Arhive etichetă: pranz

Cât eşti dispus să investeşti în meniul zilnic sănătos?

Dragii mei dragi

Încerc astăzi, cu ajutorul lui Doamne, să răspund la rugămintea care mi-a fost adresată cu vreo două săptămâni în urmă de către un cititor al blogului, doctorul B., şi la care nu am reuşit să răspund. Îmi cer iertare pentru întârziere. Mulţumesc.

Doctorul B. mi-a scris:

Oare aţi putea să scrieţi un articol despre costurile unei zile, cu meniurile respective? Sau/şi pe lună. Măcar aproximativ, pentru că majoritatea celor cu care vorbesc aduc ca şi contraargument stilului de viaţă vegetarian costul mare. Mai cu seamă dintr-un salariu…!”

Aşa cum scriam în titlu, meniul poate costa atât cât e dispus fiecare să investească.

Noi suntem doi adulţi şi trei copiii (de 14, 9,6 ani) şi avem un salariu puţin peste o mie de lei. Astfel, e nevoie să chibzuim bine, bine bănuţii. Nu-mi stă în fire socotelile şi nici chibzuiala, aşa că a trebuit să le învăţ şi, cel mai bine, am învăţat exersând mereu.

De vreo 15 ani, tot învăţ cum să mă gospodăresc….

În cărţile mele, şi mai ales în cartea „Slujirea din bucătărie”,

coperta1 Cartea slujirea din bucatarie

şi mai mult în ediţia nouă, v-am dezvăluit câteva secrete cu privire la gospodărire. Aici, vreau să vă spun că pentru a trăi sănătos şi a te hrăni cu adevărat, nu este nevoie să cheltui mii de lei pe lună. Ideea e că acum pot să cumpăr o hrană mult mai benefică şi mai îndestulătoare cu banii pe care îi dădeam cândva pe animaliere ….

Important e să am în minte nevoile trupului, care sunt mici, raportat la cât ne-am obişnuit să-i oferim!

Grija mea pentru familie, pentru copii, este să le asigur nutrienţii necesari şi pot face asta oferindu-le alimente integrale diversificate din toate cele 5 grupe de alimente strict necesare: cereale, leguminoase, seminţe şi nuci, legume şi fructe.

Mă străduiesc să le asigur câte o sursă minimă pentru fiecare nutrient necesar: un fel de leguminoase pentru proteine, un fel de seminţe sau nuci pentru grăsimi bune, un fel de cereale pentru carbohidraţi complecşi.

Cerealele şi leguminoasele au un cost mai redus. Pe noi ne ajută foarte mult moara de cereale

Picture1

şi astfel cu doar trei lei fac două tăvi de chifle din făină integrală de grâu, secară şi porumb din care mâncăm aproape o săptămână.

aluatel 18 painicile coapteIMG_20160205_213935

Apoi leguminoasele (năut, linte, mazăre galbenă, soia, bob), per total pe kilogram nu depăşesc 10 lei, fiind chiar mai ieftine decât fasolea obişnuită. Aşadar, cu mai puţin de 5 lei pe zi cumpăr 500 grame de leguminoase (proteinele), pe care le pregătesc zilnic pentru toţi.

Legumele sunt şi ele accesibile. Un 1 kg de morcovi (dintre cei mai faini) costă acum 3 lei. Zilnic mâncăm ceapă şi usturoi.

Costurile cele mai mari sunt la oleaginoase: migdale, nuci, susan, avocado, măsline.

Acum migdalele sunt cele mai scumpe (60 lei kg). Eu fac din 100 grame de migdale 500 ml lapte concetrat, pe care îl adaug în cerealele fierte de dimineaţă. Mai găsim şi variante mai ieftine de migdale, cam dezhidratate ce-i drept, dar punându-le la înmuiat, iese un lăptic excelent, pe care il fac cu ajutorul storcătorului cu melc:

HH-Elite-gri-2.

Mai accesibil e susanul. cu 2,5 lei le asigur un lăptic minunat bogat în calciu, pe care tot cu ajutorul storcătorului cu melc îl prepar.

La amiază, adaug seminţe de floarea soarelui sau dovleac sau măsline sau avocado. Noi cumpărăm măsline naturale care costă în jur de 12 lei/kg. Un kg. ne ajunge vreo 2 săptămâni, ţinând cont că nu mâncăm zilnic măsline, ci le rotim cu celelalte oleaginoase. Avocado e mai scump. Un avocado costă 4 lei şi ne ajunge pentru toţi. Unul, o dată pe săptămână, merge….

O nucă de cocos costă 2,50 de lei şi din ea fac 1 litru de lapte delicios.

Gustări: fructe – 2 kg -5 lei sau chifle din cereale – 1 leu.

În linii mari, cam cu 50 de lei pe săptămână pot să ofer hrana de bază.

Desigur, sunt şi zile în care cheltuim mai mult: când preferăm cireşe multe, pepene sau alte delicii.

Apoi, dacă vreau să mănânc mai mult caju sau goji sau quinoa, amaranth sau alte bunătăţi exotice, costurile se ridică.

Până acum, nu am socotit „la sânge” banii pentru mâncare, dar e nevoie s-o fac. A fost un timp în care am exagerat foarte mult cu fructele. Acum, am început să ne focusăm pe legume şi observ că au mai scăzut costurile…

Îmi rezerv întotdeuna un minim 150-200 lei strict pentru mâncarea pe lună şi cu ei reuşesc să ne hrănim suficient de bine.

Când mă gândesc că în urmă cu 10 ani atâta costa doar abonamentul lunar la laptele de vacă!!!!!, care era de fapt baza hranei noastre atunci…. E un progres enorm!!!!!

Însă performanţa cea mai mare este că atenţia mea s-a mutat acum de la mâncare la pacea interioară… Aici mă străduiesc să investesc cel mai mult, cea mai multă energie şi atenţie. Căci, dacă am pace şi dragoste, Domnul poate pune în păpică plusul care mai trebuie şi aşa e foarte bine, dar dacă nu am pace, şi cea mai „bio” mâncare devine acidă, acră, „ca mine” în clipe stresante, cum îi place să mă tachineze câteodată soţiorul….

Mulţumesc lui Doamne al meu, Mântuitorul meu drag, că m-a izbăvit de obsesia pentru mâncarea sănătoasă. Experienţele din ultima vreme, mai exact din tot acest an, mi-au adus un mare plus de înţelegere dincolo de litere.

Când Domnul a spus „Nu numai cu pâine va trăi omul”, a vrut să ne atragă atenţia că dincolo de trup avem un suflet care nu se hrăneşte cu pâine, cu mâncare sensibilă….

Am avut multe frământări şi multe nelinişti…. , dar din toate acestea m-a izbăvit Domnul. Am trecut prin încercări şi deznădejde. Am plâns neputincioasă şi am pus întrebări … Acum mulţumesc Domnului pentru pacea Lui, care-mi mângâie inima şi trăiesc minuni, minunile trăirii cu şi din mila Stăpânului.

Asta vreau să vă transmit şi vouă: să ne străduim să primim credinţa, pacea şi bucuria Domnului şi toate vor prinde spor….

Azi dimineaţă după slujbă, m-am dus în zona pieţii cu fetiţele cele mici ca să rezolv o problemă şi fetele au văzut pepene şi m-au întrebat dacă luăm pepene şi le-am răspuns că aş vrea să luăm, dar acum nu am cu ce să-i iau, nu am banii necesari, dar cred că va rândui Doamne să cumpărăm şi pepene …. „Aveţi credinţă!”, le-am spus. M-am uitat la chipurile lor şi am văzut că au înţeles, căci faţa lor nu s-a umbrit.

Eu nu am salariu, tot ce primesc e dar. Şi bănuţii din salariul soţiorului sunt darul Stăpânului nostru Care ne poartă de grijă. Primind toate ca dar, am observat că toate sunt binecuvântate şi au spor, nu ne lipseşte nimic din ce e necesar. Obişnuiesc să fac lista cu ce ne trebuie şi o pun în rugăciune înaintea Domnului şi El rânduie la vreme să primim…. Uneori, e nevoie să aşteptăm o vreme…, cu nădejde, nu cu stres, nu cu ţinere morţisă…. şi vin de fiecare dată toate cele trebuitoare, aşa cum rânduie El …. Eu nu cer bani, ci îi spun ce am nevoie: morcovi, ceapă, mobilă de bucătărie…Toate sunt darurile Domnului, căci El ne ajută să lucrăm. Sănătatea e darul Lui şi nu rodul străduinţei noastre. Desigur şi noi ne facem partea noastră, mâncând alimentele adecvate trupului.

Astfel ieri, Doamne a rânduit în mod minunat să primesc pe la amiază bănuţii necesari pentru pepene şi încă ce pepeni, şi ieftini, şi pe ales!

Mulţumim, Doamne şi mulţumim dăruitorilor.

Că să ne hrănim sănătos, pe lângă bani, mai e nevoie şi de credinţă, şi de chibzuială, şi de înţelepciune şi de cunoştinţe. Să ne ajute Doamne să le cerem, să le primim şi să lucrăm cu ele!

Domnul să ne dăruiască pacea Sa şi dorirea cea bună.

Şi acum vă întreb: Voi cât sunteţi dispuşi să investiţi în meniul zilnic pentru hrana şi sănătatea voastră?