou, nemaintâlnit până acum.

Pentru ca să înţelegeţi desăvârşit, vă transcriu aici Evanghelia zilei şi apoi cuvântul Părintelui nostru Vasile Mihoc, de la finalul Sfintei Liturghii, încheiind cu o meditaţie personală:

Zis-a Domnul:

„Oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere. Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins! Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini! Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare. Căci de acum înainte cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. Dezbinaţi vor fi: tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei. Şi zicea mulţimilor: Când vedeţi un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceţi că vine ploaie mare; şi aşa este. Iar când suflă vântul de la miazăzi, ziceţi că va fi arşiţă, şi aşa este. Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiţi? De ce, dar, de la voi înşivă nu judecaţi ce este drept? Şi când mergi cu pârâşul tău la dregător, dă-ţi silinţa să te scapi de el pe cale, ca nu cumva să te târască la judecător, şi judecătorul să te dea în mâna temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniţă. Zic ţie: Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei plăti şi cel din urmă ban”.

La sfârşit Părintele meu a spus:
Evanghelia de astăzi de la Luca capitolul 12 îi nedumereşte pe unii.
Mântuitorul spune în această Evanghelie: „Foc am venit să arunc pe pământ”, referindu-se la focul Duhului Sfânt. Un foc curăţitor, dar care este şi un foc al judecăţii.

Dar Mântuitorul adaugă: „Trebuie însă să mă botez cu un botez şi sunt nerăbdător să primesc acest botez. Se referă la botezul morţii Sale pe cruce. Focul Duhului Sfânt este aprins pe pământ, este aruncat pe pământ, ca rod al jertfei Mântuitorului de pe cruce. Şi acest foc nu aduce pace în sens lumesc, de aceea Mântuitorul spune mai departe,”că n-am venit să aduc pace pe pământ”. Nu o pace a păcatului, o pace a lumii, o pace a îngăduinţei celui rău.

Vedeţi, astăzi, se propovăduieşte o astfel de pace. O pace în care toate să aibă loc, toate necurăţiile, toate păcatele, toţi au loc, toţi sunt buni. Dar Mântuitorul spune că a venit să aducă război, război împotriva păcatului, un război care îi împarte pe oameni, chiar şi pe casnici. Că spune Mântuitorul mai departe: „se va dezbina tatăl împotriva fiului..”, deci chiar în familii apare această luptă odată ce s-a aprins focul acesta al Duhului Sfânt care nu poate suferi păcatul, care exercită această judecată asupra păcatului. Mântuitorul spune în Evanghelia de la Ioan că „Duhul Sfânt va vădi lumea de păcat şi de judecată; de nedreptate şi de judecată”.

Asta face Duhul Sfânt. El este foc şi lumină şi această lumină arată răul aşa cum este el, în toată hidoşenia lui. Şi atunci apare lupta. Despre asta vorbeşte Mântuitorul aici. Vorbeşte în cuvinte foarte tari, despre jertfa Lui şi despre roadele jertfei Lui, care înseamnă această luptă împotriva păcatului pentru curăţia lumii, pentru înnoirea lumii.

Aceasta este Împărăţia lui Dumnezeu. Fără această curăţire a lumii prin această luptă pe care credincioşii trebuie s-o ducă prin puterea Duhului Sfânt, nu există Împărăţie a lui Dumnezeu în sensul biblic al cuvântului”.

Dragii mei

În timp ce îl ascultam pe Părintele, mi-a venit un gând: există oameni care înţeleg greşit acest foc şi această luptă despre care se vorbeşte aici. Eu însămi am înţeles greşit. Unii cred că sunt chemaţi să lupte cu lumea, cu oamenii lumii şi să-i anatematizeze… şi de aici tot felul de agitaţii şi mişcări în afară, gen cipuri sau alte chestii.., neîngrijindu-se de propriile păcate şi vicii. Dar Mântuitorul se referă aici în primul rand la lupta pe care e nevoie s-o ducem permanent cu noi. Nu avem treabă cu lumea, ea îşi are cursul ei, nu putem schimba lumea, ci putem să ne schimbăm pe noi, fiecare, câte unul pe rând. Putem să nu permitem lumii să ne stăpânească în inimă prin lucrurile ei, aceasta e ocupaţia principală, nu să ne agităm pentru lucruri exterioare. Atâta vreme când în biserică e Sfânta Liturghie şi tu dai mesaje de refuzare carduri, a cui lucrare e aceasta…?

Dragilor,
să ne unim cu Lumina şi întunericul nu ne va cuprinde!
Dar dacă ne risipim în afară, de unde energie pentru lucrul din interior?
Să ne umplem de lumină şi întunericul nu va avea loc, va fugi. Nu-i nevoie să ne luptăm cu el, căci oricum e mai bine pus la punct cu lupta decât noi.

Să ne apropiem de Doamne şi răul va fugi. Nu zice oare Apostolul: Cine ne va despărţi pe noi de Hristos? … Şi eu adaug: oare cardurile?..Nu, ci propriile patimi.

Doamne miluieşte-ne şi fă-ne lumină! Aprinde Tu acest foc şi arde spinii tuturor fărădelegilor mele!
Fiţi binecuvântaţi, dragilor!

Lansarea cartilor Slujirea din bucatarie si Cartea de bucate pe anotimpuri

coperta1 Cartea slujirea din bucatariecoperta1 cartea de bucate

Dragii mei

am bucuria sa va invit joi, 6 noiembrie ora 19.30 la Biblioteca Astra din Sibiu in cadrul Targului de carte si Revista religioasa pentru a impartasi bucuria lansarii a doua carti noi:

SLUJIREA DIN BUCATARIE

Cuprins:

Introducere 7
Slujirea din bucătărie – o nevoie stingentă a zilelor noastre15
Dragostea trece prin bucătărie 16
Gospodina – o numire şi o misiune minunată! 20
De ce fugeam de bucătărie 26
Pregătirea pentru slujirea din bucătărie 28
Un timp exclusiv pentru mine 29
Curăţarea stomacului 37
Lucrurile sunt simple, noi le complicăm 39
Duminica mergem obligatoriu la biserică!? 41
Îndrăznim să primim hrana cea adevărată 44
Sfânta Liturghie este salvarea noastră 55
Mare atenţie după primirea harului 57
Este nevoie de învăţare şi de „reprogramare” 61
Slujim în bucătărie urmând modelul slujirii
liturgice 63
Calendarul alimentaţiei 65
Bucătăria – un loc al prefacerilor 70
Amenajarea spaţiului pentru gătit 70
Unelte de ajutor la prepararea mâncării zilnice 72
Procurarea şi cumpărarea alimentelor 86
Aşteptăm timpul coacerii roadelor pământului 87
Fructele pe care le putem mânca în fiecare
anotimp 88
Legumele pe care le putem mânca în fiecare
anotimp 89
Depozitarea alimentelor 92
Prepararea mâncării 94
Importanţa folosirii condimentelor 102
Mâncarea zilnică şi Digestia 110
Gustul se poate educa 114
Cantitatea necesară de mâncare pe zi 116
Ce şi cât ar trebui să mâncăm? 117
Porţiile de mâncare dintr-o zi 119
Când şi de câte ori mâncăm pe zi 123
Importanţa programului meselor 125
Greşeala de a ne culca după masă 126
Avantajul micului dejun 126
Respectarea programului 127
Stilul de viaţă şi alimentaţia ne influenţează
sănătatea 128
Mănânc conştient!? 130
Mănânc cu bucurie şi mulţumire? 132
Rugăciunea înainte şi după masă 136
Ordinea înghiţirii mâncărurilor 138
Timpii de digestie a alimentelor 140
Când bem apă? 142
Un singur fel de mâncare la o masă 145
Digestia diferă de la aliment, la aliment 146
Produsele animaliere 152
Mâncăruri drese cu animaliere 154
Compoziţia chimică a alimentelor şi combinarea lor 155
Prepararea mâncării zilnice 166
Mâncarea gătită vs crudităţi 166
Am preluat modelul de gătit de la mama 168
Puterea obiceiului 170
Găteam prea multă mâncare 173
Ce şi cât mâncăm la evenimente 175
Cum percepem mesajele trupului 175
Pericolul căderii în obsesii 176
Pregătim din timp mâncarea 177
Lucruri de luat în considerare atunci când gătim 178
Salata de crudităţi 179
Paşii preparării salatei 181
Gătirea la foc a legumelor 183
Prepararea alimentelor complexe 185
Importanţa cerealelor şi prepararea lor 185
Avantajele pâinii făcute cu aluat sau maia 189
Povestea mea în legătură cu făcutul pâinii 194
Cumpăratul cerealelor 202
Prepararea leguminoaselor 205
Prepararea oleaginoaselor: Lăpticurile vegetale 205
Ce ulei de măsline cumpărăm 207

si a cartii

CARTEA DE BUCATE PE ANOTIMPURI

Invitat de onoare Parintele Constantin Necula

Va astept cu drag

Doina Blaga

Bucuria comuniunii

Bună dimineaţa dragii mei!

Hristos a înviat!

Astăzi la biserică am avut o surpriză: un grup de tineri din Rusia a venit în vizită la noi.
Au cântat aşa de frumos!
Dar ce m-a impresionat, a fost modul lor de manifestare şi trăire în timpul slujbei şi modul lor lin (blajin) de a cânta.
La momentul rostirii Crezului ei l-au cântat lin în limba rusă. Ce minunat!
Bucuria mea a crescut când i-am văzut cum au mers cu mâinile încrucişate la piept la Sfântul Potir ca să-L primească pe Doamne.
Doamne, ai milă de toţi tinerii noştri, adună-i pe toţi lângă Tine!

 

INVITAŢIE LA BANCHETUL COMUNIUNII CELOR DE AICI CU CEI DE DINCOLO

E vineri şi primesc o invitaţie importantă pentru mâine la un banchet minunat. Accept!

Totul e dar şi abundenţă. Invitaţia este pentru toţi. Nu ţine de nicio vrednicie, dar nici de indiferenţa pregătirii răspunderii nu e vorba.

Vine fiecare cu ce poate, după preferinţe.

Iubitorii de prăjituri vin cu prăjituri, mai ales cu cea care era preferata celui drag plecat dincolo. Unii vin cu colivă, care mai de care mai „înflorată”.

Alţii preferă fructe şi pâine. E mai simplu aşa şi mai sigur că place. E sănătos aşa!

Masa e plină, ba chiar se suplimentează cu încă două.

Unii sunt mai râvnitori şi vin mai devreme, iar alţii încă mai au ceva de aranjat la colivă.

Alţii, însă, gâfâind, ajung înainte de imnul inedit „de la mulţani” în veşnicie cu Hristos Cel înviat.

Începe citirea catalogului. Filel sunt multe. Când îşi aud numele cei apelaţi răspund cu prezent şi feţele li se luminează.

Parcă îi aud zicând: „Suntem cu toţii aici. Vă aşteptam!”.

Vine la rând şi fila cu ai mei. Prezent, prezent, prezeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeent.

Tata mă întreabă:

          – Ce mai face mamă-ta, o mai doare piciorul?”

          – Dar de unde ştii că are probleme cu piciorul?

          – Păi am văzut-o ieri când s-a gândit la mine şi i-a zis lui N să aduci ceva de pomană azi la parastas.

         –  Aha!

          ….. Linişte

         –  Cum eşti tată? Ţi-e bine acolo?

          – Când mă pomeşte părintele mi-e bine. Să vii mai des, să vii tot timpul, la aceste pomeniri, că mare bucurie şi uşurare este pentru noi cei plecaţi de lângă voi aceste pomeniri. Şi când toţi cântă „Hristos a înviat din morţi, niciun mort nu poate fi trist, toţi sunt vii şi în lumină. Cântaţi mai des pentru noi „Hristos a înviat din morţi…”

          – Da! Am înţeles.

          – E minunată întâlnirea aceasta. Pentru un timp suntem cu toţii lalolaltă. Noi privim la voi şi ne bucurăm să vă vedem, iar voi vă rugaţi pentru noi şi ne simţiţi alături. E o mare taină şi o mare mângâiere pentru noi cei plecaţi şi pentru cei care sunt încă pe pământ şi înţeleg şi cred în taina comuniunii viilor cu morţii. Dar numai în Biserică, numai în Hristos. Şi din gustarea celor pe care le puneţi pe masă şi bucuria dăruirii, ne „hrănim” şi noi.

          – Da, aşa este, tata! Azi am simţit prezenţa celor pomeniţi de părintele pe pomelnic. Erau toţi prezenţi.

          – Acum plec.

          – Pe sâmbăta viitoare!