Arhive etichetă: MAMALIGA

Un substitut superreuşit al brânzei moi de vaci

Dragii mei dragi

De un timp încoace, lucrez la cartea despre mâncat.

Fiind la un moment de platou în ce priveşte subiectul mâncare şi mâncat sănătos, am simţit nevoia să mă dumiresc de ce eu nu pot (şi nici alţii) să mănânc sănătos tot timpul; a mânca sănătos însemnând mâncare preparată simplu din plante integrale,.

Astfel, m-am apucat să citesc monografii culinare. Am început cu cartea lui Mihai Lupescu, Din bucătăria ţăranului român, pe care am savurat-o într-o oră şi jumătate în biblioteca judeţeană în timp ce mi-am lăsat copiii la secţia de copii. Mi-a fost dor de lectura în bibliotecă, în acel spaţiu privilegiat, acest sanctuar în care mă refugiam în copilăria-mi ostilă….. Lectura acestei cărţi a fost o incursiune minunată în propria-mi copilărie, în acel spaţiu unic… În timp ce lecturam cartea, mi-am amintit cum stăteam, când eram copil, seara lângă sobă şi priveam cum fierbe mămăliguţa….. Dacă era mămăligă, era păpică…. Mi-am amintit cum priveam cum sar picurii de terci pe plită şi ochii mi se închideau, de atâta trudă, într-un somn fără vise…. şi mă gândeam la copilaşii mei, sărmanii mei copilaşi asaltaţi şi bulversaţi de forme fără fond de mâncare….

Dumnezeule, ce râpă mare între copilăria mea şi cea a copiilor mei….!!! Eu nu aveam adesea păpică, iar eu am fost în situaţia să stau ca poliţaiul printre copilaşii mei ca să nu mănânce „porcării”…..

Chiar azi, înainte de a veni la bibliotecă, în timp ce aşteptam la rând la un ghişeu, după ce le-am hrănit pe fetiţele mele cu câte 2 chiftele super hrănitoare, o bătrânică „a găsit de cuviinţă” să le de-a fetiţelor mele, drăgălaşe şi cuminţi, câte o bucăţică de corn…. super arătos şi ispititor şi super gustos care, desigur, nu se compara cu ceea ce au mâncat, nu prea cu tragere de inimă, şi care pe loc le-a scurtcircuitat şi zgâlţâit creieraşele cu apetenţii incluşi….

Dar nu despre asta vreau să vorbesc acum, ci despre faptul că alegerile noastre alimentare sunt determinate de chestiuni mult mai puternice decât sărmana noastră raţiune….
Iată cum şi pe mine, cu atâta teorie clară în cap despre mâncatul cu adevărat sănătos, încă mă mai bântuie fantopmele gusturilor:

Una dintre mâncărurile pe care le-am râvnit şi după care mi-am lins întotdeuna degetele, a fost mămăliguţa cu brânză…, multă brânză cu multă mămăligă… să mă satur şi eu odată de brânză, căci, deşi eram a lui Brînză, parcă tot nu ajungea brânza…..

646x404

De când am renunţat să mai cumpăr animaliere, am încercat mai multe substitute: brânza de soia, brânză de migdale, de nuci caju…, dar nici una mulţumitoare pe deplin…, una dintre inconveniente fiind şi costurile.

În cele din urmă, am revenit la brânza de soia. A fost o vreme în care n-am mai făcut….
Dar de două săptămâni, am începutsă fac din nou brânză de soia şi am observat că a început să le placă şi celorlalţi. Aşa că, las la înmuiat soia vreo 3-5 zile (îi schimb apa la 8 ore) şi apoi fac laptele cu ajutorul storcătorului cu melc. Iese o brânză foarte bună. Aspectul este asemănător brânzei grase de vaci. Săptămâna trecută, am încercat o nouă reţetă: în loc de zeamă de lămâie, am turnat în laptele clocotind suc de cătină şi am adăugat, după ce s-a răcit, pastă din seminţe de floarea soarelui înmuiate. A ieşit o pastă de brânză bună, bună de tot.

Am descoperit că pot fierbe laptele şi în altă oală decât cea specială de lapte şi astfel pot să fac mai multă şi să dau şi altora…..

Aseară, am făcut iar brânză de soia. De data asta, am adăugat seminţe râşnite dedovleac, pe care nu am mai apucat să le pun la înmuiat, căci am uitat. Gustul a ieşit altfel… nu prea ne-a plăcut, dar a fost bună şi am mâncat-o cu ceapă roşie şi mămăliguţă, pe care am făcut-o de data asta cu zerul brânzei. Tot din zer, am mai preparat şi o supă cremă de păstârnac şi conopidă.
Săptămâna trecută, din zerul de la brânză am făcut o delicioasă ciorbiţă cu varză de Bruxelles, la care am adăugat păstârnac care dă un gust dulceag, pe care am „dres-o” cu sos de soia făcut de mine şi pătrunjel verde tocat fin. Mâncată cu o chiflă integrală, a fost o masă atât de hrănitoare!

Mulţam Domnului pentru masă!

Salată de verdeţuri de primăvară cu maioneză de avocado şi mămăliguţă caldă

Dragilor

Tocmai am mâncat o delicioasă salată! Mulţumesc Domnului pentru o aşa bunătate!

Aaa! Staţi să văd cum am făcut-o! Iniţial am vrut să fac reţeta mea preferată din urzici, ceapă şi avocado şi să le mănânc cu mămăliguţă, dar aveam spălate şi alte verdeţuri: leurdă, lobodă, aţmăţuchi (un fel de pătrunjel creţ cu un miros „dulceag” foarte puternic) şi le-am adăugat şi pe ele şi aşa a ieşit o salată bogată de verdeţuri.

Mai concret, cum am procedat:

Salată de verdeţuri de primăvară
Am curăţat 3-4 cepe (de data asta am folosit ceapă albă uscată) le-am tăiat finuţ de tot (cum numai eu –în casă- pot ..hi, hi!). am frecat-o în mână, apoi am tocat urzicile crude, spălate şi scurse, prin tocător. Le-am amestecat cu ceapa şi le-am frecat bine ca să li se ducă pişcăceala apoi am tăiat finuţ şi celelalte verdeţuri şi apoi am făcut maioneza.

Maioneză cu avocado, ulei de măsline şi usturoi

Avocados with pit

Un avocado
2 linguri de ulei
O căpăţână de usturoi
Un praf de sare

Am tăiat avocado. De data asta am luat şi un avocado rotund, ştiţi că de obicei prin magazine se găseşte avocado lunguieţ, aşa ca o pară, dar zilele astea am văzut şi avocado rotund şi am luat unul să văd cum e. Şi e ok şi ăsta rotund. Am scos miezul din avocado, l-am zdrobit bine cu furculiţa apoi am adăugat usturoiul, pe care l-am ras prin răzătoarea micuţă de mână, ca să nu mai murdăresc presa de usturoi, că se curăţă mai greu, am amestecat bine usturoiul şi apoi am pus 2 linguri de ulei de măsline şi am frecat bine ca la maioneză. Desigur că poţi pune cât ulei vrei, dar nu se mai simte apoi gustul minunat de avocado. Am gustat maioneza. Doamne ce bunătate! am amestecat-o cu salata şi apoi am gustat din nou. Doamne ce bunătate, de zeci de ori mai bun decât peştele ce l-am gustat duminica trecută.

Mămăliguţă din făină proaspăt măcinată
Între timp pusesem apa la fiert pentru mămăliguţă şi apoi am măcinat câteva mâini de boabe de porumb la bijuteria mea de moară Picture1

şi cât am făcut salata, a fiert şi apa şi am pus făina să fiarbă şi după ce am terminat de făcut salata, am mestecat şi mămăliguţa făcută în cratiţa de fontă care a fiet-o ca la mama acasă.

În timp ce mâncam aceste bunătăţi: salată de verdeţuri cu maioneza de avocado şi cu mămăliguţa caldă, mi-am amintit de copilărie când mâncam verdeţuri direct din grădină

moto_0540

cu mămăligă rece…uleiul era o sărbătoare..ce să mai spun ulei de măsline? Şi mâncam şi plângeam atunci de pişcăceala frunzelor de ceapă iar acum plângea de recunoştinţă, sărutând mâinile lui Doamne care ne dă numai bunătăţi … şi oare mai putem să zicem că n-avem ce mânca în post?

Brocoli cu mămăliguţă

Dragii mei
Pentru ca astăzi este post de două ori, adică este şi vineri şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post, vă propun o masă spre seară foarte hrănitoare: brocoli cu mămăliguţă. E o mâncare de-ţi lingi degetele de gustoasă şi bună, şi sănătoasă.
Ieri m-am dus prin piaţă. Doamne ne-a binecuvâtat cu o piaţă mare. unii spun că este mai mare decât cea din Cluj, şi este foarte bine aprovizionată. De când am mutat atenţia pe legume, am descoperit printre zecile de tarabe pline cu ardei, gogoşari şi roşii, minunata legumă brocoli. Eu nu ştiu, dar parcă sunt pe altă lume acum. Mă tot minunez şi mă întreb cum de nu am văzut până acum asemenea bunătăţi? Cred că nu erau, mi-am zis, dar m-am înşelat. Când i-am povestit doctorului meu nutriţionist că au apărut brocolii şi la noi pe piaţă, brocoli adevăraţi româneşti, nu spanioli.., mi-a zis liniştit: – „dar de când sunt! Eu am văzut în grădină la cineva aici în Sibiu. Şi ce faini erau> mari şi verzi, de-ţi era mai mare dragul!”

– Măi să fie! Dar cum de nu i-am văzut până acum?”

Toate erau, şi sunt, dar eu nu le-am văzut, pentru că nu mă interesau. Atenţia mea în piaţă era la roşii, castraveţi, ceapă, cartofi. Atât şi punct. Astea se caută, astea-s în prim plan, astea iau ochii. Brocoli, guliile şi alte bunătăţi stau tupilate pe lângă acestea, pentru că nu-s la căutare, „nu au trecere”. De ce? Pentru că oamenii nu ştiu ce bune sunt, ce gust bun au, ce minuni fac ]n organismul nostru cu binecuvântarea lui Doamne!
Aşa că m-am decis să fac o cură de brocoli cu mămăligă, aşa de vreo câteva zile.
Am vorbit cu doamna care vindea brocoli şi mi-a a zis că are destul brocoli şi pot să vin să iau când doresc. Când i-am spus cum am de gând să-l gătesc, mi-a spus: „Aoleu că deja salivez!” şi am văzut expresia feţei şi m-am convins. Am şi eu un talent de a prezenta (verbal) o mâncare…de-ţi lasă gura apă.
Aşa că dragii mei, nu rataţi ocazia curei cu brocoli. Uitaţi-vă atent pe fiecare tarabă. Sunt curioasă dacă se află brocoli româneşti pe la voi.

Cum pregătim brocoli?
Brocolii se pot mânca atât cruzi, cât şi fiert înăbuşit puţin (vreo 10-15 minute). Fiecare metodă de preparare face o mâncare diferită la gust. Cel mai bine pentru organism sunt brocolii cruzi.

Un gust acceptat de majoritatea oamenilor este al brocolilor înăbuşiţi şi la final pus un vârf de cuţit de unt. E mortal! L-am minciunit odată pe soţul meu cu această reţetă care i-a plăcut mult. Dar e deliciooasă şi cu cremă de seminţe sau nuci sau cu avocado sau cu pastă de măsline sau cu o lingură de ulei presat la rece. Sau cu pastă de leguminoase (mazăre galbenă sau năut sau soia).

Varianta crudă de preparare este de dorit, şi este şi cea mai repede de pregătit. Eu pentru asta optez. Iată o variantă care/mi place mult:

Brocoli cu sos/maioneză şi mămăligă

Cum procedez:
Iau buchetul de brocoli, îl desfac în bucăţele, îl spăl bine, îl las să se scurgă de apă şi apoi îl şterg bine cu un prosop de bumbac, ca să-i absorb toată apa şi apoi îl tai în bucăţi şi-l pun în tocător (varianta cea mai rapidă) sau îl rad prin răzătoarea mică, sau îl tai mărunt (varianta cea mai indicată). Apoi îl răstorn în castronul cu o lingură de ulei sau cu 2 linguri de sos şi-l amestec bine şi-l pun lângă mămăliguţă şi apoi trec la ronţăit. Arată aşa de bine farfuria: verdele cu albul sosului şi cu galbenul mămăliguţei….!

Brocoli înăbuşit

După ce îl spăl, îl pun în ceaunul în care fierbe „o ţâră” (o jumate de cănuţă) de apă. Îl amestec cu apa aceea caldă şi îl las sub capac să se înmoaie. Când e înmuiat binişor, sting focul şi adaug grăsimea pe care o doresc şi apoi îl mai las un piculeţ acolo până mestec mămăliguţa şi o răstorn pe farfurie şi apoi trec la treabă. Dacă mai adaug şi sos sau maoineză de usturoi, e nemaipomenit!

Sos/maoineză de usturoi
Pisez o căpăţână de usturoi şi apoi adaug treptat uleiul şi frec bine până se face maioneza.
Sos de seminţe sau nuci
Seminţele sau nucile le înmoi vreo 4-5 ore, sau de seara, şi apoi le pun în blender cu puţină apă şi le blenduresc 2 minute şi iese o cremă super tare de bună. Adaug un pic de sare şi un condiment (mie îmi place coriandru măcinat) şi e cea mai bună grăsime care poate „drege” gustul oricărei legume „fără gust”.

Măi dragilor, mai simplu şi mai bun decât atâta, nu se poate!

Păcat că brocolii nu se pun singuri în farfuriuţă!

Pentru ca să vă motivez să căutaţi brocoli şi să-i mâncaţi, vă recomand să cetiţi şi rândurile de mai jos. Le-am găsit pe interrnetul acesta mare.

Ca să vă uşurez lectura, le-am selectat aci pentru Dvs:

Broccoli, leguma miraculoasa

„Broccoli este o leguma cunoscuta inca din timpul Imperiului Roman. Numele sau englez deriva din italianul brocco si din latinul bracchium, care inseamna brat sau ramura. Inrudita cu varza si conopida, broccoli este o sursa excelenta de vitamina A si C, fier si calciu, bogata in fibre si saraca in calorii.

Este o leguma care ofera o nutritie exceptionala si ajuta la mentinerea unei vieti sanatoase si longevive. Broccoli este o sursa excelenta de vitamina A, B2, acid folic si vitamina C (de 2 ori mai multa vitamina C decat intr-o portocala) si bogata in fier si potasiu.

Este o leguma cu un continut crescut de calciu, aproape un echivalent al laptelui in alimentatie. Contine seleniu si compusi cu sulf, cu importante efecte antioxidante si anticancerigene. Contine de asemenea un compus fitochimic (sulforaphane) care distruge o bacterie – – raspunzatoare de aparitia gastritei si a ulcerelor gastrice. Acest compus impreuna cu altii – indoli – au proprietati importante anticancerigene utile in prevenirea cancerului de san, cancerului gastric, a melanomului malign, a leucemiilor.

Studii recente efectuate pe celule tumorale din cancerul de san au aratat ca sulforaphane opreste chiar inmultirea celulelor canceroase intervenind in stoparea diviziunii celulare. Sulforaphane este un compus care stimuleaza si enzimele de detoxifiere din ficat, ajutand la curatarea mai rapida a substantelor cancerigene din organism.

O alta proprietate interesanta a acestei legume consta in eliberarea, in momentul taierii, mestecarii sau digerarii, a unui compus cu sulf – sinigrin cu rol in inhibarea inmultirii celulelor tumorale si in inducerea apoptozei acestora (moartea celulara programata). Prin continutul de antioxidanti din familia carotenoizilor broccoli intervine si in protectia ochiului, impiedicand formarea cataractei.

O cana de broccoli fiert contine 74 mg de calciu plus 123 mg de vitamina C care imbunatateste semnificativ absorbtia calciului, totul cu doar 44 calorii. Prin comparatie o portocala nu contine calciu, are 69 mg de vitamina C si cu 50% mai multe calorii.
Produsele lactate nu contin vitamina C dar contin grasimi saturate care sunt nocive pentru sistemul cardiovascular. Un pahar de lapte cu 2% grasimi contine 121 de calorii.

Indicatii
Are proprietati antioxidante care previn aparitia unor forme de cancer: cancer de san, de prostata, cancer gastric, melanom malign, leucemii
Continutul bogat in sulf are efecte benefice antivirale si antibiotice
Ajuta la vindecarea gastritelor cu Helicobacter pylori
Cardioprotector, mentine controlul tensiunii arteriale

Previne formarea cataractei
Ajuta la intarirea oaselor si in osteoporoza prin continutul crescut in calciu

Fortifica sistemul imun
Consumul regular de broccoli este o arma excelenta impotriva stresului
Pentru a putea beneficia de cat mai multe vitamine, saruri minerale si enzime cu rol terapeutic, este bine ca broccoli sa fie utilizat sub forma de suc proaspat (obtinut cu storcatorul electric).

Gustul sucului de broccoli poate fi ameliorat cu suc de lamaie. Se face astfel o cura, mai mult sau mai putin indelungata, in functie de afectiune si de gravitatea acesteia.

Presa si televiziunea occidentala si americana fac o larga popularizare broccolilor, denumind-o „super-leguma”, deoarece cercetarile din ultimii zece ani, efectuate de prestigioase institute de nutritionism si de cercetari medicale, au situat-o pe primul loc intre legumele cu continut bogat in substante anticancerigene, cu rol preventiv si curativ pentru bolile cardio-vasculare si cataracta.

Substantele cu sulf pe care le contine, precum si vitaminele au un rol deosebit in stoparea inmultirii haotice a celulelor canceroase, contribuind la prevenirea si chiar vindecarea unor tipuri de cancer ca: cel de esofag, laringe, stomac, prostata, colon si plamani.

De asemenea, broccoli contine importante cantitati de saruri minerale, fier, fosfor, calciu si potasiu, ca si vitaminele A si C, cu efect antioxidant, precum si o cantitate de calciu egala cu aceea dintr-o ceasca de lapte, avand insa un numar redus de calorii (45 calorii la 150 ml).

In sfarsit, este o buna sursa de fibre celulozice care asigura tranzitul bolului alimentar.

Broccoli contine subtante goitrogene (pot induce formarea gusei – marirea tiroidei) care interfera cu functionarea tiroidei. Persoanele cu probleme tiroidiene existente sau netratate ar trebui sa evite consumarea acestei legume”. (http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/broccoli-leguma-miraculoasa-52.html#ixzz3BkPK9krb)

Mâncarea de urzici – o mâncare binecuvântată în Postul Mare

Ieri după masă, am fost cu dimpreună cu familia să culegem urzici. Nu de mult, am descoperit un loc minunat deasupra oraşului nostru în care. De acolo de sus, ți-e mai mare dragul să admiri natura!

Încă din februarie, am început cura cu urzici. Am tot cumpărat câte o punguță de la tantile care vindeau pe trotuare sau în piaţă. O punguță costa 5 lei. Din ea, preparam o salată bună de urzici și mâncam toată familia (4-5 persoane).

În primăvara aceasta, am inventat câteva reţete rapide de salată de urzici şi ne-am desfătat limba şi burtica, mâncându-le. Mulțumim Domnului pentru acest dar: urzicile!

Nouă ne plac mult urzicile şi mâncăm multe în fiecare primăvară! Sunt foarte valoroase pentru sănătatea noastră!

M-am gândit că ar fi bine să merg eu însămi să culeg urzicile. Și acest gând mi-a venit din mai multe motive:  unul, ca să fac economie de buget şi altul, ca să simt urzicăturile lor benefice. Se spune că aceste urzicături ar scoate reumatismul din oase!

Ei bine, am luat copiii şi împreună cu soţul ne-am dus la locul pe care l-am descoperit anul trecut. Erau aşa multe urzici acolo! Am început să le culeg cu sârg. Erau aşa de fragede şi de cărnoase, de-mi venea să muşc din ele nu alta! Am cules într-o oră două plase mari ticsite.

Când am ajuns acasă, le-am ales de eventualele lemnuţe sau frunze şi le-am scuturat bine de praf şi de gângănii (insecte).

Apoi, le-am pus în pugi în frigider la rece. Stau bine și două săptămâni!

Azi, mi-am amintit reţeta clasică de pregătire a urzicilor. Acea rețetă pe care o folosea mama când ne gătea urzici.

Mâncare de urzici

Ingrediente:

O plasă de urzici – 1 kg

Apă

Făină (albă) de grău sau de porumb

Lapte de soia (vezi reţeta în cartea mea Îndrăznesc să trăiesc sănătos)

Smântână de soia (vezi reţeta în cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos)

Mujdei

Procedură:

Într-un vas mare, punem apă la clocotit. Apa să fie cam până la jumătatea vasului.

Între timp, pregătim urzicile: le alegem de mizerii şi le scuturăm bine de praf şi de alte impurităţi. Luăm câte două urzici şi le scuturăm una de alta.

Apoi, le punem la înmuiat în apă rece într-un vas mare, ca să iasă bine praful și mizeriile şi apoi, le clătim bine de 2-3 ori. Pentru siguranţă, le mai luăm încă odată la mână pe fiecare în parte şi le clătim sub jet de apă.

Când clocoteşte apa de pe foc, punem urzicile la fiert. După ce s-au înmuiat bine (cam după 10 minute de fiert), le scurgem de apă. Apa în care au fiert urzicile o păstrăm. Ea este foarte folositoare (o putem adăuga la mâncare sau ne putem spăla (clăti) părul cu ea).

Tocăm urzicile pe un tocător de lemn cu un cuţit de lemn (din acela de tocat vinetele). Uneori, pentru comoditate şi rapiditate, ca să le mărunţesc bine, folosesc mixerul vertical, dar atunci le las cu puţină zeamă în care au fiert.

Tăim 2-3 cepe şi le călim în suc propriu. Apoi, într-un vas, în care nu se prinde uşor mâncarea, punem o lingură de făină de grâu (eu prefer, şi folosesc în mod obişnuit, făină integrală) sau o lingură de făină de porumb (mălai) şi o rumenim bine. Adăugăm zeama de la urzici sau lapte de soia şi amestecăm până se face o pastă omogenă semilichidă. O lăsăm să dea un clocot-două şi apoi, adăugăm acest sos peste ceapa călită. Adăugăm apoi urzicile tocate fin şi amestecăm bine toată compoziţia pe care o lăsăm să mai dea un clocot, după care stingem focul. Adăugăm mujdei sau o mână de leurdă tocată fin. Leurda are gust de usturoi.

Între timp, pregătim şi mămăliguţa

Într-un ceaun de fontă sau de tuci (abia acum am realizat că-s două noţiuni distincte!), punem apă la clocotit. Când clocoteşte apa, adăugăm puţină sare şi făină în ploaie. Amestecăm bine să nu se facă cocoloaşe şi o lăsăm să fiarbă vreo 30 de minute la foc mic. Apoi, o amestecăm bine şi o lăsăm să mai fiarbă 10-20 minute. Eu prefer ca mămăliguţa să fie moale, nu tare. Astfel o pot folosi şi rece cu mâncare mai fierbinte.

Poftă bună!

Dacă Postul Mare trecea mai repede, adică cădeau mai repede Paştile, mama adăuga la sfârşit în mâncarea de urzici şi ou fiert sau smântână de la laptele prins de vacă. Desigur, erau mult mai gustoase aşa!

În general, mâncarea de urzici ne plăcea oricum. Era o mâncare frecventă şi de bază în timpul Postului Mare.