Arhive etichetă: moara de cereale

Sa folosim bine aceasta perioada a Postului Mare!

Dragii mei dragi

Iata suntem in plin Post Mare!

Mare binecuvantare este acest post!

si totodata si o mare provocare pentru multi.

De mare chibzuinta da dovada cel care depaseste ispita pantecelui.

Mare durere am ca majoritatea suntem preocupati ce sa mai mancam si de suflet atat de putin ne ingrijim…..

Sa nu va faceti griji pentru mancare. Un cartof fiert cu o ceapa e o hrana indestulatoare, mai ales daca e oferita cu dragoste si cu liniste.

Astazi, m-a smerit Doamne….

ieri am trudit sa fac bunatati si azi nu am primit laude si m-am intristat…. ca eu m-am ostenit si copii nu apreciaza.. Tot ce am lucrat nu a facut nici macar cat o felie de paine super alba pe care a primit-o de la altcineva….

am invata un lucru: dragostea nu sta in ceva special, ci in atentia carte celalalt…

NU am cuvinte sa multumesc Domnului Care m-a ajutat sa ne cumparam moara de cereale cu ajutorul careia macin graul si coc painica cea buna si hranitoare.. care este peste destul…

dar eu am vrut sa fac specialitati.., dar nu de asta au nevoie ai mei, ci de dragoste…, atentie, dispozitie, prezenta….

ce sa mai zic de salatele de verdeturi, de uleiul presat la rece pe care-l storc chiar eu cu presa de ulei, alt mare dar!

ce sa mai zic de lapticurile de seminte si de soia preparate cu storcatorul cu melc Hurom!!

Toate sunt atat de hranitoare si indestulatoare!!

Ce mai vreau, de ce sa-mi mai pierd vremea cu retete???

Gata! M-am lecuit de mofturi! Revin la simplitate!

si la nevointa postului.

Am gasit un documentar foarte interesant.

Vi-l recomad:

Sa ne ajute Domnul sa ajungem la Yiua cea Mare a Invierii!

Calatorie cu roade!

Unelte de bucătărie şi alte lucruri utile obţinute prin colaborarea cu firma Profimatic

Dragii mei dragi

Mare binecuvântare este că putem să lucrăm împreună cu alţi oameni!
Dăruim şi primim mereu! Singuri nu am putea reuşi să realizăm foarte multe lucruri (vă mărturisesc sincer că singură n-aş fi făcut nicio „brânză”!).

Personal, m-am convins că, dacă vreau să realizez ceva cu adevărat folositor pentru ceilalţi, cuvântul cheie este împreună.

E adevărat că, fiecare dintre noi îşi are interesul personal, dar nu se poate să ne împlinim interesele dacă nu dăruim mai întâi celuilalt ceea ce el caută, ceea ce el are nevoie… Eu ofer ceva, iar tu oferi altceva şi uite aşa, împreună, ne atingem scopurile, acela de a oferi şi primi valoare.

În acest context, îmi amintesc de un cuvânt al lui Zig Zigler, care suna cam aşa:

„Ajută-i pe ceilalţi să obţină ce vor şi ei te vor ajuta să obţii ce doreşti”

Am îndrăznit şi eu să mă amestec într-un subiect atât de fierbinte din zilele noastre: sănătate prin alimentaţie sănătoasă şi iertare. Am început atât de timid şi iată că Doamne mi-a scos în cale oameni minunaţi care şi-au adus fiecare contribuţia care cum au putut…

Eu nu fac nimic altceva decât să dau mărturie asupra soluţiilor pe care le-am găsit.

Când am început proiectul „Îndrăznesc să trăiesc sănătos” în anul 2013, nu mi-am imaginat că o să întâlnesc atâtea persoane minunate interesate să trăiască sănătos. Sunt extrem de recunoscătoare pentru voi toţi, prietenii mei şi susţinătorii acestui proiect!

În vara anului 2014, l-am cunoscut pe domnul Chira, directorul firmei Profimatic, care a făcut posibil ca storcătorul cu melc şi moara de bucătărie să ajungă la noi acasă. Tot dumnealui ne-a donat un storcător pe care l-am folosit în tabăra din acel an.

Văzând cât de utile sunt aceste aparate, am dorit să vi le fac cunoscute şi vouă, prietenilor mei. Astfel, anul trecut (2015) am susţinut seminarii de nutriţie, în cadrul cărora am prezentat şi storcătorul cu presare la rece şi moara de cereale pentru bucătărie şi câteva bunătăţi preparate cu ajutorul acestora.

Anul acesta, doresc să continui acest proiect. Puteţi să susţineţi şi Dvs acest proiect printr-un simplu gest: dacă veţi cumpăra de la firma Profimatic vreun produs prezentat pe acest blog, vă rog să specificaţi atunci cand il comandaţi de unde aţi aflat despre acel produs să apoi şi trimiteţi şi mie un mesaj prin e-mail: doinablaga@gmail. com ca ati cumparat acel produs.

MIe imi place sa lucrez cu oamenii din firma Profimatic deoarece ei sunt foarte atenti cu clientii si foarte promti.

Produsele firmei Profimatic sunt:

portofoliu Profimatic_01-cuprins

Le gasiti prezentate aici:

http://www.profimatic.ro

Aparate pe care le folosesc aproape zilnic:

Storcătorul cu presare la rece modelul HH Elite, care-mi este tare drag.

Prezentare-Hurom-HH-Elite-2015

Moara de cereale pentru bucătărie, modelul KoMo XL, cea mai dragă unealtă.

Susţin că în orice casă de gospodari se cuvine să existe o asemenea unealtă. Cu ajutorul ei, pregătim făina de valoare pentru pâinica zilnică:

portofoliu Profimatic_06-Komo

3. Blenderul OmniBlend V TM-800:

portofoliu Profimatic_08-Omniblend(1)

Presa de ulei:

portofoliu Profimatic_05-Yoda(1)

 

 

 

 

Încurajări pe Cale

Dragii mei dragi
Cât de mult ne iubeşte Domnul! El este atent la toţi oamenii şi aude orice strigăt, cât ar fi el de înfundat…
Întotdeuna Domnul rânduie om să ne ajute…., vorba maicii Gavrilia, „El poate face şi din pietrele acestea fii ai lui Avraam” …
E o mare cinste că mi-a îngăduit Doamne să mijlocesc o asemenea bucurie pe care v-o împărtăşesc. Iată ce-mi scrie Cristina, prietena mea dragă, tocmai când colţii descurajării erau cât pe ce să mă cuprindă…:
“Draga mea Doina,
Mi-esti atat de aproape de inima mea neputincioasa! Chiar cu articolul de astazi am simtit ca rezonez atat de bine cu ceea ce spui.
Iti citesc si-ti tot recitesc cartile, ma uit si ma tot uit la filmuletele cu tine de pe youtube. Nu vreau sa spun ca esti grozava ca sa nu produc sminteala, dar am sa-ti spun cat imi esti de draga, cat ma incurajeaza cuvintele tale si curajul tau.
Imi inchipui ca sunt deseori si momente grele in lucrarea asta pe care o faci tu, momente care te lasa descurajata. Cred cu adevarat acest lucru, insa, te rog: sa nu te lasi! Ne dai atata tarie noua, mamelor!
Imi arat recunostinta pentru darul  oferit prin cuvintele tale insufletite si iti spun cu adevarat, surioara draga, te iubesc.
Domnul sa-ti fie mereu impreuna pe Cale.
Imbratisari si bucurie(asa cum m-ai invatat)!”.
Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!
Fiţi binecuvântaţi dragii mei cititori! Vă mulţumesc pentru sprijinul vostru preţios! Facă-se voia Domnului cu mine şi cu voi cu toţi Amin
Vă aştept la Seminarul de nutriţie. Sunt în plin process al pregătirilor bunătăţilor de care vreau să vă fac poftă.
moara cu chifleIMG_5367

Cât eşti dispus să investeşti în meniul zilnic sănătos?

Dragii mei dragi

Încerc astăzi, cu ajutorul lui Doamne, să răspund la rugămintea care mi-a fost adresată cu vreo două săptămâni în urmă de către un cititor al blogului, doctorul B., şi la care nu am reuşit să răspund. Îmi cer iertare pentru întârziere. Mulţumesc.

Doctorul B. mi-a scris:

Oare aţi putea să scrieţi un articol despre costurile unei zile, cu meniurile respective? Sau/şi pe lună. Măcar aproximativ, pentru că majoritatea celor cu care vorbesc aduc ca şi contraargument stilului de viaţă vegetarian costul mare. Mai cu seamă dintr-un salariu…!”

Aşa cum scriam în titlu, meniul poate costa atât cât e dispus fiecare să investească.

Noi suntem doi adulţi şi trei copiii (de 14, 9,6 ani) şi avem un salariu puţin peste o mie de lei. Astfel, e nevoie să chibzuim bine, bine bănuţii. Nu-mi stă în fire socotelile şi nici chibzuiala, aşa că a trebuit să le învăţ şi, cel mai bine, am învăţat exersând mereu.

De vreo 15 ani, tot învăţ cum să mă gospodăresc….

În cărţile mele, şi mai ales în cartea „Slujirea din bucătărie”,

coperta1 Cartea slujirea din bucatarie

şi mai mult în ediţia nouă, v-am dezvăluit câteva secrete cu privire la gospodărire. Aici, vreau să vă spun că pentru a trăi sănătos şi a te hrăni cu adevărat, nu este nevoie să cheltui mii de lei pe lună. Ideea e că acum pot să cumpăr o hrană mult mai benefică şi mai îndestulătoare cu banii pe care îi dădeam cândva pe animaliere ….

Important e să am în minte nevoile trupului, care sunt mici, raportat la cât ne-am obişnuit să-i oferim!

Grija mea pentru familie, pentru copii, este să le asigur nutrienţii necesari şi pot face asta oferindu-le alimente integrale diversificate din toate cele 5 grupe de alimente strict necesare: cereale, leguminoase, seminţe şi nuci, legume şi fructe.

Mă străduiesc să le asigur câte o sursă minimă pentru fiecare nutrient necesar: un fel de leguminoase pentru proteine, un fel de seminţe sau nuci pentru grăsimi bune, un fel de cereale pentru carbohidraţi complecşi.

Cerealele şi leguminoasele au un cost mai redus. Pe noi ne ajută foarte mult moara de cereale

Picture1

şi astfel cu doar trei lei fac două tăvi de chifle din făină integrală de grâu, secară şi porumb din care mâncăm aproape o săptămână.

aluatel 18 painicile coapteIMG_20160205_213935

Apoi leguminoasele (năut, linte, mazăre galbenă, soia, bob), per total pe kilogram nu depăşesc 10 lei, fiind chiar mai ieftine decât fasolea obişnuită. Aşadar, cu mai puţin de 5 lei pe zi cumpăr 500 grame de leguminoase (proteinele), pe care le pregătesc zilnic pentru toţi.

Legumele sunt şi ele accesibile. Un 1 kg de morcovi (dintre cei mai faini) costă acum 3 lei. Zilnic mâncăm ceapă şi usturoi.

Costurile cele mai mari sunt la oleaginoase: migdale, nuci, susan, avocado, măsline.

Acum migdalele sunt cele mai scumpe (60 lei kg). Eu fac din 100 grame de migdale 500 ml lapte concetrat, pe care îl adaug în cerealele fierte de dimineaţă. Mai găsim şi variante mai ieftine de migdale, cam dezhidratate ce-i drept, dar punându-le la înmuiat, iese un lăptic excelent, pe care il fac cu ajutorul storcătorului cu melc:

HH-Elite-gri-2.

Mai accesibil e susanul. cu 2,5 lei le asigur un lăptic minunat bogat în calciu, pe care tot cu ajutorul storcătorului cu melc îl prepar.

La amiază, adaug seminţe de floarea soarelui sau dovleac sau măsline sau avocado. Noi cumpărăm măsline naturale care costă în jur de 12 lei/kg. Un kg. ne ajunge vreo 2 săptămâni, ţinând cont că nu mâncăm zilnic măsline, ci le rotim cu celelalte oleaginoase. Avocado e mai scump. Un avocado costă 4 lei şi ne ajunge pentru toţi. Unul, o dată pe săptămână, merge….

O nucă de cocos costă 2,50 de lei şi din ea fac 1 litru de lapte delicios.

Gustări: fructe – 2 kg -5 lei sau chifle din cereale – 1 leu.

În linii mari, cam cu 50 de lei pe săptămână pot să ofer hrana de bază.

Desigur, sunt şi zile în care cheltuim mai mult: când preferăm cireşe multe, pepene sau alte delicii.

Apoi, dacă vreau să mănânc mai mult caju sau goji sau quinoa, amaranth sau alte bunătăţi exotice, costurile se ridică.

Până acum, nu am socotit „la sânge” banii pentru mâncare, dar e nevoie s-o fac. A fost un timp în care am exagerat foarte mult cu fructele. Acum, am început să ne focusăm pe legume şi observ că au mai scăzut costurile…

Îmi rezerv întotdeuna un minim 150-200 lei strict pentru mâncarea pe lună şi cu ei reuşesc să ne hrănim suficient de bine.

Când mă gândesc că în urmă cu 10 ani atâta costa doar abonamentul lunar la laptele de vacă!!!!!, care era de fapt baza hranei noastre atunci…. E un progres enorm!!!!!

Însă performanţa cea mai mare este că atenţia mea s-a mutat acum de la mâncare la pacea interioară… Aici mă străduiesc să investesc cel mai mult, cea mai multă energie şi atenţie. Căci, dacă am pace şi dragoste, Domnul poate pune în păpică plusul care mai trebuie şi aşa e foarte bine, dar dacă nu am pace, şi cea mai „bio” mâncare devine acidă, acră, „ca mine” în clipe stresante, cum îi place să mă tachineze câteodată soţiorul….

Mulţumesc lui Doamne al meu, Mântuitorul meu drag, că m-a izbăvit de obsesia pentru mâncarea sănătoasă. Experienţele din ultima vreme, mai exact din tot acest an, mi-au adus un mare plus de înţelegere dincolo de litere.

Când Domnul a spus „Nu numai cu pâine va trăi omul”, a vrut să ne atragă atenţia că dincolo de trup avem un suflet care nu se hrăneşte cu pâine, cu mâncare sensibilă….

Am avut multe frământări şi multe nelinişti…. , dar din toate acestea m-a izbăvit Domnul. Am trecut prin încercări şi deznădejde. Am plâns neputincioasă şi am pus întrebări … Acum mulţumesc Domnului pentru pacea Lui, care-mi mângâie inima şi trăiesc minuni, minunile trăirii cu şi din mila Stăpânului.

Asta vreau să vă transmit şi vouă: să ne străduim să primim credinţa, pacea şi bucuria Domnului şi toate vor prinde spor….

Azi dimineaţă după slujbă, m-am dus în zona pieţii cu fetiţele cele mici ca să rezolv o problemă şi fetele au văzut pepene şi m-au întrebat dacă luăm pepene şi le-am răspuns că aş vrea să luăm, dar acum nu am cu ce să-i iau, nu am banii necesari, dar cred că va rândui Doamne să cumpărăm şi pepene …. „Aveţi credinţă!”, le-am spus. M-am uitat la chipurile lor şi am văzut că au înţeles, căci faţa lor nu s-a umbrit.

Eu nu am salariu, tot ce primesc e dar. Şi bănuţii din salariul soţiorului sunt darul Stăpânului nostru Care ne poartă de grijă. Primind toate ca dar, am observat că toate sunt binecuvântate şi au spor, nu ne lipseşte nimic din ce e necesar. Obişnuiesc să fac lista cu ce ne trebuie şi o pun în rugăciune înaintea Domnului şi El rânduie la vreme să primim…. Uneori, e nevoie să aşteptăm o vreme…, cu nădejde, nu cu stres, nu cu ţinere morţisă…. şi vin de fiecare dată toate cele trebuitoare, aşa cum rânduie El …. Eu nu cer bani, ci îi spun ce am nevoie: morcovi, ceapă, mobilă de bucătărie…Toate sunt darurile Domnului, căci El ne ajută să lucrăm. Sănătatea e darul Lui şi nu rodul străduinţei noastre. Desigur şi noi ne facem partea noastră, mâncând alimentele adecvate trupului.

Astfel ieri, Doamne a rânduit în mod minunat să primesc pe la amiază bănuţii necesari pentru pepene şi încă ce pepeni, şi ieftini, şi pe ales!

Mulţumim, Doamne şi mulţumim dăruitorilor.

Că să ne hrănim sănătos, pe lângă bani, mai e nevoie şi de credinţă, şi de chibzuială, şi de înţelepciune şi de cunoştinţe. Să ne ajute Doamne să le cerem, să le primim şi să lucrăm cu ele!

Domnul să ne dăruiască pacea Sa şi dorirea cea bună.

Şi acum vă întreb: Voi cât sunteţi dispuşi să investiţi în meniul zilnic pentru hrana şi sănătatea voastră?

Ce mai fac eu cu ajutorul morii de cereale

Dragilor

În după masa aceasta am bucătărit ceva mai mult.
Am făcut lapte de soia şi chiftele din pulpa ce a rămas de la stoarcerea laptelui.

Am făcut lăpticul de soia cu ajutorul storcătorului cu melc de la Hurom.

HH-Elite-gri-2

Până să avem acest storcător, ani la rând am făcut lăpticul de soia cu belnderul.

Aici aveţi filmuleţul în care veţi vedea cum făceam eu laptele de soia cu ajutorul blenderului:

De multicel n-am mai făcut lăptic de soia!

Am băut cu atâta plăcere o cană mare de lăptic cald îndulcit un pic cu pastă de curmale. Am adăugat şi un pic de pulbere de vanilie. Un deliciu!

Nu ştiu altora cum li se pare, dar mie mâncarea din vegetale îmi cade atât de bine şi este atât de uşoară. Însă aceasta are un neajuns: nu are gust îmbietor, dacă nu ştii s-o condimentezi.

Ei şi aici voiam să ajung: la condimente!

Făcând chiftelele de pulpă de soia, mi-au trebuit condimente şi am constatat că mai era puţină pulbere din mixul meu de condimente, aşa că am luat repejor un bol şi am adunat câte o mânuţă din fiecare condiment şi le-am amestecat.

Am pus de toate: boabe, sau mai bine seminţe de coriandru, condimentul meu preferat, boabe de ienupăr, de ienibahar, de schinduf, de muşar, busuioc, maghiran, oregano, isop şi nu mai ştiu ce mai era prin acele punguţe îngrămădite în cutia cu condimente. Le-am amestecat bine pe toate şi apoi le-am pus în moara de cereale

Picture1

şi le-am mărunţit într-un minut. Doamne mulţam!

Mare binecuvântare îmi sunt aceste unelte în bucătărie! acum îmi doresc mult un malaxor pentru frământat aluatul, unul aşa pentru vreo 5-6 Kg de aluat. Şi îmi mai doresc un blender mai puternic pentru a face paste mai fine din resturile de lăpticuri.

Deja i le-am pus pe listă la doamne şi aştept cu multă răbdare. Vor veni la timp.

Primul seminar gratuit INDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS de la Sibiu

Dragilor

iata cateva clipuri video de la primul SEMINAR gratuit  INDRAZNESC  SA TRAIESC SANATOS:

Colivă din grâu integral fiartă în 15 minute

Salutare, dragilor!

Pentru că mâine se împlinesc doi ani de când mama mea a plecat la Doamne, am decis să fac colivă.

A fost un timp în care fierbeam des colivă din arpacaş, dar după ce am descoperit cât de valoros nutritiv este bobul întreg de grâu, m-am străduit să-l prepar şi să-l consumăm cât mai des.

Dacă aţi urmărit postările mai vechi, aţi văzut şirul poveştii, cum am încolţit grâu, cum m-am chinuit să-l bat într-o piuă improvizată, cum l-am dat prin maşina de tocat carne, dar nu ieşea nicidecum exact ca coliva obişnuită, adică să se desfacă bine bobul.

Astăzi, mulţumesc Domnului că m-a ajutat să fac colivă din grâu integral la fel ca cea din arpacaş!

Cum am făcut?

Simplu:

Dimineaţă am spălat bine grâul şi l-am pus într-o sită pe un grătar în curte. Până spre seară, s-a uscat bine şi apoi, l-am pus în moara de cereale

Picture1

şi am fixat-o pe poziţia foarte grunjos, mai în spate de unde se termină semnul de maxim grunjos şi am zdrobit grâul.

Apoi, l-am cernut de puţina făină ce s-a făcut şi a rămas doar spărtura de grâu, bobul zdrobit în bucăţi.

Între timp, am pus să se încălzească apa în ceaun. Când s-a încălzit bine apa, am pus grâul şi l-am amestecat cu apa fierbinte. Am amestecat mereu, căci pe măsură ce fierbea, se îngroşa. Am pregătit pe aragaz şi apă caldă de rezervă, în caz că mai am nevoie şi am mai adăugat puţină. Apa e nevoie să fie de două-trei ori mai multă decât grâul.

L-am lăsat să fiarbă la foc potrivit cam 15 minute, dar am tot amestecat în el. Între timp, am pregătit pasta de curmale pe care am pus-o în grâul aproape fiert.

Am stins focul după 20 de minute de fiert şi am adăugat un pic de esenţe (că de, aşa pare mai îmbietoare, dar de pe partea mea, nu-s prea de acord, căci nu am esenţă de rom şi lămâie naturală). Şi apoi, am pus capacul şi l-am lăsat la umflat bine acolo în ceaun mai bine de o oră.

Când am deschis capacul şi am gustat, se desfăcuse bine bobul şi mireasma m-a cucerit. Dar am pus prea multe curmale, căci era prea dulce.

Apoi, am râşnit vreo 3 mâini de nuci, le-am adăugat peste grâul fiert şi le-am amestecat bine cu mâna. Dar mi s-a părut că ar mai trebui nuci, dar nu mai aveam în casă şi astfel, am râşnit vreo 3 mâini de seminţe de floarea soarelui, le-am adăugat în colivă şi am amestecat bine. A căpătat un gust de floarea soarelui.

Mi-e îmi place, dar ştiu eu cum o vor primi tantile de la biserică?

De dulce, e dulce, chiar prea dulce, dar are curmale şi seminţe de floarea soarelui, gusturi cu care oamenii nu-s obişnuiţi.

Mă gândesc să o pun pe o tavă şi să iau farfuriuţe şi linguriţe de unică folosinţă şi să le invit să servească, să guste dacă le place şi dacă le place, le voi pune în pahare de unică folosinţă. Hm, cam năstruşnic gând!

E o problemă cu pomenile, căci părintele le sfinţeşte şi e păcat să le arunci, dar nici dacă nu-ţi plac, nu le poţi mânca.

Am să mă mai gândesc…

O soluţie ar fi să fac o tăviţă pentru pomenire şi sfinţire pe care s-o iau înapoi acasă şi s-o mâncăm noi. Şi să pregătesc doar câteva pahare pe care să le dau la doamnele care se hrănesc la fel ca noi şi apreciază calitatea nutritivă…

Ei, e complicat să te armonizezi cu semenii! Dar nu mai pot să gătesc ca mai demult.

Mă tot gândeam azi: Doamne, ce uşor e să te duci la alimentară să cumperi o pâine şi colaci, un suc şi prăjituri şi să le oferi oamenilor. Cu câtă bucurie le primesc, dar colacii mei negrişori din făină integrală

IMG_20170113_194509

şi colivuţa mea maronie cu curmale,

IMG_20170113_213945

IMG_20170113_214038

cui îi va plăcea?

Reţeta de colivă:

Ingredientele pe care le-am folosit:
Grâu integral spart – în jur de 1 kg jumătate
Apă – în jur de 3 litri
Curmale – 1kg
Esenţă de rom şi de lămâie

Pasta de curmale
Am încălzit o cană bună de apă şi am pus-o peste curmale şi apoi le-am zdrobit cu mâna până s-a făcut ca un magiun, ca o pastă. Ca să fie mai fină, am luat mixerul vertical şi am mixat-o puţin.

PS: pomeniţi-o şi pe mama mea, Maria, mâine!
Vă mulţumesc!