Arhive etichetă: vaslui

Vişinul înflorit

De cum am deprins a descifra buchiile din Abecedar, a început a mă munci un dor nestins, acela de a cunoaşte tainele cărţilor, a tuturor cărţilor… De-ar fi fost după mintea mea, n-aş mai fi făcut nimic pe lumea asta în afară de-a citi şi a scrie… Nu era o altă îndeletnicire umană care să mă atragă mai cu dorire ca cititul cărţilor şi scrisul… Nesaţul meu de citit era aşa de mare pe cât de mare e căldura zilelor fierbinţi de vară şi pe cât de lungi noaptile de iarnă… Eram în stare să citesc toată ziua neincetat, fără oprire, de n-ar fi fost pârdalnica de burtă, care, după câteva ceasuri bune de profundă cufundare între coperţile ademenitoare ale cărţilor, nu mi-ar fi dat ghes şi nu m-ar fi mânat spre bucătărie pentru a găsi ceva de mâncare sau dacă buna mea măicuţă n-ar fi fost atât de copleşită de treburi şi nu ar fi fost constrânsă să strige la mine să mai las încolo cărţile şi s-o ajut …

Ca să mă pot bucura de lectură, era musai să mă ascund. Să mă furişez departe de casă, să nu mă vadă nimeni. Îmi luam trăistuţa cu cărţi şi mă strecuram pe furiş din casă. Traversam tiptil, tiptil ograda, treceam binişor drumul, deschideam portiţa de la grădină, o închideam la loc cu grijă ca să nu se vadă că a fost dechisă, treceam cu băgare de seamă pe lângă iaz, pentru a nu trezi cucoanele broaşte care stăteau cu burta la soare şi mă căţăram iute, ca o pisică, tocmai în vârful vişinului înflorit. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să mă caute acolo. Cine ar fi putut gândi că un copil poate să se ascundă într-un vişin înflorit şi să stea acolo ore-n şir. Dacă ar fi fost plin cu roade, ar fi fost altă poveste, dar aşa… Ce să faci printre flori?

Imagini pentru visin inflorit

Ei, ce să faci?

Câte nu se pot întâmpla printre florile unui vişin!

Îmi amintesc atât de bine clipele acelea de petrecere în vişinul înflorit…

Era ca pe vremea asta… Era luna aprilie…, când pomii toţi zac sub povara florilor…

Vişinul înflorit se preschimba dintr-o dată în castel. Un castel cu turn înalt, care te ridica spre alte zări. De la acea înălţime, cutreieram nestingherită lumea în lung şi-n lat şi vedeam atâtea frumuseţi despre care mama, şi alte persoane care treceau pe sub coroana vişinului, n-aveau nici cea mai mică bănuială…

În vişinul înflorit, eram pe rând prinţesă, mare înţeleaptă, pasăre liberă care zbura pe cerul senin, lipsită de griji, de frici, de planuri şi de frământări. Trăiam acele clipe cu mare intensitate.

Ele s-au imprimat în fiinţa mea şi le păstrez ca pe o comoară de mult preţ.

Acum, acest vişin nu mai există. Nu mai există nici iazul şi nici grădina de peste drum nu mai este a noastră…

Am revenit în sat. Nu mai văzusem satul cum arată primăvara de aproape 30 de ani. Era aşa schimbat… Doar liliecii lui moş Vasile rămăseseră la locul lor. Erau pe scuturate…

Viaţa merge înainte. Alţi vişini vor înflori şi alte doiniţe se vor cânta prin jurul lor…

Imagini pentru visin inflorit

Salată de verdeţuri de primăvară cu maioneză de avocado şi mămăliguţă caldă

Dragilor

Tocmai am mâncat o delicioasă salată! Mulţumesc Domnului pentru o aşa bunătate!

Aaa! Staţi să văd cum am făcut-o! Iniţial am vrut să fac reţeta mea preferată din urzici, ceapă şi avocado şi să le mănânc cu mămăliguţă, dar aveam spălate şi alte verdeţuri: leurdă, lobodă, aţmăţuchi (un fel de pătrunjel creţ cu un miros „dulceag” foarte puternic) şi le-am adăugat şi pe ele şi aşa a ieşit o salată bogată de verdeţuri.

Mai concret, cum am procedat:

Salată de verdeţuri de primăvară
Am curăţat 3-4 cepe (de data asta am folosit ceapă albă uscată) le-am tăiat finuţ de tot (cum numai eu –în casă- pot ..hi, hi!). am frecat-o în mână, apoi am tocat urzicile crude, spălate şi scurse, prin tocător. Le-am amestecat cu ceapa şi le-am frecat bine ca să li se ducă pişcăceala apoi am tăiat finuţ şi celelalte verdeţuri şi apoi am făcut maioneza.

Maioneză cu avocado, ulei de măsline şi usturoi

Avocados with pit

Un avocado
2 linguri de ulei
O căpăţână de usturoi
Un praf de sare

Am tăiat avocado. De data asta am luat şi un avocado rotund, ştiţi că de obicei prin magazine se găseşte avocado lunguieţ, aşa ca o pară, dar zilele astea am văzut şi avocado rotund şi am luat unul să văd cum e. Şi e ok şi ăsta rotund. Am scos miezul din avocado, l-am zdrobit bine cu furculiţa apoi am adăugat usturoiul, pe care l-am ras prin răzătoarea micuţă de mână, ca să nu mai murdăresc presa de usturoi, că se curăţă mai greu, am amestecat bine usturoiul şi apoi am pus 2 linguri de ulei de măsline şi am frecat bine ca la maioneză. Desigur că poţi pune cât ulei vrei, dar nu se mai simte apoi gustul minunat de avocado. Am gustat maioneza. Doamne ce bunătate! am amestecat-o cu salata şi apoi am gustat din nou. Doamne ce bunătate, de zeci de ori mai bun decât peştele ce l-am gustat duminica trecută.

Mămăliguţă din făină proaspăt măcinată
Între timp pusesem apa la fiert pentru mămăliguţă şi apoi am măcinat câteva mâini de boabe de porumb la bijuteria mea de moară Picture1

şi cât am făcut salata, a fiert şi apa şi am pus făina să fiarbă şi după ce am terminat de făcut salata, am mestecat şi mămăliguţa făcută în cratiţa de fontă care a fiet-o ca la mama acasă.

În timp ce mâncam aceste bunătăţi: salată de verdeţuri cu maioneza de avocado şi cu mămăliguţa caldă, mi-am amintit de copilărie când mâncam verdeţuri direct din grădină

moto_0540

cu mămăligă rece…uleiul era o sărbătoare..ce să mai spun ulei de măsline? Şi mâncam şi plângeam atunci de pişcăceala frunzelor de ceapă iar acum plângea de recunoştinţă, sărutând mâinile lui Doamne care ne dă numai bunătăţi … şi oare mai putem să zicem că n-avem ce mânca în post?