Arhive etichetă: trezire

Ce le mai dau puiuţilor mei de mâncare dimineaţa?

Bună dimineaţa, dragilor!

Poate aţi auzit zicala din popor „Mâncarea de dimineaţă e ca însurătoarea de tânăr!”. Nu ştiu exact ce asemănare o fi între mâncare şi însurătoare, dar ştiu că e bine să mănânci dimineața și să te însori de tânăr.

De ce e bine să mănânci dimineața?

Păi, când faci cel mai mult efort? În prima parte a zilei, nu? Ei, şi tocmai în această parte tu umbli cu rezervorul gol, îl ameţeşti cu un zaţ de cafea…şi numai ce te trezeşti pe la ora 11 că tremuri… Unii specialişti, care se respectă, ne sfătuiesc să mâncăm dimineaţa. Ce este bine să mâncăm dimineaţa? Fructe şi apoi cereale integrale. Bun. Dar dimineaţa avem o problemă cu timpul! Deşi ne culcăm destul de devreme, pe la ora 20-21 maxim suntem în pat şi sforăim, dimineaţa totuşi ”nu ne dăm sculatului”.

Uite, spre exemplu, azi dimineaţă am lăsat să sune ceasul și a tot sunat vreo 20 de minute, dar prinţesele mele nici n-au avut habar de asta. M-am dus la ele şi le-am gâdilat la tălpi. Nimic. Dormeau buştean! Îmi era mai mare dragul să le privesc, ghemuite care mai de care mai haios. Aşa că, a trebuit să găsesc alternative…

Pentru că la ora 7 trebuie să ieşim pe uşă, le-am făcut o budincă de mere în care am pus o linguriţă de praf de seminţe de cătină şi un vârf de cuţit de cuişoare și mâncarea de cereale le-am pus-o în trăistuță, ca s-o mănânce la pauza de masă de la grădiniță și școală.

Rețeta: Budincă de mere cu seminţe de cătină râşnite şi cuişoare

Am spălat merele, le-am curăţat un pic de părţile afectate şi le-am dat prin storcătorul cu melc, la care am pus sita rară. Am luat un borcan de sâmburi şi pieliţe de cătină, (pe care le-am uscat în toamnă, după ce am făcut cura de cătină, storcând cătina tot cu storcătorul cu melc), şi le-am dat prin râşniţă. Am luat apoi, pe rând, câte o cană mare şi am pus-o la storcător să se umple cu pasta aceea fină de mere. După ce s-a umplut, am adăugat o linguriţă de praf de seminţe cătină şi un vârf de cuțit de praf de cuişoare, le-am amestecat bine şi le-am pus cănuţele în faţa prinţeselor pe jumătate „dorminde”.

Era deja ora 06.50! Le-am pregătit repede păpica pentru ghiozdănel. De data aceasta, pe lângă chifla din făinuri integrale, seminţe şi o ridiche, care era păpica pentru amiază, am adăugat şi caserola cu cereale şi câteva curmale (pe care trebuia să le mănânce la o jumătate de oră după mere) pentru masa de la ora 10, când doamnele de la grădiniţă şi de la şcoală le îi vor așeza la măsuţă să mănânce. Şi aşa, am încheiat cu succes misiunea din bucătărie şi m-am scutit şi pe mine de vorbăria de a le grăbi să să mestece că trebuie să plecăm.

Doamne, mulţumim!

Sărut mâna pentru masă!

Vă doresc o zi senină!