Arhive etichetă: vindecarea prin iertare

Proiectul Îndrăznesc să trăiesc sănătos

Dragii mei dragi,

Iată au trecut patru ani de la începutul proiectului Îndrăznesc să trăiesc sănătos!

poster

Am demarat acest proiect pentru că am descoperit o bogăţie care ni se oferă, care aşteaptă să fie primită şi valorificată: darurile primite în Biserica noastră dreptmăritoare şi hrana cu plante integrale.

Am „gustat şi am văzut că Bun este Domnul”. De asemeni am mâncat și am simțit că bună şi vindecătoare este hrana cu plante integrale.

V-am împărtăşit din bucuria mea prin intermediul cărţilor pe care le-am scris.

V-am făcut poftă de pâinicile mele din făinuri integrale

aluatel 18 painicile coapteIMG_20160205_213935

şi din lăpticurile din seminţe în cadrul Seminarului de nutriţie.

Dar iată-mă într-un moment în care simt că…

A mânca şi a trăi sănătos în zilele noastre este un lucru deloc uşor. Suntem asaltaţi de pretutindeni de forţe potrivnice. Eu însămi de multe ori m-am împiedicat şi am căzut. Mulţumesc Domnului că m-a ridicat şi m-a ajutat s-o iau de la capăt. Iară şi iară.

De multe ori am căzut şi iar m-am ridicat cu ajutorul lui Doamne. Câteodată, am fost cuprinsă de o amorţire, un fel de paralizie interioară. Deşi frigiderul era plin de legume, nu am avut râvna şi puterea să pregătesc şi să mănânc o salată de crudităţi. Am mare binecuvântare cu soţiorul meu…, care m-a susţinut și mă susține mereu, și la bine și la greu, el rămânând întotdeuna pe poziţie. Adesea, pregătind  salată pentru el, mă îndemnam şi eu să mănânc din salată.

Uneori, mâncarea supergustoasă din magazine m-a ademenit, iar alteori m-a biruit. Pâinea moale, albă şi atât de accesibilă m-a atras şi n-am mai avut chef să mai plămădesc dis de dimineaţă, să frământ, să aştept până seara să crească, să se coacă şi abia apoi, să mănânc pâine…

De când am cochetat cu ideea „să mănânc din toate cu mulţumire”, m-am îngrăşat. De la 62-64 kg am ajuns din nou la 70-74 de kg…, mai ales că lucrez mai mult la birou.

Am ajuns la o concluzie: cu mâncarea obişnuită, pe care o găteşte majoritatea sau care se găseşte de cumpărat, n-ai cum să-ţi menţii kilogramele… Doar mâncând hrană pregătită simplu din plante integrale se menţine greutatea pe aceeaşi linie…

Adesea, îmi sună în cap: la ce bun? Sau mi se face lehamite…, mă cuprinde descurajarea acceptând gândul că oricât m-aş strădui, tot mai gustoasă şi mai apetisantă este mâncarea obişnuită şi cu animaliere … şi tot industria alimentară are cei mai mulţi adepţi…

Uneori, mă simt singură pe baricade, deşi ştiu şi cred că Domnul are alţi „7000 de aleşi”… Mă mai mângâi din când în când cu câte un semnal pozitiv de la câte un cititor al blogului.

Mi se rupe inima că noi ortodocşii avem atâta bogăţie de care n-avem habar şi pierim de foame, umilindu-ne în faţa medicamentelor şi formelor fără fond ale mâncărurilor industriale.

Putem să trăim sănătos! Hrana vegetală este cea care ne susţine sănătatea. Avem nevoie de post, de mâncare de post. Avem tot ce ne trebuie, dar ne lipseşte adesea tragerea de inimă…

Suntem burduşiţi cu informaţii, care mai de care mai senzaţională, dar unii suntem neputincioşi în a face schimbările necesare şi a le menţine. De aceea avem nevoie sa ne susţinem unii pe alţii!!!

Am ajuns la concluzia că pentru a putea reuşi să ne schimbăm stilul de viaţă şi a-l menţine toată viaţa avem nevoie de câteva lucruri:
– Credinţa în ajutorul lui Doamne
– Motive clare pentru a aduce schimbările necesare
– Conştientizarea obstacolelor şi deprinderea abilităţilor de a le înfrunta

-Înţelegem că alunecările fac parte din vindecare. (O bătălie pierdută nu anulează câştigarea războiului)
– Încrederea că ceea ce facem este bine
– Bucurie în suflet
– Scopul ostenelilor să fie îndreptat spre vieţuirea în armonie cu Dumnezeu, cu noi înşine şi cu semenii
Sprijin şi încurajare.

Ei, iată aici e buba: Sprijin şi încurajare!

Experienţa mea o aveţi scrisă în aceste cărţi.

afis-m

coperta

Dar cărțile nu sunt destul. E nevoie să ne întâlnim să lucrăm împreună, să ne încurajăm. Iată eu sunt deschisă către voi cei interesați să trăiți sănătos sufletește și trupește.

Astăzi, Domnul mi-a spus în Evanghelie: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini…” şi eu i-am răspuns: „Iata-mă, Doamne! Trimite-mă pe mine!”.

Mă ofer să vă încurajez, să vă entuziasmez…, să ne urnim sufletele amorţite pentru a lucra în via Domnului.

E nevoie de un spaţiu unde să preparăm împreună pâinicile, lăpticurile, salatele. Un spaţiu unde să mâncăm împreună şi să ne încurajăm să trăim sănătos.

Mă puteţi contacta prin e-mail: doinablaga (@) gmail. com

Dragii mei cititori dragi, să știți că, cu ajutorul lui Doamne, voi continua să trăiesc sănătos cu Domnul nostru Iisus Hristos în Biserica Sa, oricât de grea va fi lupta. Voi continua să postesc „sănătos”, mâncând din toate roadele pământului la timpul lor, oricâte căderi vor fi, atâtea ridicări vor urma. Dacă ați gustat și v-ați convins că toate ce vi le-am împărtășit sunt adevărate și de dorit, folosiți-le cu încredere. Doar harul Duhului Sfânt ne ține verticali în această lume. Scopul vieții noastre de creștini este dobândirea Duhului Sfânt în Biserică. Și postul ne ajută în acest sens…

Bucuria, pacea şi binecuvântarea Domnului să ne umple inimile!

 

Numai iertarea deschide calea spre Înviere şi bucurie

FOTO-10400

Dragilor

Mă pregătesc pentru Seminarul gratuit Vindecarea prin iertare pe care doresc să-l susţin în cadrul proiectului ÎNDRĂZNESC SĂ TRĂIESC SĂNĂTOS şi azi dimineaţă, când mă întorceam de la dusul fetelor la grădiniţă şi la şcoală, am simţit bucuria să vă împărtăşesc câteva reflecţii despre iertare, care mi-au venit în minte atunci:

Hristos era pe Cruce în chinuri şi la un moment dat spune: „Părinte iartă-le lor că nu ştiu ce fac!”

Cum, nu ştiau ei ce fac? Nu le-a spus Pilat că Hristos este nevinovat? Dar ei au ales să elibereze un criminal şi un răzvrătit, ei l-au ales pe Baraba, şi pe Hristos L-au răstignit. Ei L-au răstignit pe Cel Care le vindecase bolnavii, pe Cel Care era cel mai blând om din mijlocul lor.

Dar aşa a fost scris. Hristos trebuia să fie răstignit pentru noi, pentru ca noi să ne mântuim, să fim smulşi din blestemul morţii în care ne-am băgat de bună voie prin neascultare.

Şi am înţeles atunci că aşa se întâmplă uneori şi în viaţa noastră: adesea suntem răniţi, ni se face nedreptate şi atunci e nevoie ca să iertăm.

Nu ştiu dacă voi aţi trăit vreo experienţă în care să fiţi răniţi de oameni ai Bisericii, oameni care ştiu toate şi totuşi, dar care, la un moment dat, să se poarte cu tine sau să-ţi zică ceva care să te rănească şi tu ştii că nu au dreptate, că nu se cade să facă astea. Şi te doare sufletul şi te întristezi.

Nimic nu ne doare atât de mult când primim câte-o palmă, cum ne doare atunci când ea vine de la oamenii lui Dumnezeu. E atât de grea…şi nu înţelegi, şi te răzvrăteşti şi te întrebi: de ce? Dar după un timp, observi că acea palmă, acel duş rece a avut un rost, a fost pentru tine o curăţire, un examen care te-a probat să se vadă cum răspunzi. Că acel ceva, acea întâmplare a fost mântuitoare. Dar după aceea primeşti atâta har … şi abia atunci înţelegi că acela care te-a rănit nu a ştiut ce face (pentru că după ce tu îl ierţi, el se poartă ca şi cum nu s-a întâmplat nimic, căci nu mai aduce în discuţie nimic…), că el nu putea face altfel…că el trebuia să facă o lucrare pentru tine…dar numai iertarea ta face ca lucrarea să aibă efect asupra ta…efectul acela de curăţire. Pentru că diamantul devine mai strălucitor prin şlefuire. Dar noi evităm şlefuirea, pentru că ne doare…, nu ne place…Egoul nostru caută slava, caută lauda, nu-i place să fie ponegrit, să i se spună cuvinte grele…

De un timp încoace am început să fiu mult mai atentă la mine şi la cei din jur şi am întâlnit atâtea prilejuri de iertare şi momente de frecuş …Dar am observat un aspect foarte interesant: evoluţia şi creşterea mea e uluitoare, dar numai dacă mă îndur să iert.

Am spus, am scris şi în cartea Mă bucur că sunt femeie, şi o repet şi acum: iertarea este singura noastră protecţie pe care o avem acum în zilele noastre, ca să mai putem trăi omeneşte şi duhovniceşte.

În legătură cu iertarea, sunt mai multe aspecte de discutat şi de înţeles. Sunt situaţii şi situaţii.

Sunt persoane care ne rănesc, ne spun cuvinte grele, dar care nu pot face altfel, dar asta nu înseamnă să le dăm prilej mereu să facă asta, să răbdăm mereu cuvinte jignitoare sau să renunţăm la lucrarea noastră. Nu, ci să nu răspundem cu aceeaşi monedă, ci cu dragoste şi iertare, dar să le spunem că ne-au rănit, că ne doare, că nu le permitem să ne rănească în continuare. Să ne protejăm de răutatea lor, dar să ne vedem de calea noastră, de lucrarea mântuirii noastre.

Nu ştiu dacă aţi înţeles, dar atunci când ne vom întâlni la SEMINARUL GRATUIT VINDECAREA PRIN IERTARE, o să vă dau câteva exemple concrete ca să înţelegeţi.
La acest Seminar o să avem cu noi şi o doamnă psiholog, care ne va ajuta cu mai multe explicaţii.

Eu vă spun din trăirile mele şi uneori nu-mi găsesc cuvintele, dar Îl rog pe Doamne să vă vorbească El în inimă, ca să înţelegeţi „exact” ce am vrut să vă spun. Şi cred că El poate face asta.

Ştiţi …eu cred  că asta e aşa cum se spune că a fost cu mana cerească dată evreilor în pustiu: toţi mâncau aceeaşi mană, dar, pentru fiecare, gustul era diferit. Pentru unii era aşa de dulce…

Aşa şi cuvintele, sărmanele mele cuvinte, pentru unii au un înţeles, iar pentru alţii au altă rezonanţă…Asta e! Aşa e cu amestecarea limbilor…

Eu îmi asum tot ce scriu… şi vă rog să-mi iertaţi nedesăvârşirea.

Îl rog pe Domnul să dreagă El acest articol.

Vă îmbrăţişez şi vă doresc o zi plină de bucurie.

Doina