Arhive etichetă: DIGESTIE

Vă invit la seminarul gratuit: ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS!

Dragii mei
Mă pregatesc să ţin un seminar cu mai multe întâlniri pe diferite secţiuni din vasta temă  Viaţa sănătoasă sufleteşte şi trupeşte.

M-ar interesa să aflu câte persoane ar fi dispuse să participe şi ce teme ar dori să abordăm. Apoi aş vrea să ştiu în ce zi ar fi potrivit să ne întâlnim şi la ce oră şi în ce loc?
Eu m-am gândit să vă împărtăşesc câteva dintre experienţa mele din biserică, experienţa cu copiii şi experienţa din bucătărie.

Apoi, prin colaborare cu nişte prieteni care se ocupă de aparatură de bucătărie, performantă, de ultimă oră să vă prezint uneltele cu care eu mă ajut la prepararea mâncării sănătoase, în special vegetale.

Vă rog să mă anunţaţi prin e-mail dacă doriţi să participaţi şi să-mi spuneţi ce idei aveţi în acest sens.

E-mailul meu: doinablaga @ gmail.com sau la telefon: 0757574503

Sunt deja câteva persoane interesate. Să vedem cum ne organizăm, ca să ne folosim cât mai mulţi de această oportunitate.

Ne vom împărtăşi împreună de bucuria petrecerii unui timp cu folos.

Aşa să ne ajute Doamne!
Aştept ideile Dvs!

Lansarea cartilor Slujirea din bucatarie si Cartea de bucate pe anotimpuri

coperta1 Cartea slujirea din bucatariecoperta1 cartea de bucate

Dragii mei

am bucuria sa va invit joi, 6 noiembrie ora 19.30 la Biblioteca Astra din Sibiu in cadrul Targului de carte si Revista religioasa pentru a impartasi bucuria lansarii a doua carti noi:

SLUJIREA DIN BUCATARIE

Cuprins:

Introducere 7
Slujirea din bucătărie – o nevoie stingentă a zilelor noastre15
Dragostea trece prin bucătărie 16
Gospodina – o numire şi o misiune minunată! 20
De ce fugeam de bucătărie 26
Pregătirea pentru slujirea din bucătărie 28
Un timp exclusiv pentru mine 29
Curăţarea stomacului 37
Lucrurile sunt simple, noi le complicăm 39
Duminica mergem obligatoriu la biserică!? 41
Îndrăznim să primim hrana cea adevărată 44
Sfânta Liturghie este salvarea noastră 55
Mare atenţie după primirea harului 57
Este nevoie de învăţare şi de „reprogramare” 61
Slujim în bucătărie urmând modelul slujirii
liturgice 63
Calendarul alimentaţiei 65
Bucătăria – un loc al prefacerilor 70
Amenajarea spaţiului pentru gătit 70
Unelte de ajutor la prepararea mâncării zilnice 72
Procurarea şi cumpărarea alimentelor 86
Aşteptăm timpul coacerii roadelor pământului 87
Fructele pe care le putem mânca în fiecare
anotimp 88
Legumele pe care le putem mânca în fiecare
anotimp 89
Depozitarea alimentelor 92
Prepararea mâncării 94
Importanţa folosirii condimentelor 102
Mâncarea zilnică şi Digestia 110
Gustul se poate educa 114
Cantitatea necesară de mâncare pe zi 116
Ce şi cât ar trebui să mâncăm? 117
Porţiile de mâncare dintr-o zi 119
Când şi de câte ori mâncăm pe zi 123
Importanţa programului meselor 125
Greşeala de a ne culca după masă 126
Avantajul micului dejun 126
Respectarea programului 127
Stilul de viaţă şi alimentaţia ne influenţează
sănătatea 128
Mănânc conştient!? 130
Mănânc cu bucurie şi mulţumire? 132
Rugăciunea înainte şi după masă 136
Ordinea înghiţirii mâncărurilor 138
Timpii de digestie a alimentelor 140
Când bem apă? 142
Un singur fel de mâncare la o masă 145
Digestia diferă de la aliment, la aliment 146
Produsele animaliere 152
Mâncăruri drese cu animaliere 154
Compoziţia chimică a alimentelor şi combinarea lor 155
Prepararea mâncării zilnice 166
Mâncarea gătită vs crudităţi 166
Am preluat modelul de gătit de la mama 168
Puterea obiceiului 170
Găteam prea multă mâncare 173
Ce şi cât mâncăm la evenimente 175
Cum percepem mesajele trupului 175
Pericolul căderii în obsesii 176
Pregătim din timp mâncarea 177
Lucruri de luat în considerare atunci când gătim 178
Salata de crudităţi 179
Paşii preparării salatei 181
Gătirea la foc a legumelor 183
Prepararea alimentelor complexe 185
Importanţa cerealelor şi prepararea lor 185
Avantajele pâinii făcute cu aluat sau maia 189
Povestea mea în legătură cu făcutul pâinii 194
Cumpăratul cerealelor 202
Prepararea leguminoaselor 205
Prepararea oleaginoaselor: Lăpticurile vegetale 205
Ce ulei de măsline cumpărăm 207

si a cartii

CARTEA DE BUCATE PE ANOTIMPURI

Invitat de onoare Parintele Constantin Necula

Va astept cu drag

Doina Blaga

Cum ieşim din post şi ce mâncăm de Paşte?

Buna ziua dragii mei!

Inainte sa va vorbesc despre subiectul enuntat in titlu, am sa va spun cateva cuvinte despre altceva.

Zilele acestea m-a intrebat cineva:

Cum să rezişti atunci când pregătesc mâncare pentru familie şi eu postesc, nu mananc animaliere?

Da, e o mare provocare! E greu să rezişti dacă pregăteşti „mofturi” şi nu hrană.
Vrei să oferi animaliere? O poţi face. Nimic nu este necurat sau rău în sine, numai modul de folosire e bun sau rău. Toate le-a făcut Dumnezeu bune pentru noi, „spre hrana şi desfătarea noastră”. Dar confundăm desfătarea cu umplerea, ghiftuire. A te desfăta înseamnă a avea acea stare de mulţumire şi bucurie. E o diferenţă între a mânca cu bucurie şi a mânca cu plăcere. Sunt două niveluri, sufletesc şi trupesc, şi bucuria ţine de suflet.

Aşadar, dacă vrei să oferi brânză, e suficient să cumperi sau să faci în casă brânza, telemea sau caş. Cu 2 cepe şi 3 ridichi şi o feliuţă de pâinică integrală, e o hrană îndestulată. A face însă pască, prăjitură cu brânză, plăcinte… sunt mofturi. Şi îţi faci singur material de ispită. Căci spune-mi: oare poţi să iei doar o gură, „una mică? …?”. Eu una nu pot!

Vrei carne? Faci un pui la cuptor şi gata. Dar şniţele, piftele, deja sunt mofturi.

Vrei ou? Fierbe unul. Dar a-l vopsi şi a-l picta e deja un moft. Dar cum să nu faci ouă roşii? Aşa e tradiţia? Da? Interesant! Dar tot de tradiţie ţine şi ca mămicile şi bucătăresele să moţăie în noaptea de Paşte la biserică, că de, sunt obosite după atâta „slujire” în bucătărie.
Se poate Paşte fără ouă roşii!?

Eu am verificat anul trecut. În sâmbăta Paştilor, când majoritatea încă aveau de trebăluit prin bucătărie, eu citeam Studiul China. Şi aşa de minunat a fost Paştele, zburam.. şi mâncărica mea simplă a fost atât de hrănitoare şi îndestulată!

A fost pentru prima dată când m-am simţit liberă de tradiţii, când am trăit „altfel” bucuria Paştilor. Şi au trecut, şi n-am avut indigestii, şi nici kilograme în plus şi nici somnolenţă … şi parcă Hristos a înviat s-a auzit altfel anul trecut.. am înviat şi eu la o nouă viaţă, viaţa cu Hristos, eliberată de tipare apucate.
Nu spun că-i rău să faci mâncăruri tradiţionale, e rău că nu mai ai prea mult timp de suflet.

Atâta vreme cât ceva din afară te domină, eşti sclav.

Putem deveni scalavii unei farfurii sau a stomacului?!

Cuvântul sclav subliniază mult mai bine nuanţa de subjugare, de a nu fi liber.

Termenul „rob” are şi o nuanţă de slujitor şi cel care slujeşte are libertate, o face împlinindu-şi menirea.

Suntem robii lui Dumnezeu, slujitorii Lui. Aşa am fost „proiectaţi” ca să depindem de El, dar nu am fost creaţi să fim dependenţi şi sclavi al unei farfurii. Putem să trăim şi fără ea. Şi asta o spune Domnul, chiar dacă pentru firea noastră căzută e aproape imposibil să creadă asta.

Eu am testat şi atunci când mă hrănesc mai întâi cu cuvântul Domnului, farfuria nu are stăpânire asupra mea, mă pot sătura cu o mână de grâu încolţit sau cu 2 morcovi şi o felie de pâine, dar când nu mă hrănesc spiritual, chiar şi 3 farfurii de mâncare gustoasă nu-mi oferă satisfacţie, ci doar plinul. Nu sunt sătul, ci înbuibat, umplut. Astas e tot ce simt atunci.

Cum să rezişti atunci când pregăteşti mâncare pentru familie şi tu posteşti?

Ooo, sfânta simplitate! Unii oamenii (călugării anahoreţi) cu adevărat bucuroşi cu Hristos înmuiau câteva oase sau solzi de peşte în apă şi o „savura” şi aceea era „dezlegare la peşte”, dar noi?, 4-5 feluri de mâncare pentru 3 zile de Paşte?

Cum ieşim din post?

Iată că „târâş-grăbiş” ieşim din post. Dar acum ce facem? Ca să începem să postim, să nu mai mâncăm, a fost cumva uşor. Dar ca să mănânci – ce/cum trebuie – e marea provocare.

Gândiţi-vă că vinerea mare o ţine majoritatea oamenilor, iar sâmbătă mai că nu apuci să mănânci câte ai de făcut. Şi vine noaptea Învierii. O adevărată provocare! Şi unii, sărmanii, cad în cursă. Nu mai aşteaptă să se gate slujba, i-au paştele (acea pâinică cu vin binecuvântată special în ziua de Paşte) şi merg cu înfrigurare să înfulece „mielul de Paşti”. Dragonul foamei şi poftei i-a biruit.

Dar ce se întâmplă cu stomacul când primeşte o mâncare aşa de grea precum e carnea sau preparatele multialimentare, acele delicii ale limbi cu toate ingredientele animaliere, plus zahăr, ulei şi sare?

Au! Da, ştiu. Retrăiesc momentu’! Am trăi asta ani la rând, când a doua sau a treia zi de Paşti făceam indigestie de la salata boeuf, tradiţionala şi nelipsita salată boeuf! Şi ce mai sărbătoare era!

Dragii mei dragi, dragele mele bucătărese, vă implor, aveţi milă de stomăcelul celor dragi. Cum?

Opriţi-vă puţin şi puneţi-vă această întrebare: Doamne cum şi ce să gătesc de Paşte? Ascultaţi răspunsul e unul atât de finuţ..
Am scris în detaliu în cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos cum procedez eu vizavi de gătittul simplu şi digestibil. Acum lucrez la o nouă carte, cum să fac ca să rezist stimulilor din exterior când e vorba de mâncare, căci şi mâncarea, chiar sănătoasă fiind, îţi poate răpi libertatea.

Un meniu de Paşte?

Vi-l prezint pe cel combinat (multe vegetale cu putine animaliere), nu vi-l spun pe ăsta nou al nostru, ca să nu cumva să vă descurajez cu totul…

În zilele de Paşte, dimineaţa, mergem la masa împărătească unde, mâncându-L pe Domnul, ne împărtăşim, adică primim bucuria adevărată.
Îmi amintesc de o concepţie care mi-a furat bucuria zeci de ani: „să nu te împărtăşi în noaptea de Paşte, ca nu cumva să vomiţi de la mâncarea grea de a doua zi!” pur şi simplu nu mi-a permis! Domnul să-i ierte pe cei care m+au învăţat asta! Şi nu m-am împărtăşit.
Noua gândire: Adevăratul Paşte e Hristos, nu milelul din tavă sau salata boeuf.
Mă tot gândeam aşa în anii trecuţi când stăteam departe de bucurie: de ce-o fi 3 zile de Paşte?

Oare ca să mâncăm şi să ne veselim cu ouă roşii, cozonaci şi friptură?

De ce s-o fi făcând Liturghie şi a doua şi a treia zi?

Eu când eram copil nu ştiam că sunt trei zile de sărbătoare cu slujbă la Biserică, cu Sf. Litughie. Nu mergeam la biserică la slujbă a doua şi a treia zi de Paşti. Am avut o revelaţie când am aflat că se face slujbă în acele zile. De ce n-am ştiut? Că nu se ducea mama? Era preocupată să pregătească pomenile pentru parastasul de obşte de a doua zi de la cimitir. Parastasul de obşte din a doua zi de Paşte, făcut pe la ora 14, era un eveniment foarte „bucuros”, se mânca mult cozonac şi ouă roşii, şi culmea „nu dădeai în gălbănare, că erau sfinţite!”.

Revin,

După slujbă venim acasă să oferim şi trupului puţină alinare şi veselie.
Dimineaţa după slujba de noapte de obicei serveam o cană de iaurt degresat cu o felie de cozonac dietetic, adică făcut fără unt şi lapte, doar adăugat 2 ouă sau chiar făceam cozonac „de post” sau serveam cu o feliuţă de pâinică integrală şi ne odihneam puţin până pe la ora 10, iar apoi pe la 11-12 ne adunam la masa de obşte. O adevărată provocare, căci era la buni, dar noi veneam cu oala mare de salată şi compensam ouţul tradiţional…

MENIU DE PASTE:

Prima zi:
Prânz: Multă verdeaţă cu un ou în prima zi, că de aşa-i tradiţia.
Seara: un lăptic de susan cu carob sau o farfurie de orez fiert cu 2 curmale sau o salată de legume cu un ½ avocado

A doua zi
Prânz: Un peşte proaspăt la cuptor (preferam păstrăvul!) cu mujdei, multă salată şi mămăliguţă.
Seara: un măr
Căci după masa mergeam „la stropit” şi serveam cozonac sau prăjitură de la rude. În caz că nu mergeam nicăieri, mâncăm o budincă de mei cu puţine stafide.

A treia zi:
Unii încep lucrul şi aşa că intră în program
Dimineaţa: fructe, apoi cereale
Prânz, mai pe seară când suntem toţi, „sacrificam mielul”. Savuram, în sfârşit friptura, fie de miel sau de pui. Nu prea ne plăcea de miel, aşa că foloseam un pui la cuptor, care, ce-i drept, rareori era ecologic, crescut în curte…
Seara:  O salată de verdeţuri cu puţină pâinică integrală, ca să măture reziduurile puiului…

Şi Paşte fericit!

 

CE MÂNCĂM DIMINEAŢA?

Până nu demult aveam o problemă: ce să gătesc pentru familie ca să ne hrănească cu adevărat?

Era un chin pentru că nu aveam habar ce înseamnă alimentaţie sănătoasă.

Acum de când am descoperit tainele hranei sănătoase, pe care Creatorul ne-a pus-o la îndemână, dar pe care eu între timp o uitasem, pentru că pe rafturile alimetarelor apăruseră sclipiciuri şi împacheturi tentante, identic naturale.

Acum totul e simplu. Slava Domnului că am înţeles asta! Ce mâncăm dimineaţa?

Noi nu întrebăm aşa, ci abia aştept să mănânc!

Ne trezim cu o foame de lup şi direct la bolul cu fructe sau la cana imensă de nectar de fructe. Azi am savurat un nectar super delicios: pastă de măceşe+pastă de coacăze+pastă dintr-o portocală şi o lămâie. Mama mia ce bunătate!

După o oră, am savurat deliciosul grâu încolţit şi la sfârşit ciocolăţica de seminţe cu carob.

Ei, cu aşa meniu, să tot lucri până pe la 2!