Bună dimineaţa, dragilor!

Astăzi doresc să vă împărtăşesc o bucurie: azi am dat mâna cu domnul profesor You Bin. A fost o încântare să-l cunosc pe acest om micuţ şi tot un zâmbet.

Când ne-a vorbit duminică seara Părintele Vasile despre domnul profesor You Bin, am încercat să mi-l imaginez… Părintele ne-a vorbit despre acest profesor cu mare încântare, deoarece fusese în China şi îl cunoscuse acolo. Am înţeles din tonul cu care Părintele vorbea că a avut un timp de împreună sedere plăcut, că atunci profesorul You Bin l-a întrebat pe Părintele nostru când va reveni în China şi Părintele Vasile i-a răspuns că e rândul dânsului să-i facă o vizită.

Şi iată, profesorul You Bin a venit. O mare încântare pentru Părintele.

Şi ca un Părtinte bun ce ne este, Părintele Vasile a ţinut să ni-l prezinte astăzi şi nouă „celor mici şi neînsemnaţi” pe acest distins profesor.

Când am scris articolul de luni, am căutat pe internet o fotografie a profesorului You Bin. Am găsit una cu acest nume, dar arăta prea tânăr şi nu ştiam dacă e cel despre care ne-a vorbit Părintele. De aceea, am dorit, mai mult de curiozitate, să-l văd şi eu pe acest om.

Marţi am vrut să merg la conferinţa ţinută de profesorul Bin, dar fiind după două zile de sărbătoare, lucrurile ce trebuia să le fac s-au cam strâns (şi spălat, şi gătit, şi curăţenie…) şi astfel, nu am putut să merg. Mi-am păstrat însă pacea. Mă gândeam: dacă va fi de folos să-l cunosc pe acel om, va rândui cumva Domnul. Apoi mă gândeam că poate voi fugi un pic la Facultatea de Teologie în timp ce o las pe mezinuca la lecţia de înot, dar fetiţa cea mijlocie a dorit să vină şi ea cu mine şi să mergem în parc. M-am conformat cu linişte programului familiei.

Mulţumesc Domnului că am învăţat să nu mai ţin morţiş la voia şi dorinţa mea, ci să caut să fac slujire, să ofer sprijin celor pentru care am fost chemată să fac asta. Dar, făcând asta, nu înseamnă să renunţ la doririle mele, la visurile mele, ci să le pun în faţa Domnului şi să cred că El le va rândui cum e mai bine pentru şi spre folosul meu. Cel mai important este ca eu să ofer suport familiei mele şi printre asta să-mi strecor şi pasiunile mele.

Înainte să încep să scriu acest articol, le-am pregătit fetiţelor cireşele. Le-am umplut câte un bol cu vârf şi le-am pus la masă. Apoi am pus la fiert şi năutul pentru amiază… Între timp, mi-am luat cireşele şi am urcat să-mi verific e-mailul, în timp ce înfulec bolul de cireşe. Precizez că le-am înfulecat, că, de era să le mestec, îmi trebuia vreo 30-50 de minute pentru ditamai bolul….

Am deschis calculatorul şi căsuţa de e-mail.

Sunt abonată la minutul cu John Maxwell şi în fiecare dimineaţă primesc un filmuleţ de 1 minut cu dumnealui. E o încântare să-l ascult pe omul acesta!

Astăzi a vorbit despre „carismă”, tradus prin cuvântul „farmec”… John a povestit că odată cineva i-a spus că oamenii cu farmec sunt acei oameni care îi pun pe alţii deasupra lor. Atunci când îi pui pe alţii deasupra ta în mod intenţionat, totul se rezumă la ei: subiectul, conversaţia, fiecare aspect din viaţa lor, poziţia lor, la ce gândesc şi la ce fac. Din momentul în care uiţi de tine şi te concetrezi pe altcineva, de atunci începi să ai farmec în viaţă, să ai carismă… Asta nu e o personalitate, ci e o concentrarea (focusarea) asupra altora.
Ascultându-l pe John, mi-am amintit că şi Sfântul Apostol Pavel vorbea cândva despre ceva asemănător, despre faptul de a căuta să placem altora…, dar mai bine citiţi voi şi Îl rog pe domnul să înţelegi ceea ce am vrut să vă transmit… .. acest capitol lămureşte mai bine tot acest articol… De aceea, vă sugerez să mai citiţi încă o dată articolul….

Mă necăjesc că uneori nu-mi găsesc cuvinte să spun ceea ce aş vrea să spun…, mai am încă de exersat până când ajung să pot – şi eu – să explic aşa frumos ca părintele meu sau ca John… sau ca măicuţa Siluana…, dar până atunci învăţ

Epistola către Romani, Capitolul 15:
1. Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să nu căutăm plăcerea noastră.
2. Ci fiecare dintre noi să caute să placă aproapelui său, la ce este bine, spre zidire.
3. Că şi Hristos n-a căutat plăcerea Sa, ci, precum este scris: „Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut asupra Mea”.
4. Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învăţătura noastră, ca prin răbdarea şi mângâierea, care vin din Scripturi, să avem nădejde.
5. Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea vouă a gândi la fel unii pentru alţii, după Iisus Hristos,
6. Pentru ca toţi laolaltă şi cu o singură gură să slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos.
7. De aceea, primiţi-vă unii pe alţii, precum şi Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.
8. Căci spun: Că Hristos S-a făcut slujitor al tăierii împrejur pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să întărească făgăduinţele date părinţilor,
9. Iar neamurile să slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, precum este scris: „Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri şi voi cânta numele Tău”.
10. Şi iarăşi zice Scriptura: „Veseliţi-vă, neamuri, cu poporul Lui”.
11. Şi iarăşi: „Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele”.
12. Şi iarăşi Isaia zice: „Şi Se va arăta rădăcina lui Iesei, Cel care Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui”.
13. Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca să prisosească nădejdea voastră, prin puterea Duhului Sfânt.
14. Şi, fraţii mei, sunt încredinţat eu însumi despre voi, că şi voi sunteţi plini de bunătate, plini de toată cunoştinţa, putând să vă povăţuiţi unii pe alţii.
15. Şi v-am scris, fraţilor, mai cu îndrăzneală, în parte, ca să vă amintesc despre harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu,
16. Ca să fiu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul neamurilor, fiind sfinţit în Duhul Sfânt, să fie bine primit.
17. Aşadar, în Hristos Iisus am laudă, în cele către Dumnezeu.
18. Căci nu voi cuteza să spun ceva din cele ce n-a săvârşit Hristos prin mine, spre ascultarea neamurilor, prin cuvânt şi prin faptă,
19. Prin puterea semnelor şi a minunilor, prin puterea Duhului Sfânt, aşa încât de la Ierusalim şi din ţinuturile de primprejur până la Iliria, am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos,
20. Râvnind astfel să binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca să nu zidesc pe temelie străină,
21. Ci precum este scris: „Cărora nu li s-a vestit despre El, aceia Îl vor vedea; şi cei ce n-au auzit Îl vor înţelege”.
22. De aceea am şi fost împiedicat, de multe ori, ca să vin la voi.
23. Dar acum, nemaiavând loc în aceste ţinuturi şi având dorinţa de mulţi ani să vin la voi,
24. Când mă voi duce în Spania, voi veni la voi. Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere şi, de către voi, să fiu însoţit până acolo, după ce mă voi bucura întâi, în parte, de voi.
25. Acum însă mă duc la Ierusalim, ca să slujesc sfinţilor.
26. Căci Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii de la Ierusalim.
27. Căci ei au binevoit şi sunt datori faţă de ei. Căci dacă neamurile s-au împărtăşit de cele duhovniceşti ale lor, datori sunt şi ei să le slujească în cele trupeşti.
28. Săvârşind deci aceasta şi încredinţându-le roada aceasta, voi trece pe la voi, în Spania.
29. Şi ştiu că, venind la voi, voi veni cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos.
30. Dar vă îndemn, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru iubirea Duhului Sfânt, ca împreună cu mine să luptaţi în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine,
31. Ca să scap de necredincioşii din Iudeea şi ca ajutorul meu la Ierusalim să fie bine primit de către sfinţi,
32. Ca să vin la voi cu bucurie prin voia lui Dumnezeu şi să-mi găsesc liniştea împreună cu voi.
33. Iar Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toţi. Amin!

Să revenim la profesorul Bin. Vă spuneam că astăzi Părintele nostru ni l-a prezentat.

Mă uitam la acest o micuţ cu cât respect privea icoanele, cum Părintele i-a explicat ce reprezintă icoana (Învierii) de pe tetrapod şi pe care noi o sărutăm atunci când mergem la miruit.

În tot acest timp, mă gândeam ce va fi fost când cei doi profesori s-au întâlnit acolo, în China, la Universitate, anul trecut, ce e acum în mintea şi inima acestui creştin, un altfel de creştin…….??? pe care l-am văzut chiar făcând sfânta cruce, de la stânga la dreapta…

Şi am văzut ce e …, ce a fost, căci am fost lângă Părintele la conferinţele din Spania…, am simţit trăirile din asemenea contexte…

Profesorul Bin ne-a spus:

„Este o mare cinste să fiu aici. Şi eu sunt creştin. Şi eu predau la Beijing. Acolo eu merg la o biserică protestantă. Acum e prima dată când sunt într-o biserică ortodoxă…, când particip la slujbă, la sfânta liturghie.. Este foarte impresionant pentru mine!
Deoarece suntem creştini, noi suntem un trup în Hristos. Şi eu cred că, în viitorul apropiat, în China, protestanţii vor înţelege la ce au renunţat, mai întâi în ce priveşte Liturghia, dar şi învăţătura ..
Mulţumesc”.
După ce m-a miruit Părintele, nu am rezistat să nu mă bag în seamă şi să-i spun Părintelui că am scris zilele acestea un articol despre Şcoala internaţională de vară de la Facultatea de Teologie de la noi şi despre conferinţa domnului profesor şi am căutat pe internet o fotografie a dânsului, căci eram curioasă să văd cum arată.. Am găsit una, dar arăta aşa de tânăr.. Ce vârstă are? 44 de ania spus Părintele Vasile…E tânăr!

Pantelimona mea, băgăcioasă şi lipicioasă…ca mă-sa, de altfel, s-a băgat în seamă cu domnul profesor, care a întrebat-o care îi este numele…I-a spus cum o cheamă şi domnul profesor a repetat aşa de clar „Pantelimona”…

L-am întrebat pe Părintele Vasile să-mi spună ce predă acest proferos şi mi-a spus că acum 5 ani dânsul a înfiinţat un departament de studiu comparativ al Scripturii şi Istoria religiilor…

Apoi, am dat şi eu mâna cu domnul profesor şi i-am spus, prin traducerea Părintelui,: „mă bucur că v-am cunoscut.., că v-am întâlnit…” şi Părintele i-a mai spus că am fost curioasă să-l văd cum arată şi am căutat pe internet….

I-am strâns mâna hotărâtă… şi am simţit bucuria acelui om, care mi-a zâmbit din toată fiinţa lui… şi din tot trupul lui micuţ….

Fotografie luata de aici

unde sunt cateva lucruri despre acest profesor:

http://www.iscs.org.hk/Common/Reader/News/ShowNews.jsp?Nid=1628&Pid=8&Version=0&Cid=326&Charset=iso-8859-1

Minunat! Am nădejde că aceste momente de trăire înaltă vor rodi în sufletul acelui om…, care va povesti celor de acasă cele ce a văzut şi a simţit la noi în biserică; ceea ce în biserica protestantă din Beijing, unde merge adesea, nu a simţit niciodată …..

Doamne, fă-te cunoscut cu adevărat oamenilor care Te caută sincer. Iar pe mine, fă-mă martora Învierii şi bucuriei Tale… Mulţumesc!

Voiam să-i spun atâtea acelui omuleţ…, dar neavând încă darul vorbirii în limbi, m-am smerit şi am vorbit prin Translator, prin Duhul Sfânt, Care suflă unde şi cum voieşte şi pe toate le împlineşte….
Mi-a fost drag de acest „omuleţ” simpatic… You Bin …

Mulţumesc Domnului că mi-a satisfăcut şi acest capriciu de a-l vedea pe acest om şi a înlesnit, nu numai să-l văd, ci şi să-i strâng mâna.