Arhive etichetă: predica de pe munte

Codul Împărăţiei cerurilor: Predica de pe Munte

Buna dimineaţa dragilor!

Astăzi, cu mila şi cu ajutorul Domnului, am ajuns din nou la bisericuţă.
Mare binecuvântare şi pace! Domnul ne-a umplut iarăşi rezervoarele inimii noastre, ca să putem da mărturie tuturor celor din jurul nostru de bucuria Lui.

La finalul Sfintei Liturghii, Părintele nostru

moto_0205

ne-a spus, ca de obicei, un cuvânt minunat, pe care, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, am reuşit să găsesc timp şi posibilitate să-l transcriu aici:

„Iubiţi credincioşi, evanghelia de astăzi este o revenire la evangheliile ce s-au citit săptămâna trecută. S-a citit săptămâna trecută din Predica de pe Munte, iar săptămâna aceasta s-a citit din Cuvântarea apostolică de la Matei capitolul 10.

Astăzi, s-a revenit şi s-a citit finalul capitolului 7, finalul Predicii de pe Munte şi apoi, încă 4 versete din capitolul 8 de la Matei, despre vindecarea unui lepros de către Mântuitorul.
Predica de pe Munte, pe care o găsim în forma ei dezvoltată la Matei capitolul 5, 6 şi 7, cuprinde un adevărat rezumat al învăţăturii Mântuitorului. S-a spus despre Predica de pe Munte că este un adevărat „cod al Împărăţiei cerurilor”.

În finalul Predicii de pe Munte, Mântuitorul dă o pildă, pe care am auzit-o astăzi şi spune: „Oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe nisip. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea şi a căzut. Şi căderea ei a fost mare”. (Matei 7, 24-27)

Vedeţi, această pildă, pe care o vedem împlinindu-se iară şi iară sub ochii noştri? Oamenii care ascultă cuvântul Mântuitorului şi care împlinesc poruncile Lui aceea îşi zidesc casa pe stâncă.
Ce important e să luăm aminte la această pildă! Cum stăm noi cu auzirea şi cu împlinirea Cuvântului Mântuitorului.

Domnul este Cel care ne învaţă cu putere. Evanghelia spune în continuare că mulţimile erau uimite de învăţătura Lui Iisus, căci îi învăţa ca Unul Care avea putere nu ca şi învăţătorii lor.
Învăţătura Mântuitorului nu este o simplă învăţătură de şcoală, nu este o simplă selecţie sau o simplă antologie de păreri, de opinii, ci învăţătura Mântuitorului este o învăţătură pentru viaţă. Porunca Lui, spune Sfânta Scriptură, este viaţă veşnică.

Cuvintele Mântuitorului sunt pentru noi viaţă veşnică şi când intrăm în harul cuvântului Mântuitorului suntem pe calea aceasta sigură şi casa vieţii noastre se menţine pe stâncă.

În continuare, s-a citit despre vindecarea unui lepros. A venit la Mântuitorul un lepros şi a spus: „Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti”. Boala aceasta a leprei era o boală fără speranţă de vindecare. De aceea, a spus: „Dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti”. Mântuitorul a spus simplu:

Voiesc, curăţeşte-te” (Matei 8, 1-4) şi i-a poruncit să se arate preotului ca să constate vindecare. Preotul era singurul care putea constata că a fost vindecat şi îl putea reintegra în comunitate. Lepra era o boală contagioasă şi de aceea leproşii erau izolaţi.

Vedeţi, dacă vii la Mântuittorul cu crediţă!

Chiar în zilele acestea citeam o carte în care sunt adunate minuni făcute de Sfântul Luca al Crimeiii. Vindecări de boli foarte, foarte grele. Sunt mărturii multe date de medici din Grecia despre vindecări de boli foarte grele, pe care ei le-au constatat şi care, prin mijlocirea Sfântului Luca, au fost vindecate.

Bunul Dumnezeu să primească Sfânta Liturghie şi să ne miluiască”.

Să trăiţi Părinte!”.

Mulţumesc, Părinte!

Da! Da! Cuvintele Mântuitorului cuprind în ele puterea împlinirii lor, numai noi să intrăm în ele şi să le împlinim. Domnul ne-a dat porunci, dar a pus în ele şi puterea împlinirii lor.
Crezând şi împlinind Cuvântul Domnului, vedem cum El ne transformă. Aceasta este diferenţa dintre învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos şi cea a oricărui alt învăţător!

Nu vă îngrijiţi (îngrijoraţi) ce veţi mânca…. şi despre Informaţii cu privire la Tabăra de nutriţie şi spiritualitate ortodoxă la Sibiu pentru părinţi şi copii

Dragilor

am început să scriu aseară acest articol, am început să scriu despre tabăra pe care doresc s-o organizez aici la Sibiu, dar nu am mai fost în stare să-l termin. Era deja trecut peste ora 24 şi eu încă nu ştiam ce să fac cu tabăra. Capul mă durea îngrozitor.

Am salvat ce am scris aseară, am stins calculatorul şi i-am spus Domnului că iar mă aflu în mare încurcătură şi că numai El poate să mă scoată la liman. În capul meu se învălmăşeau toate…dar peste toate era aşa o teamă… şi m-am întins în pat cu mulţumire pentru ziua care se încheiase, dându-i grija zilei celei de mâine Domnului.

Dimineaţă, m-am trezit cu greu. Ca prin somn, am făcut un suc de morcovi, sfeclă şi frunze de ţelină şi pătrunjel şi le-am dat puiuţilor, ca să-şi spele grăsimea de la lăsat de sec…
Am făcut şi plămada pentru chifle, am clătit repede storcătorul meu Hurom, care mă ajută enorm, şi am fugit cât am putut de repede, trăgând-o după mine pe micuţa ce trebuia să ajungă la grădiniţă.

Când am trecut prin faţa bisericii, tocmai începea cântarea Heruvicului. M-a cuprins neliniştea că am întârziat, dar nu am lăsat mâhnirea să-mi umple inima, ci am privit partea bună a situaţiei şi am zis: „A, ce bine că mai e slujbă!” şi am cântat în gând Heruvicul până la grădiniţă şi înapoi.
Am intrat în biserică şi am început să cânt încetişor. Gândurile au dat năvală: „Ai întârziat…, nu eşti în stare să te mobilizezi mai repede…, să nu care cumva să te apropii de Sf. Potir… Lasă… mâine… ca şi mâine se face….”.

Cântam şi priveam cum trec gândurile…. La un moment dat am început să-i spun lui Doamne: „Doamne Tu eşti scăparea mea…Uite-mă, am venit şi eu în ultimul ceas… Da, ştiu, dacă le-aş fi lăsat toate acolo baltă, mai prindeam ceva mai mult… Recunosc că sunt tare neputincioasă… Primeşte-mă şi dă-mi putere… Eu vreau să fac multe, dar sunt limitată… Nu mă îndreptăţesc, ci cer doar mila Ta… Şi, Doamne, am nevoie de dragoste…dă-mi dragoste ca să-mi iubesc copilaşii şi soţiorul, să-mi jertfesc dorinţele mele pentru ei….
Şi, Doamne, spune-mi ce să fac cu tabăra….?”.

I-am spus oful meu lui Doamne şi apoi m-am dus la binecuvântare, spunându-i Părintelui că am întârziat şi-l rog să mă primească la masa bucuriei… şi Părintele m-a primit…
Mulţumesc Mulţumesc. Mulţumesc.

La sfârşit, Părintele a spus câteva cuvinte:

„Săptămâna trecută a început să se citească din Evanghelia de la Matei din Predica de pe Munte a Mântuitorului (capitolul 6).

Astăzi s-a citit despre purtarea de grijă a Tatălui ceresc, despre faptul că noi trebuie să ne încredem în această purtare de grijă. Mântuitorul spune: Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră, ce veţi mânca sau cu ce vă veţi îmbrăca, căci ştie tatăl cel ceresc că aveţi trebuinţă de ele. Această încredere în Tatăl ceresc îl caracterizează pe omul credincios şi el (omul credincios) nu se teme de viitor, nu se teme de lipsă, nu se teme de ce s-ar putea întâmpla, pentru că ştie că toate sunt rânduite prin voia şi prin lucrarea lui Dumnezeu, el încrezându-se în Dumnezeu.

În pericopa de astăzi s-a luat un text şi din capitolul 7, ca să completeze această învăţătură. Spune: Care dintre voi, dacă cere copilul pâine, îi va da piatră, sau dacă cere peşte, îi va da şarpe?” Ei cu atât mai mult, Tatăl Ceresc dă cele bune celor care le cer de la El.

Dumnezeu să primească sfânta liturghie şi să ne miluiască. Amin”.

Să trăiţi Părinte!

Aşa că am acceptat totuşi să termin acel articol început aseară şi să vi-l trimit.

Iată-l:

„Dragilor

Am început să mă gândesc la tabără.

Am însă o strângere de inimă în legătură cu mâncarea. Eu am renunţat de mult să gătesc forme şi gusturi. Mă concentrez pe alimentul integral şi îl prepar cât mai simplu şi mai uşor.

Întrebarea mea este:

Oare o să vă placă mâncarea gătită de mine, de fapt gătită împreună, dar după indicaţiile şi aprovizionările mele?

Eu pun foarte mare accent pe fructe proaspete, din care o să mâncăm o masă separată dimineaţa, şi pe legume de sezon.

Vom fierbe doar ce nu se poate mânca crud, vom face un singur fel de mâncare la masă. Nu va fi desert, nu va fi zahăr…. Vom îndulci un pic lăpticurile cu pastă de curmale..
Vor fi chifle integrale.. de fapt vom face împreună chifle din făinuri integrale măcinate la moara mea…

Picture1

Voi găti aşa cum am scris în Cartea de bucate pe anotimpuri

coperta1 cartea de bucate

Îmi doresc să fie o tabără accesibilă pentru familie şi să fie pus accentul pe împreună şedere în bucurie dimpreună cu copii noştri. Să nu punem accentul mare pe nutriţie, ci pe sufleţel şi joacă.

Vom avea un timp de rugăciune împreună, de discuţii despre nutriţie şi viaţă sănătoasă sufleteşte şi trupeşte.

În săptămâna 3-7 august am înscrise două familii cu câte 4 copii fiecare. În această serie este Schimbarea la faţă şi vom merge la vecernie în seara de 5 şi la sfânta liturghie.

Mă gândesc şi la doi invitaţi: la doctorul meu nutriţionist şi la Părintele meu…, să vedem dacă vor fi în Sibiu în săptămâna respectivă.

Schema meniului unei zile:

Dimineaţa: cereale integrale: ovăz, orz, mei, în două variante boabe integrale fierte sau fulgi integrali cu un lapte de seminţe sau nuci, îndulcitor la alegere: pastă de curmale sau stafide sau chifle integrale cu pastă dulce de seminţe şi ceai.

Prânz leguminoase: năut, linte, soia, mazăre; fasole verde şi cartofi cu salaltă de legume crude

Cină: legume fierte înăbuşit, cum ar fi brocoli, conopidă, o budincă de orez, o hrişcă, o salată de legume crude cu chifle din făină integrală.

Chiflele le vom face din făină de grâu, secară şi porumb.

Liniile mari ale Programului
Trezirea
Înviorarea
Rugăciunea
Masa de fructe
Mic dejun – cel târziu ora 9.30
Joacă
Discuţii cu copii
Discuţii cu părinţii
Pregătirea salatei pentru prânz
Prânzul între orele 13-14
Timp liber, odihnă
Drumeţii
Cina ora 18.30-19
Joacă
Rugăciunea de seară – ora 20.30
Povestea de seară (viaţa sfinţilor din ziua urmţătoare)
La  nănică– ora 21

O să „fabricăm” ceva pentru amintire, fie o brăţară, fie o cruciuliţă din aţă, fie o felicitare din seminţe … O să mă mai gândesc.
Aştept înscrierile voastre.

Costul estimat este de 500 lei şi copii sub 5 ani au reducere la jumătate.

Dacă până la sfârşitul lunii iunie nu se completează locurile pentru măcar o serie, măcar cea din 3-7 august, nu voi mai ţine această tabără.

Dacă Domnul vrea ca să fac ce am gândit, se vor rândui toate.

Mi-a venit în gând că, dacă nu se fac înscrieri suficiente până la sfârşitul lunii iunie, voi înţelege că nu este să fac eu treaba aceasta.

Mai multe detalii pe email: doinablaga@gmail.com