Arhive etichetă: macese

Din bogăţiile toamnei: CĂLINUL

Toamna coboară încet pe pământ.

Simţim tot mai mult răcoarea dimineţilor. Iar peste zi, captăm cu aviditate fiecare rază de soare. Şi zilele acestea au fost sublime. Un soare cald şi prietenos în plină amiază.

  • Ce faină zi de plajă! Am zis de multe ori!
  • Ce faină zi de lucru în grădină! bănuiesc că a spus prietena mea cu nume de floare…

Ieri, mi-am luat lucrurile şi am lucrat pe bancă afară.

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi în aer liber

În altă zi, portarul mi-a adus de-a dreptul biroul afară. M-am simţit răsfăţată. Am primit din plin răsfăţul. Soarele îmi încălzea trupul amorţit de recele zidurilor… Ziduri groase, vechi şi îmbibate în umezeală…

O nouă dimineaţă răcoroasă! În curte, elevii zumzăie veseli. Verva lor îmi umple sufletul. Suntem vii! Suntem împreună! Ne vedem, ne simţim. Ne iubim.

Am savurat sucul din fructele nou descoperite, sucul din fructe de călin.

Mie îmi place numele Călina.

Toamna asta e bogată. Am descoperit câteva alimente noi şi ne bucurăm de ele. Mulţumesc pentru abundenţa bunătăţilor cu care suntem binecuvântaţi. Mulţumesc pentru toţi noii oameni pe care i-am descoperit. Oameni faini care ne aduc bunătăţi de la ţară. Am savurat îndestul prunele dulci, varza kale, merişorul de munte, coacăzele negre… Am început să gustăm păducelele, cătina… Aşteptăm măceşele, porumbelele, strugurii şi mustul parfumat…

Şi dovleacul plăcintar…

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Fiţi binecuvântaţi, dragii mei, oameni dragi!

PS:

Despre căline

Am găsit un articol:

Arbustul miraculous – Călinul, din ce in ce mai căutat pentru proprietăţile fructelor sale

Călinul (Viburnum opulus) este un arbust cu o inălţime cuprinsă intre 2-5m. Lujerii sunt de culoare cenuşie, mugurii sunt ovoizi, bombaţi pe partea exterioară, au o culoare roşiatică sunt opuşi şi alipiţi de lujer.

Frunzele sunt palmat lobate, glabre, de 4-12 cm lungime. Peţiolul de 1-2 cm. lungime, caniculat, prevăzut cu 2-4 glande proeminente.Florile sunt hermafrodite, inflorirea are loc in lunile mai-iunie, fructele sunt drupe roşii, sferice, de 8-10 mm diametru, sunt acrişoare, suculente, cu un singur sâmbure de culoare roşie, care este cunoscut sub denumirea de călin. Se recoltează in luna septembrie –octombrie.

Fructele conţin vitaminele B,C,K,P, zaharuri, acizi organici, caroten, etere compuse.Din căline se poate face marmeladă, jeleuri şi diferite băuturi răcoitoare. Fructele de călin sunt recomandate in următoarele afecţiuni:

– ulcer gastric şi duodenal.

– răceli, bronşite, pneumonii, insomnii, stare de oboseală.

– arterioscleroză, reumatism,afecţiuni hepatice, hipertensiune , boli de inimă.

– boli ale aparatului circulator, colici abdominale.

Scoarţa de călin se recoltează in lunile mai –iunie şi conţine: tanin, acizi organici, rezine, fitosterine, flavanoide, glicizatul vibunină. Din scoarţă se obţine tinctura de călin in felul următor : intr-un vas ce se poate inchide ermetic, se pun 5 linguriţe de coajă mărunţită peste care se pun 500ml alcool rafinat de 70 de grade şi se lasă să stea 2 săptămîni. Zilnic vasul se agită iar după cele două săptămâni se strecoară şi se pune la rece. Se iau 3 linguriţe pe zi înainte de mâncare.

Sucul de călin se obţine foarte uşor cu ajutorul storcătorului de fructe. Sucul pentru a se putea păstra o perioadă mai indelungată este bine să fie ţinut la rece, după ce in prealabil s-au pus două apirine la fiecare litru de suc.

Ceaiul din cozile de căline şi din sâmburi este foarte indicat in colici, dureri menstruale, dureri reumatismale şi colici renale.

http://www.buzznews.ro/88741-arbustul-miraculous-calinul-din-ce-in-ce-mai-cautat-pentru-proprietatile-fructelor-sale/

Pastă de măceşe de toamnă târzie şi ce mai găsim prin piaţă la ora asta

Dragii mei
Astăzi am trecut prin piaţă. O mare schimbare, se vede că se apropie iarna: ardeii capia s+au rărit, verdeţurile la fel, în schimb e multă varză şi mulţi cartofi şi mere. Mi-am făcut plinul cu legume rădăcinoase şi când mă căzneam să le pun în maşină, apare ca din senin p bătrâncică din altă lume parcă: „ia maică măceşele acestea, ca să iau şi eu două pâini”. Avea două pungi, două kilograme cu 10 lei. Hm ce să fac? M-a prins mila de tanti şi deşi aveam alte socoteli cu banii, i-am dat 10 lei şi am luat măceşele. Pomană curată! Îmi aduc aminte cât mai înţepat să adun câteva mâini de măceşe, dar nici nu prea erau şi biata bătrână a cules atâtea!
După acest „incident” m-am întors în piaţă ca să iau fructe. Am trecut prin zona fructelor de pădure să caut porumbele. Doar o singură precupeaţă avea porumbele. Anul acesta nu s-au făcut porumbelele. Anul trecut au fost aşa de multe şi am luat şi cu 2 lei kg iar anul acesta era cu 10 lei kg. Am luat o jumătate de kg ca să mâncăm aşa câte 5 în fiecare zi timp de o săptămână.
Apoi am văzut cătină. Ultima cătină cu 30 lei kg. Curios, anul acesta am văzut în luna iulie cătină cu 10 lei kg. Niciodată nu am văzut cătină în iulie şi mai ales cu aşa preţ. Am luat atunci de vreo două ori câte un kg dar nu mi-o trecut prin cap că n-o să găsesc în toamnă mai multă. Se spune că e bună după ce cade bruma, dar şi preţul e pe măsură. Ce să fac Doamne? M-am târguit ca de obicei şi am luat 2 kg cu 25 de lei, dar nu-mi pare rău căci are atâta bogăţie în ea, faţă de alte fructe. Şi în frigiser se ţine bine vreo câteva săptămâni, aşa că o sa le dau copilaşilor dimineaţa câte un suculeţ cu mierucă. Mă gândesc să adaug o mânuţă de cătină la sucul de măr, o fi bine? ce spuneţi?
În altă ordine de idei, am găsit altă bătrânică care voia să plece acasă şi a lăsat din preţuri, aşa că am luat morcov cu 50 de bani kg şi pătrunjel cu 1,5 lei. Am găsit şi spanac şi am luat o jumătate de kg, ca să adaug la sucul de rădăcinoase. Şi am luat şi câteva legături de frunze de pătrunjel verde şi ţelină.
Am luat şi ceapă roşie, aşa vreo 5 kg, ca să ne ajungă. Am descoperit şi eu ce bună e ceapa roşie şi acum mă îndur s-o cumpăr, deşi e mai scumpă decât cea albă.
Ei bine, am ajuns acasă. Am depozitat toate cu bună rânduială. Am făcut spanacul buchet şi l-am pus în apă într-o caserolă şi apoi l-am depozitat în frigider. La fel am făcut şi cu pătrunjelul.
Apoi am făcut
Pasta de măceşe
Am pus la fiert apa şi când a stat să fiarbă, am pus măceşele şi le-am lăsat să fiarbă la foc mic vreo 30 de minute. pentru că a fost nevoie să plec, le-am lăsat în oală acoperite. La întoarcere erau deja răcite şi le-am dat prin storcătorul meu rudimentar cu melc din fontă şi apoi l-am strecurat prin tifon şi sită deasă. Am avut de lucru, dar acum ştiu şi eu ce conţine pasta de măceşe, ca să nu mai port pică pe comercianhţi cum că ar pune făină să se îngroaşe. Oricum, pasta de măceşe ce am făcut-o eu are alt gust faţă de cea pe care o cumpăram. Am mai făcut odată pastă de măceşe în octombrie şi am băut vreo două săptămâni. Am îndulcit-o cu un pic de suc de struguri negri. Nu ştiu dacă a fost bine, dar nu am avut miere la îndemână.
E atâta bogăţie în lumea asta vegetală. Îmi plac aşa de mult toate produsele din piaţă! Dar e adevărat că pentru a le predăti şi oferi familiei e nevoie de ceva timp, pe când animalierele le iei repede de la magazin şi ai linişte o jumate de zi. Dar legumele şi fructele se digeră mai repede, dar rezultatul digestiei este mult mai bun. Am făcut şi eu diferenţa zilele acestea când nu prea am apucat să mănânc prea multe legume crude. Atăt de greu se mişcă mâncarea gătită şi atât de greu e trupul, dar cu crudităţi deşi îţi e foame mai repede, te simţi aşa de uşor….
Nu pot să mulţumesc îndestul ce binecuvântare este piaţa! Să ai tu toate la îndemână şi atât de lesne!
Doamne mulţumesc!
Vă doresc un post binecuvântat!
Şi vă invit să treceţi prin piaţă.
Am uitat să vă spun că am mai găsit şi dovlecel. Ce-i drept că era din solar, dar era „de la noi”, nu era din import sau de la angrosişti…