Arhive etichetă: conferinta

Încă un dar minunat: SANDRINE CANERI

Bună dimineaţa dragilor!

Astăzi, Părintele nostru ne-a făcut din nou un dar, o surpriză: ne-a prezentat-o pe Sandrine Caneri.

Sandrine ne-a povestit, în minunata limbă franceză, şi noi am înţeles, prin traducerea Părintelui nostru, că ea a primit un mare dar, că Domnul a chemat-o, a ales-o din mijlocul familiei ei, care nu e credincioasă. Hrana ei zilnică este Sfânta Scriptură. Dânsa s-a specializat pe studiul limbii ebraice, a vechiului Testament în lumina Noului Testament.

Ne-a rostit în limba ebraică o rugăciune pentru începutul fiecărui lucru….Minunat

A venit în România pentru a ţine o conferinţă în Neamţ.

După ce ne-a miruit Părintele, m-am apropiat de Sandrine cu gând s-o salut şi ea a deschis braţele şi m-a îmbrăţişat cu un zâmbet larg. Apoi, au venit şi fetiţele mele şi dânsa le-a mângâiat…În săracele mele cuvinte din engleză, am reuşit să schimbăm câteva cuvinte şi să ne schimbăm adresele de e-mail şi de blog-uri.

În drum spre casă, m-au năpădit gândurile: „Doamne, vreau să pot vorbi în limbi…cu oamenii minunaţi cu care mă întâlesc pe Cale, a fost primul gând…, dar am vorbit atât de minunat şi cu doamna Sandrine şi cu domnul You Bin, fără să spun cuvinte… şi asta e o mare bucurie.

Mulţumesc, Doamne pentru aceste mari daruri. Eu mă resemnasem întru slujirea familiei…., am renunţat să merg pe la evenimentele Şcolii Internaţionale de Vară de la Facultatea de Teologie de la noi şi iată Tu mi-ai adus pe oamenii aceştia aproape de mine… şi mi-ai bucurat inima prin această îmbrăţişare a Sandrinei, despre care nu am auzit până acum. Fii binecuvântat, Dumnezul meu! Tu ştii că inima mea arde de dorinţa de a mărturisi la mii de oameni bucuria Ta…, dar acum e momentul s-o fac în mijlocul copilaşilor şi a soţiorului….

Creşte-mi Doamne micimea sufletului meu….! Revarsă dragostea Ta şi îndelunga Ta răbdare peste mine, ca să pot săvârşi slujirea de aici, din mijlocul puiuţilor mei…. Mulţumesc!
Şi apoi, Doamne mai vreau un aparat de fotografiat…Uite, aş fi vrut s-o fotografiez pe Sandrine, pe You Bin…

M-a impresionat smerenia Sandrinei, felul cum era îmbrăcată. Am găsit pe internet o fotografie cu ea, exact aşa cum era îmbrăcată acum. Iat-o:

sandrine_caneri

TN-solan 2009 002

Despre Sandrine puteţi afla de pe blogul dânsei

http://codj-fr.blogspot.ro/

şi din alte pagini:

http://orthodoxie.com/recension-rencontre-de-rebecca-au-puits-de-sandrine-caneri-cerf-par-olga-lossky/

Seminar gratuit: Soluţii pentru alimentația excesivă, din cauze emoţionale

Proiectul „Îndrăznesc să trăiesc sănătos”, iniţiat de Doina Blaga, continuă miercuri, 27 mai, cu un nou seminar gratuit intitulat „O piatră de poticnire pe Calea vieţii sănătoase: mâncatul excesiv pe baze emoţionale”.

_MG_3853a

De când mă ştiu, am fost o pofticioasă şi o mâncăcioasă. Ancorarea în alimentaţia sănătoasă mi-a conferit însă un oarecare echilibru. Dar, în postul ce a trecut, m-am trezit dintr-o dată cu o foame nebună de nestăpânit. Şi mă apuca îndeosebi seara târziu când, în liniştea camerei, îmi vedeam mai cu seamă nerealizările de peste zi. Atunci mă apuca aşa o stare, un fel de foame, de lipsă, de nelinişte, şi apoi mă trezeam că ajungeam în bucătărie şi devoram vreo 3-8 mere. Îndesam măr după măr, doar, doar, acea stare şi foame vor pleca. Dar, nici pomeneală, foamea aceea nu se potolea. Şi, în plus, am văzut că iau şi proporţii…

După ce a trecut postul, am zis că poate mi s-a declanşat această foame din cauză că vegetalele nu sunt aşa săţioase. Şi m-am gândit că poate un ouşor, o brânzică, ar fi leacul. Da de unde! Cu cât îndesam la brânzică, deveneam tot mai Brînză !

Măi. Măi! Ceva nu-i în regulă! Şi am început să mă tot întreb: Ce-o fi? De ce nu trece foamea asta? Şi de ce mă apucă mai ales seara? De ce, şi chiar după ce am mâncat şi mănânc „de toate”, foamea asta nebună nu se potoleşte? De ce unii oameni, cum sunt şi eu acum, nu pot mânca şi bea sănătos tot timpul? M-am apucat astfel de studiat și am găsit câteva răspunsuri care m-au ajutat să ies din impas. Aceste răspunsuri doresc să vi le împărtăşesc şi dumneavoastră la un nou seminar gratuit”, spune Doina Blaga.

Doina Blaga este autoarea volumelor „Îndrăznesc să trăiesc sănătos”, „Slujirea din bucătărie” , „Carte de bucate pe anotimpuri” și „Mă bucur că sunt femeie”.

carti-DB

Seminarul va avea loc pe Aleea Călăraşilor nr.10, începând cu ora 17.30.

Participarea este liberă, pe bază de programare  prin e-mail: doinablaga @ gmail.com

http://sibiu100.ro/sanatate/44367-seminar-gratuit-solutii-pentru-alimentatia-excesiva-din-cauze-emotionale/

Imagini de la CONFERINTA FEMEIA SI PROVOCARILE VIETII si Lansarea cartii MA BUCUR CA SUNT FEMEIE

Dragilor

am primit fotografiile si cateva momente video de la Conferinta din 8 martie. Multumesc mult prietenilor mei care au facut tot posibilul sa am aceste imagini astazi.

Conferinta a fost minunata! Un moment inaltator de impreuna sedere cu doamne minunate!

EU 8 Martie (1)cu Odeta si Mihaela 8 Martie (8)ODETA 8 Martie (13)CU LILIANA 8 Martie (20)CU mIRELA 8 Martie (39)CU TORTUL 8 Martie (29)HUROMEL 8 Martie (25)CU CARTEA MA BUCUR 8 Martie (24)

LANSAREA UNEI CARTI UNICE semnata DOINA BLAGA

coperta

Dragile mele cititoare

am scris o carte special pentru voi.

O voi lansa in cadrul conferintei FEMEMIA SI PROVOCARILE VIETII.

Detaliile le aveti aici

afis2-m

La conferinta vom stabili programul proiectului INDRAZNESC SA TRAIESC SANATOS pentru lunile urmatoare si se vor face inscrieri pentru activitatile programate.

Va astept cu drag mult!

Evenimente DOINA BLAGA

Dragilor

n-am mai scris de multicel pe blog. Am lucrat de zor la terminarea cărţii surpriză pe care, cu ajutorul lui Doamne, o voi lansa în 8 martie.

Mă uit acum la machetă şi nu-mi vine să cred minunea. Slavă lui Dumnezeu şi mulţumire tuturor celor care m-au ajutat să finalizez această lucrare!

Cu ajutorul lui Doamne, ne vom întâlni în 8 martie şi vom sărbători această bucurie împreună.

În altă ordine de idei, de luni a început o perioadă foarte dragă mie, perioada Postului Mare, un maraton minunat.

Vă pomenesc pe toţi şi mă bucur că şi pe această cale virtuală putem să ţinem legătura.

Deschide ochii şi vezi mâinile ce ţi se întind zilnic!

Dragii mei
Aseară am primit un dar neasteptat. E o poveste tare simplă, dar când i-am descoperit taina, am ramas atât de uimită.
Şi iată povestea darului primit aseară:
Încă de vineri văzusem în ziar că săptămâna asta e declarată săptămâna psihologiei cu ocazia căreia se organizează câteva întâlniri cu psihologii sibieni. Când am văzut articolul mi-am dorit şi mi-am propus să ajung să-i văd pe aceşti oameni care se numesc psihologi, aceşti oameni care au ceva special şi de care eu sunt tot mai atrasă, pentru că vreau să învăţ din tainele lor. Doream să-i urmăresc îndeaproape, cum vorbesc. Dar, ştiţi cum e, apar multe chestii şi nu reuşeşti să faci ce-ţi propui: ba am căzut şi m-am lovit la picior, ba a apărut încă ceva de făcut şi aşa au trecut luni şi marţi şi am ajuns la miercuri şi mi-am amintit că voiam să mă duc, dar a apărut o durere mare de burtică şi o greutate şi mi-a venit aşa o greutate de a mai ieşi din casă la ora aceea. Dar uitându-mă iar în ziar şi văzând titlul dezbaterii: psihoterapie şi dezvoltare personală şi numele conferenţiarului care-mi părea atât de cunoscut.., m-am rupt din starea aceea şi cu toată greutatea din suflet şi din trup am făcut primii paşi: mi-am tras repede hainele de fuga obişnuită (pantalonii şi haina lungă de fâş) şi am ieşit din casă cu inima grea de durerea care încă mai persista în suflet de dimineaţa când rănisem sufleteşte pe cineva drag. Dar ieşind la aerul rece de seară, m-am înviorat imediat şi am pornit.
Când am intrat în sală era deja plină, dar am intrat în faţă cu gând să găsesc un scaun şi să şed şi s-o văd şi pe cea care vorbea şi am avut „o revelaţie”, era Mihaela, cea care mă chema, care dorise atât de mult să mă cunoască!
Ce pot să zic? Decât Doamne ce minunate sunt lucrurile tale, dar sunt atât de tainice şi numai cei care se îndură să fie atenţi, să facă primii paşi….
Dragii mei dragi
Ce am reţinut eu din tot ce a spus atât de minunat Mihaela aseară este să fim receptivi la mâinile care ni se întind şi dacă în zilele acestea pe care le trăim nu investim în noi, în dezvoltarea noastră personală, în creşterea noastră spirituală cu alte cuvinte, riscăm să păţim ca în cazul titanicului ce se credea neînvins…
Şi am amai învăţat că
Fericirea se învaţă.. şi asta e minunat!
Ei bine, am primit atâtea şi aş vrea să împart cu voi cu toţi, aş vrea să ne prindem de mâini şi să pornim pe cale mult mai curajoşi şi încrezători, mai cu îndrăzneală, aşa cum ne îndeamnă DDomnul

oamne.
Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea1 el a făcut greul, nouă nu ne rămâne decât să profităm de lucrarea lui, aşa cum punea măicuţa mea siluana într-o conferinţă…
Dar noi nu ne îndurăm să ieşim din cuibul nostru căldicel. Ne doare, e adevărat, dar măcar e cald, e cunoscut, pe când toate celelalte sunt un necunoscut ce ne sperie.. dar frica e doar o părere în mintea mea…
Dar depăşindu-ţi punctul de confort, creşti… fiecare experienţă, fiecare întâlnire cu cineva „nou e o creştere. Aşa am simţit în momentul întâlnirii cu Mihaela.
Mulţumesc Doamne pentru experienţa de aseară. Mulţumesc Mihaela pentru darul de a te fi întâlnit …!