Arhive etichetă: scriere

Impresii de la cititorii cărţilor mele şi mai ales despre cartea Mă bucur că sunt femeie

„Draga mea Doiniţa,

Cu bucurie în suflet, am terminat toate cele 4 cărţi ale tale.

carti-DB

Sunt pline de informaţii şi sfaturi pentru femeia creştină, la care să mă tot străduiesc să iau aminte! Mi-am subliniat pe cărţi multe dintre idei, căci şi acum, după terminarea lor, am tendinţa să mi le iau din bibliotecă şi să le mai răsfoiesc. Am prins drag de ele şi de tine.

Iţi mulţumesc pentru truda ta în împărtăşirea bucuriei. Este de mare ajutor pentru suflete rătăcite, aşa ca mine (…).

Îţi multumesc pentru simplitatea, sinceritatea şi bucuria cu care ai scris aceste cărţi, pentru oameni mici, aşa ca mine”. (Cristina)

„Cărţile tale mă inspiră şi mă fac să nu abandonez lupta, oricât de greu ar fi sau oricât de obosită m-aş simţi”. (Irina)

„Doamna Doina Blaga, nu se poate!!!! Cartea Mă bucur că sunt femeie este ca şi cum ar fi scrisă de mine!!! Nu-mi vine să cred……….!!!!!!!!!! (…).

coperta

Toată cartea e despre mine: copilarie, adolescenţă, relaţia cu sotul, copil, antibiotic, teme, lipsuri, neînţelegeri, carnet de sofer, ITP, dorinţa de o mobilă de bucătărie…. Toate sunt ale mele!”. (Nicoleta)

„Dragă Doina,
am terminat de citit cartea Mă bucur că sunt femeie de câteva zile şi mă gândesc să reîncep citirea cărţii Îndrăznesc să trăisesc sănătos, pentru că sunt convinsă că s-o înteleg mult mai bine. Am citit cartea pe nerăsuflate. Am plâns, am râs, mi-am adus aminte de „Amintiri din copilărie” şi am trăit, parcă, împreună cu tine toate acele momente.

Este o carte de suflet, pe care orice femeie adevărată ar trebui să o aibă în bibliotecă. Îi mulţumesc lui Doamne (aşa cum îţi place ţie să zici, şi mai nou şi mie) pentru că te-am întâlnit şi pentru toate sfaturile pe care le-am primit din cărţile tale. Am pus în aplicare şi chiar funcţionează.
Iţi mulţumesc pentru că Mă bucur că sunt femeie!!!”. (Monica)

„Bună,
vreau să îţi spun că mi-a plăcut foarte mult cartea Mă bucur că sunt femeie. E scrisă cu foarte multă sinceritate şi cred că e foarte puţin probabil ca o femeie (creştină) să nu se regăsească în cele scrise. Recunosc şi eu că foarte multe pagini parcă au fost scrise de mine. Oricum, mi-a fost de mult folos cartea în mai multe privinţe. Mulţumesc frumos!”. (Bianca)

„Am descoperit cu mare bucurie şi nădejde blogul dvs. prin intermediul unei colege (…).
Cum mă gândeam, în ultimul timp, că nu cred să mai existe vreo carte care să mă mai trezească/ ajute, iată că am descoperit o carte minunată scrisă de o femeie harnică care a izbândit prin Seminarul iertării să descopere meşteşugul bucuriei şi să se menţină pe Cale, oferind o minunată mărturie de asumare, curaj, sinceritate, voinţă, … (…).

Am citit cu mare bucurie şi folos cartea revelatoare Mă bucur că sunt femeie, prin care simt că Doamne nu m-a uitat şi nu m-a abandonat (…) şi îmi trimite încă un colac de salvare.

Întrebarea care m-a frapat în primul rând în această carte este ,,Doamne, ce vrei să-mi spui prin aceasta şi ce să fac mai departe?’’.

În timp ce lecturam cartea, plângeam şi mă regăseam şi repetam mereu această întrebare ,,Doamne, ce vrei să-mi spui prin aceasta…?’’, gândindu-mă la copilul meu bolnav şi m-am cutremurat când am dat peste un răspus neaşteptat. (…).

Vă mulţumesc din suflet pentru darul minunat şi salvator oferit celor ca mine care se află în una din următoarele situaţii: care nu cunosc, nu înţeleg Bucuria, nu se pricep să ajungă la ea, să o păstreze sau care nu au curaj să răspundă chemării: ,,Veniţi de luaţi Bucurie!’’ (Otilia).

„Nu ştiu exact cum m-a ajutat această carte, dar simt o uşoară schimbare la mine, o dorinţă de a „sluji” cu drag familiei mele. Dacă până să citesc cartea Mă bucur că sunt femeie, mă mai chinuia gândul să abandonez, să mă despart de soţul meu, după ce am citit-o, mi-am dat seama că eu nu m-am rugat pentru el deloc şi nu m-am rugat să fie linişte în căsnicia mea.

Cartea Mă bucur că sunt femeie rămâne cărticica mea de suflet, chiar dacă am citit, şi îmi plac, şi celelalte volume.

Cartea Mă bucur că sunt femeie e scrisă atât de natural şi sincer şi pe alocuri te face să zâmbeşti, pentru că autoarea şi ştie să glumească frumos. Cred că orice femeie se poate regăsi în ea. De aceea am recomandat-o prietenelor şi o voi oferi, cu drag cu sau fără vreo ocazie, celor din jurul meu. Aşa cum a ajuns la mine, cu o recomandare călduroasă, şi eu voi încerca s-o recomand mai departe, pentru că nimeni nu o să piardă timpul citind-o”. (Liliana)

Dăruirea unei cărţi bune, a unei cărţi de învăţătură ortodoxă, mâhneşte pe diavoli mai mult decât o ctitorie de biserică

Carte de bucate  (31)

Dragii mei dragi
în dimineaţa aceasta, căutând pe internet despre Cele 4 feluri de vieţuire creştinească a Părintelui Nicodim am găsit câteva idei care m-au încurajat şi întărit în continuarea lucrării ce am început-o, aceea de a scrie spre folosul meu şi a celor dragi mie.
Îmi este tot mai greu să scriu, tot mai multe alte lucruri am de făcut! În dimineaţa aceasta mă tot gândeam în timpul slujbei la cât sunt de neputincioasă şi cum m-am înhămat la o povară care uneori mă depăşeşte.
Dar eu nu pot să nu scriu … Cărţile au fost şi sunt salvarea mea, …ele sunt marele meu ajutor în lumea aceasta care abundă de articole şi filmuleţe, şi bloguri şi bloguleţe….O carte bună pe mine mă adună…mă trezeşte, mă încurajează….

Părintele Nicodim punea mare accent pe răspândirea cărţilor bune, ortodoxe, în rândul credincioşilor. Iată ce le zicea fiilor săi duhovniceşti:

„O carte bună, creştinească, este un inger al lui Dumnezeu, căci te învaţă să-L cunoşti şi să-L iubeşti, să descoperi frumuseţea vieţii în Hristos, să iubeşti pe oameni, să te fereşti de păcat şi să te îngrijeşti de mântuirea sufletului.

Dacă în viaţă agoniseşti cărţi sfinte în locul banilor, iar după moarte urmaşii le-ar vinde, tu nu vei pierde folosul lor şi ţi se va socoti ca o milostenie sufletească, pentru că oriunde vor ajunge cărţile sfinte, vor răspândi lumina şi vor aduce sufletele la cunoştinţa de Dumnezeu. Iar dacă vor rămâne după tine bani sau averi şi urmaşii le vor cheltui în păcate, nu numai că nu te vei folosi cu ceva, ci vei fi găsit vinovat că prin zgârcenia şi lăcomia ta ai dat urmaşilor prilej de păcate.

Dacă faci praznic mare, încât să hrăneşti tot satul; dacă îmbraci pe cei săraci cu haine noi, dacă faci chiar şi biserici din temelie, nu se supăra atât de mult vrăjmaşul, ca atunci când dai cuiva o carte bună de citit, o carte creştinească în care să poată vedea, ca într-o oglindă, starea lui sufletească de decădere morală şi de păcătoşenie. (Şi modul cum să se rupă din această stare şi să se ridice din prăpastie în sus, spre lumină. n.n)

Pentru nimic nu se supără mai mult vrăjmaşul, ca pentru o carte bună, folositoare de suflet, dată credincioşilor. Prin cărţile sfinte ce le citim se strică toate planurile vrăjmaşului diavol. Dacă faci praznic cu săracii, el nu se supără atât de mult. Dacă te faci ctitor la biserică, el nu-ţi are grija. Dacă posteşti şi te rogi, el se supără mult, dar nu ca atunci când dai cuiva pentru citit o carte bună, ziditoare de suflet.

Prin asemenea cărţi ortodoxe multe suflete se trezesc din robia patimilor care îi stăpânesc, ca dintr-o beţie.

Fraţii mei, să iubim cartea sfântă, începând cu Sfânta Scriptură, Vieţile Sfinţilor şi cărţile de rugăciune şi să le dăm cu inima deschisă şi altora spre folos şi mântuire.
Banii daţi pe o carte sfântă este o jertfă bine plăcută lui Dumnezeu. Noi ne vom duce de aici, mai devreme sau mai tirziu, dar dacă reuşim să lăsăm urmaşilor cât mai multe cărţi sfinte, le lăsăm, o zestre de mare valoare pentru ei şi pentru cei care vor urma dupa ei”.

Un fiu duhovnicesc l-a întrebat pe Părintele Nicodim:

Creştinul care are râvnă pentru faptele bune şi citeşte cărţile sfinte, dar nu se spovedeşte regulat şi nu urmează sfatul duhovnicului său se poate mântui?

„De va avea cineva, a răspuns bătrânul, multe cărţi sfinte şi se va sili la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, fără spovedanie şi fără ascultare faţă de un duhovnic iscusit nu se poate mântui. Acela este asemenea unui om bolnav ce intră să cumpere medicamente dintr-o farmacie, dar lipseşte farmacistul. Fără cel ce poate să-i dea medicamentele necesare, bolnavul nu se va vindeca”. *Mai multe invataturi poti vedea aici:

http://www.fericiticeiprigoniti.net/nicodim-mandita/885-viata-parintelui-nicodim-mandita

carti-DB

Prin cărţile mele doresc să vă fac poftă de Doamne şi de păpica sănătoasă. Eu sunt nu măturător a cărăruii ce duce la Biserică. Numai aici la Biserică ne putem vindeca cu adevărat de neputinţele sufleteşti şi de bolile trupeşti.