Arhive etichetă: Profimatic

Din ultimile isprăvi ale lui Omniblend

Salutare, dragilor!

Anul acesta, am început primăvara în forță!

IMG_20150326_045219

Primăvara este anotimpul meu cel mai drag în bucătărie.

Întotdeuna aștept primăvara cu nerăbdare! Dar ea de multe ori se lasă aşteptată…

De aceea îmi place, pentru că se lasă așteptată!

Îmi place foarte mult primăvara, căci am pe ce pune mâna când e vorba de o salată bună, bună sau de un suculeț… verde…

IMG_20170330_173301.jpg

De vreo 3 primăveri, mă tot ajut de blender în prepararea bunătăților.

Blenderul a devenit vedeta din bucătăria mea!

16640558_1236145276499655_2292084667352528745_n

Îl folosesc de două-trei ori cel puțin în fiecare zi. El face foarte multe isprăvi!

Cea mai nouă ispravă a lui Omniblend, blenderului meu, este papaleașca de pătrunjel cu mere…

IMG_20150330_204912

 

Toată iarna, am mâncat măr cu mere de ni s-a acrit. Acum, am dat-o pe verdețuri cu ultimile mere [românești] pe care le mai găsim prin piață sau depozite.

Copiilor le place mai mult verdeața cu măr…

Așa că nu pot decât să mă bucur!

De puțină vreme, am descoperit bunătatea susanului negru, din care le prepar un delicios lăptic, căruia i s-a dus vestea până și printre liceenii cu fițe.

Și asta datorită prințesei celei mari, care își ia aproape zilnic la școală câte un lăptic şi budincă de legume…

IMG_20150320_191419

Sunt mândră de isprăvile blenderului meu, Omniblend!

Multumim firmei Profimatic http://profimatic.ro/ !

 

Reclame

Despre vase și unelte de bucătărie

Bună dimineața, dragilor!

IMG_20160623_083839

Astăzi, vorbim despre vase și unelte de bucătărie.

E o datorie mai veche față de unii dintre voi care m-ați întrebat ce vase mai folosesc în bucătărie, din ce material confecționate…

Se pare că, părerea din urmă a unor specialiști e să ne întoarcem la epoca fierului… Cele mai durabile vase au fost și sunt cele din fier…

Vasele din fier au însă inconvenientele lor… Sunt grele și se ruginesc. Eu le-am tot ars și tot se ruginesc. Mai ales nu-mi place când las cerealele în ele, că se înnegresc. Apoi, dau un gust de fier mâncării scăzute. Am făcut niște cartofi înăbușiți și copiilor nu le-a plăcut gustul de fier… Mie îmi place să fierb cereale în oala de fontă, căci le fierb la foc mic un pic și apoi le las acolo o oră să se umfle bine…

Am căutat alternative. Nu susțin nicio teorie…

În urmă cu doi ani, am cumpărat două cratițe de fontă emailate și iată cum arată acum

Am folosit oale de tablă emailate și se zgârie ușor sau le sare smalțul în timp pur și simplu…

Îmi plac cum se întrețin vasele de inox

IMG_20160913_103334

și îmi place să gătesc ce se lipește de vas în vase teflonate. Dintre acestea, am căutat să fie cât de cât de calitate…, dar nu vă pot recomanda o anumită firmă…, pentru că nu e nimic perfect pe lumea asta…

Am scos din bucătărie oalele emailate ciobite și plasticurile urâțite…

Mi-am cumpărat niște cratițe de inox.

Ulterior, cineva mi-a vândut un pot: poți verifica dacă inoxul e de calitate, așezând un magnet pe el. Dacă stă lipit bine, inoxul e slab… O să verific…, data viitoare…

În privința uneltelor de bucătărie, am făcut investiții financiare mari. Încântată sunt de moara de bucătărie

IMG_20170324_095430

dar are și ea limite: nu face făină fină-fină prea multă odată…

Încântată sunt și de blender. Cu el fac rapid papaleștile din fructe și legume (smoothies-urile?)

, lăpticurile vegetale și pastele de leguminoase și semințe, dar mă deranjează mirosul ce-l prinde capacul, un miros infect… și trebuie să-l pun din când în când în detergent puternic, eu nefolosind detergenți în bucătărie…, doar clătesc vasele cu apă…

Încântată am fost de storcătorul cu melc

IMG_20160715_073651

și l-am folosit la maxim, când făceam suc într-o veselie… Acum nemaiavând legume și fructe valoroase în cantități mari, le mâncăm integral, nu mai facem suc. Îl mai folosesc la storsul fructelor de pădure și la preparatul laptelui de soia…

Durerea mea mare e că am scăpat din mână melcul în chiuvetă și i s-a rupt urechiușa…

Storcător de 2000 de lei. Un melc costă vreo 350. Piesele nu au garanție, doar motorul… Și apoi, trebuia să-l țin bine pe melc… și totuși căderea nu a fost mare…; dar e un plastic de… Pe cât de rezistentă e sita, în care dai cu ciocanul și rezistă, pe atât de sensibil e melcul. E melc, ce să(-i) faci? Se te oftici , ca mine…Cică se poate folosi și așa…și îl folosesc așa…, cu urechea bleagă…

Altă problemă la storcător e că se blochează peria rotativă… Deocamdată, dau în spate și o folosesc încă… Am reclamat problema și aștept remedierea…

Avantajul e că pot vorbi omenește cu cei care mi le-au vândut…

De la ei, am mai luat și presa de ulei.

susan IMG_20160204_143934

Un an, am folosit-o destul de des, dar după aia, am început să consumăm semințele ca atare și am pus-o deoparte. Luna trecută, când a început postul, am dorit să fac ulei de in pentru cura cu urzici și leurdă și când să fac, nu se învârtea melcul. Am trimis-o în service la distribuitor și mi-au reparat-o.

Încântată sunt și de mixerul vertical…

L-am ales să fie din inox partea detașabilă, deoarece îl folosesc și la mixat mâncăruri fierbinți.

Recunoscătoare sunt pentru malaxor, pentru cuptor și pentru toate…

Ideea e că nu se mai fac lucruri pentru o viață.

La Expo GastroPan, vorbeam cu un distribuitor de unelte care-mi spunea că a venit fata unui domn care are un cuptor asemănător celui pe care mi-l prezenta de 25 de ani. La care i-am răspuns. Da și eu am avut o mașină de spălat timp de 15 ani, dar când am cumpărat recent una tot de la firma aia, a ținut cât a fost garanția…

Prețul mare nu e garanția unui produs bun… Și oamenii nu mai sunt cu frica de Dumnezeu să-ți spună adevărul. Scopul lor e să vândă cât mai mult.

Dorința mea e să arăt oamenilor cum ne putem folosi de unelte și de ingrediente ca să ne hrănim și să ne tratăm. În acest scop, am susținut câteva ateliere de nutriție și de pâinici. Firma de la care am achiziționat majoritatea uneltelor ne-a susținut în acest demers. Prin orice unealtă cumpărată de la ei prin intermediul nostru, ne susțineți să continuăm proiectul Îndrăznesc să trăiesc sănătos început în 2013.

Doar împreună putem realiza lucruri minunate!

Vă doresc spor în toate cele bune!

Ținem legătura prin e-mail: doinablaga @ gmail . com

Sa folosim bine aceasta perioada a Postului Mare!

Dragii mei dragi

Iata suntem in plin Post Mare!

Mare binecuvantare este acest post!

si totodata si o mare provocare pentru multi.

De mare chibzuinta da dovada cel care depaseste ispita pantecelui.

Mare durere am ca majoritatea suntem preocupati ce sa mai mancam si de suflet atat de putin ne ingrijim…..

Sa nu va faceti griji pentru mancare. Un cartof fiert cu o ceapa e o hrana indestulatoare, mai ales daca e oferita cu dragoste si cu liniste.

Astazi, m-a smerit Doamne….

ieri am trudit sa fac bunatati si azi nu am primit laude si m-am intristat…. ca eu m-am ostenit si copii nu apreciaza.. Tot ce am lucrat nu a facut nici macar cat o felie de paine super alba pe care a primit-o de la altcineva….

am invata un lucru: dragostea nu sta in ceva special, ci in atentia carte celalalt…

NU am cuvinte sa multumesc Domnului Care m-a ajutat sa ne cumparam moara de cereale cu ajutorul careia macin graul si coc painica cea buna si hranitoare.. care este peste destul…

dar eu am vrut sa fac specialitati.., dar nu de asta au nevoie ai mei, ci de dragoste…, atentie, dispozitie, prezenta….

ce sa mai zic de salatele de verdeturi, de uleiul presat la rece pe care-l storc chiar eu cu presa de ulei, alt mare dar!

ce sa mai zic de lapticurile de seminte si de soia preparate cu storcatorul cu melc Hurom!!

Toate sunt atat de hranitoare si indestulatoare!!

Ce mai vreau, de ce sa-mi mai pierd vremea cu retete???

Gata! M-am lecuit de mofturi! Revin la simplitate!

si la nevointa postului.

Am gasit un documentar foarte interesant.

Vi-l recomad:

Sa ne ajute Domnul sa ajungem la Yiua cea Mare a Invierii!

Calatorie cu roade!

O nouă jucărie pentru bucătărie: PRESA DE ULEI!

Salutare, dragilor!

Astăzi, ne-a sosit o nouă jucărie: Presa de ulei.

 

Am fost atât de entuziasmată de ea, încât am uitat de lintea de pe plită….. Noroc cu oala de fontă ….!

De cum am primit-o, am desfăcut-o cu nerăbdare şi am pus-o la treabă imediat.

Pentru prima dată, am pus-o să stoarcă ulei din seminţe de floarea soarelui.

fl soar IMG_20160204_144011

susan IMG_20160204_143934

fl s IMG_20160204_155959

Dintr-un Kg, am obţinut 500 grame ulei.

Apoi, am stors 100 g seminţe in:

in IMG_20160204_145644

apoi, 100g seminţe susan.

Mulţumim! Mulţumim! Mulţumim!

 

Unelte de bucătărie şi alte lucruri utile obţinute prin colaborarea cu firma Profimatic

Dragii mei dragi

Mare binecuvântare este că putem să lucrăm împreună cu alţi oameni!
Dăruim şi primim mereu! Singuri nu am putea reuşi să realizăm foarte multe lucruri (vă mărturisesc sincer că singură n-aş fi făcut nicio „brânză”!).

Personal, m-am convins că, dacă vreau să realizez ceva cu adevărat folositor pentru ceilalţi, cuvântul cheie este împreună.

E adevărat că, fiecare dintre noi îşi are interesul personal, dar nu se poate să ne împlinim interesele dacă nu dăruim mai întâi celuilalt ceea ce el caută, ceea ce el are nevoie… Eu ofer ceva, iar tu oferi altceva şi uite aşa, împreună, ne atingem scopurile, acela de a oferi şi primi valoare.

În acest context, îmi amintesc de un cuvânt al lui Zig Zigler, care suna cam aşa:

„Ajută-i pe ceilalţi să obţină ce vor şi ei te vor ajuta să obţii ce doreşti”

Am îndrăznit şi eu să mă amestec într-un subiect atât de fierbinte din zilele noastre: sănătate prin alimentaţie sănătoasă şi iertare. Am început atât de timid şi iată că Doamne mi-a scos în cale oameni minunaţi care şi-au adus fiecare contribuţia care cum au putut…

Eu nu fac nimic altceva decât să dau mărturie asupra soluţiilor pe care le-am găsit.

Când am început proiectul „Îndrăznesc să trăiesc sănătos” în anul 2013, nu mi-am imaginat că o să întâlnesc atâtea persoane minunate interesate să trăiască sănătos. Sunt extrem de recunoscătoare pentru voi toţi, prietenii mei şi susţinătorii acestui proiect!

În vara anului 2014, l-am cunoscut pe domnul Chira, directorul firmei Profimatic, care a făcut posibil ca storcătorul cu melc şi moara de bucătărie să ajungă la noi acasă. Tot dumnealui ne-a donat un storcător pe care l-am folosit în tabăra din acel an.

Văzând cât de utile sunt aceste aparate, am dorit să vi le fac cunoscute şi vouă, prietenilor mei. Astfel, anul trecut (2015) am susţinut seminarii de nutriţie, în cadrul cărora am prezentat şi storcătorul cu presare la rece şi moara de cereale pentru bucătărie şi câteva bunătăţi preparate cu ajutorul acestora.

Anul acesta, doresc să continui acest proiect. Puteţi să susţineţi şi Dvs acest proiect printr-un simplu gest: dacă veţi cumpăra de la firma Profimatic vreun produs prezentat pe acest blog, vă rog să specificaţi atunci cand il comandaţi de unde aţi aflat despre acel produs să apoi şi trimiteţi şi mie un mesaj prin e-mail: doinablaga@gmail. com ca ati cumparat acel produs.

MIe imi place sa lucrez cu oamenii din firma Profimatic deoarece ei sunt foarte atenti cu clientii si foarte promti.

Produsele firmei Profimatic sunt:

portofoliu Profimatic_01-cuprins

Le gasiti prezentate aici:

http://www.profimatic.ro

Aparate pe care le folosesc aproape zilnic:

Storcătorul cu presare la rece modelul HH Elite, care-mi este tare drag.

Prezentare-Hurom-HH-Elite-2015

Moara de cereale pentru bucătărie, modelul KoMo XL, cea mai dragă unealtă.

Susţin că în orice casă de gospodari se cuvine să existe o asemenea unealtă. Cu ajutorul ei, pregătim făina de valoare pentru pâinica zilnică:

portofoliu Profimatic_06-Komo

3. Blenderul OmniBlend V TM-800:

portofoliu Profimatic_08-Omniblend(1)

Presa de ulei:

portofoliu Profimatic_05-Yoda(1)

 

 

 

 

Cea mai reuşită pâinică cu maia din câte am copt până acum

Dragii mei dragi

Nu am cuvinte să mulţumesc Domnului pentru toate bunătăţile pe care le-am primit în ultima vreme.

În primul rând, mulţumesc lui Doamne că m-a ajutat să perseverez în coacerea pâinii cu maia.

Sunt atât de bucuroasă de ultima reuşită!!!

paine taiata IMG_20160121_151034

Miercuri dimineaţă, am pregătit maiaua pentru 5 kg de făină integrală proaspăt măcinată la moara de bucătărie astfel:

Am luat 50 de maia mamă+ 225 ml apă+225g făină integrală proaspăt măcinată şi le-am amestecat şi le-am lăsat la crescut.

Au trecut aproape 9 ore. Se făcuse deja târziu…  nu ştiam ce să fac cu maiaua…

La un moment dat, mi-a venit o idée ca să adaug 1500g apă şi 1500 g făină şi să frământ. . Am frământat şi apoi, am pus aluatul acela în frigider.

Pe la ora 1 noaptea, m-am trezit întâmplător şi am verificat şi aluatul din frigider. Crescuse atât de mult, încât ridicase capacul oalei în care l-am pus. L-am împăturat de câteva ori şi i-am pus capacul oalei şi l-am introdus din nou în frigider.

Dimineaţă, era crescut din nou. I-am făcut iar câteva împachetări şi am pornit moara să fac făină.

moara cu mei IMG_20160120_101058

Apoi, am încălzit 2450 g de apă şi am turnat-o în malaxor şi am adăugat aluatul tinut peste noapte în frigider (unii zic că acesta se adaugă după ce amesteci făina cu apa, dar eu am gândit să-l încălzesc un pic…). Apoi, am adăugat treptat 3500 g făină de grâu proaspăt măcinată şi am l-am frământat cu malaxorul 12 minute. Asta se întâmpla joi la ora 7

La ora 9 era plin malaxorul:

aluatul crescut IMG_20160121_095821

Am cântărit aluatul şi am format pâinile:

modelarea painilor si pus in tava IMG_20160121_102814

Mi-au ieşit 8 pâini de câte 1 kg şi ceva fiecare.

După ce am terminat de pus în tavi, am pornit focul în cuptor.

Le-am copt 10 minute pe 240 grade cu ventilatie şi cu aburi şi apoi 25 minute pe 210 grade.

Şi iată ce pâini am copt:

panea coapta IMG_20160121_150905

În paralel, am mai lucrat şi altele:

Am făcut o maia cu 50 g maia mamă+100 g apă +200g făină şi am lăsat-o la crescut. După 8 ore, am adăugat-o la 1 kg de făină şi am frământat-o la mână vreo 5 minute.

Şi au ieşit pâinicile astea foarte bune.

ainicile cu maia 1.2 3IMG_20160120_204304
Apoi, am făcut pentru cineva, care nu-i place pâinea cu maia, pâinici cu plămadă din 2 g drojdie uscată.

Dimineaţă, pe la ora 5 şi ceva, am măcinat 200 g grâu şi am încălzit 200 g apă. Am turnat apa într-un bol, am adăugat 2 g drojdie şi o linguriţă de pastă de curmale şi am amestecat. Apoi, am adăugat cele 200 g făină proaspăt măcinată şi am amestecat temeinic. Am acoperit bolul cu o folie de plastic şi l-a lăsat la crescut la căldurică.

Pe la ora 7 şi ceva, am turnat 500 g apă călduţă în tava maşinii de făcut pâine, am adăugat plămada, care crescuse de dădea din bol, şi am pornit programul de frământat aluatul. Am adăugat treptat 800 g făină şi am lăsat maşina să frământe şi eu am fugit la Doamne.

Când m-am întors, pe la 9 şi ceva, era crescut

aluatul din masina de paine IMG_20160121_095845

şi am modelat repede pâinicile. Le-am lăsat un pic cam mult în tavă şi s-au cam „ploştit”.., s-au lăţit…:

painicile cu plamada IMG_20160120_204443

dar sunt atât de bune….!!!

Poftiţi şi voi la pâinică bună-bună!

În sfârşit, avem şi noi blender profesional!!!

Salutare dragilor!

Astăzi sunt foarte bucuroasă. În sfârșit, a sosit blenderul cel mult așteptat!

blender pe blat IMG_20160121_141748

 

Poate vă amintiţi că anul trecut, în primăvară, blenderul meu îşi dăduse obştescul sfârşit…?!

M-am necăjit mult, deoarece blenderul era aparatul care mă salva atunci când eram pe fugă…, când pur şi simplu nu aveam timp deloc să mănânc pe îndelete… Dar cum toate pe lumea asta se uzează și pier…, i-am cântat Aleluia blenderului meu drag, care m-a slujit cu atâta credincioşie atâţea ani şi l-am înmormântat în pivniţă, alături de alte relicve de preţ…

Vremea a trecut… Iată-mă în plină vară fără blender… !!!
Nu tu o limonadă, nu tu un lăptic…, nimic…! Îmi lipsea blenderul… şi voiam altul…

Și dacă tot era vorba să ne cumpărăm altul, m-am interesat să cumpăr unul bun, unul profesional… şi am întrebat să aflu care cine ce are blendere de vânzare…

M-am chiorât pe internet și am întrebat în dreapta în stânga, ca orice om…

Păreri… Multe păreri.

După o vreme obosisem de atâta căutat.

Într-o zi, m-am gândit să-l întreb și pe domnul Valentin Chira de la firma Profimatic din Cluj ( http://profimatic.ro/ ), firma care se ocupă să importe aparate bune şi accesibile ca preţ şi totodată și colaboratoarea şi susţinătoarea proiectului nostru Îndrăznesc să trăiesc sănătos (!).

Domnul Chira e un drăguţ… Şi are și o răbdare cum numai la ardeleni întâlnești… (!) (dar nu fără limite…, căci ieri, când l-am sunat să-i mulţumesc pentru blender, era „mânios” pe…. o maşină de la o şcoală de soferi, că-l blocase în trafic (Ha!Ha!) şi pe deasupra îl sunam şi eu în disperare…

Să revin la povestea blenderului. L-am întrebat pe domnul Chira ce blender îmi recomandă şi mi-a zis că Vitamix, că o să importe şi ei Vitamix, dar mai durează, că numai în septembrie o să meargă la negocieri…

„Ei, mi-am zis, ca să am un Vitamix, merită să aştepţi!”. Aşadar, am aşteptat şi a venit septembrie! Dar septembrie  a trecut şi adios Vitamix…, căci nu au acceptat negocierile…!!!

„Dar lăsaţi, doamna Blaga, că o să primim un alt blender, tot la fel de bun ca Vitamix, dar la un preţ mai bun!”…

No reply!

A mai trecut o lună și a venit noiembrie. într-una din zile, primesc un telefon de la dl. Chira care-mi spune că au un blender în test şi dacă vreau şi eu să-l testez. Am acceptat cu nerăbdare să-l testez…

Când am încercat prima dată acel blender, m-am „spăriet” rău de tot !!! De la micuţul meu blender de 600W şi câteva rotaţii la unul de 950 W şi 35.000 rotaţii pe minut…, era o diferență enormă!!!

L-am avut o săptămână în test. Am mărunţit cu ajutorul lui de toate.

Prima dată, am chemat o prietenă să preparăm o cremă fină de caju… Mniamni…, o bunătate!

Apoi, am mărunţit hrean cu lămâie, care mi-a ieșit cam amar…. (!?)

Apoi, am preparat un lapte dintr-o nucă de cocos şi multe alte celea…

Cea mai tare chestie care mi-a plăcut a fost laptele din sâmburii de bostan întregi cu tot cu coajă! A ieşit un lapte super!

Noi mâncăm mult dovleac şi cel mai neplăcut să întind prin toată casa sâmburii să se usuce…
Aşa că, m-am gândit să-i folosesc proaspeţi: imediat ce i-am scos din bostan, i-am spălat într-o sită și  i-am răsturnat în bolul blenderului. Am turnat apă şi am activat functia 35 de secunde. Am strecurat acel lapte şi l-am adăugat peste cerealele de dimineaţă. N-a schiţat nimeni nicio mutră…

În altă dimineaţă, am adăugat seminţe de dovleac uscaţi de anul trecut, dar pentru că i-am blendurit pe 90 de secunde…, au fost puţin cam amari, ieşise prea multă coajă… Am încercat rețeta din nou apăsând pe 35 de secunde şi a ieşit un lăptic acceptabil. Așa am scăpat de acei sâmburi pe care nu-i mânca nimeni…
Apoi, am făcut tot felul de paste de seminţe. Mortală e cea de susan…!

Doamne, am mâncat atâta susan iarna asta, încât s-a spăriet și crizele de astm care îl deranjau atunci pe omu meu… ! Preparam susan cu ajutorul storcătorului cu melc, Hurom, dar mă enerva că trebuia să tot păstrez pulpa rămasă la frigider…. Acum, puneam susanul înmuiat în blender și în 35 secunde aveam lăpticul gata. Clăteam cana blenderului și gata!

Așa ne-am împrietenit  cu susanul. Acum, este  preferatul nostru!!! Până şi mijlocia îl „adoră”, ea care s-a strâmbat atâta la el la început!!!

Săptămâna de probă a trecut ca gândul…

Îmi plăcea blenderul şi doream să-l am tot timpul în bucătărie. Dl. Chira mi-a spus că va veni în România în luna decembrie…

UFFF… !!! Iar aşteptare…!!!

După un timp, l-am cerut din nou… în împrumut. Ce mai, îmi lipisem inima de el… şi am început să spun şi altora despre el. Ba chiar l-am prezentat şi la Seminarul de Nutriţie din 19 noiembrie de anul trecut… Cu el am făcut pastele de seminţe şi leguminoase din care au gustat participanţii și „s-au lins pe degete!”.

A trecut repede noiembrie. A venit decembrie.

„Până de Crăciun, doamna Blaga aveţi blederul!”, îmi spune domnul Florin.

Deja visam cu ochii deschişi la prăjiturile raw cremoase….

Dar blenderul n-a ajuns de Crăciun…

În schimb, înainte de Crăciun, a ajuns un alt aparat, malaxorul de aluat, după care a trebuit să aştept vreo 10 ani…

Vine ianuarie. Sun nerăbdătoare la Cluj….

„A venit blenderul, dar este în port la Constanţa…!” îmi spune iarăşi Dl Florin…

„Păi să vedeţi.., în 13 ianuarie am o aniversare…, aş vrea să prepar ceva…fin cu blenderul…”, îi spun eu, insistent.

„Da, o să-l aveţi…”

Noroc bun…, o trecut şi 13 ianuarie… Ce m-am mai năcăjit că n-am avut cu ce face o cremă fină……

După câteva zile de la această discuţie, îl sun pe managerul principal, pe dl Chira, să-mi spună serios ce e cu blenderul cel mult aşteptat…

„Marţi îl avem…”.

Bun.

L-am sunat din nou miercuri şi … joi, ieri….., blenderul a venit la ora 9 dimineaţa….!!!

În sfârşit, a venit blenderul cel mult aşteptat!!!

blender 1 IMG_20160121_141655

blender 2 IMG_20160121_141844

La locul lui pe blat, lângă vechea mea râşniţă:

blender pe blat IMG_20160121_141748

„M-am şi ţipat” pe el şi mi-am preparat o cremă fină de … susan cu gulii şi resturi de la sucul de morcov şi am băgat la „concasor” vreo câteva feliuţe de pâinică unsă cu această delicatesă….

Sărut mâna pentru masă!

Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!