De ce să mănânci alimente lacto-fermentate?

Știi, te-aș ruga să te interesezi cum am putea prepara alimente lacto-fermentate, că am citit undeva cum că mi-ar fi bune pentru durerile mele…

Alimente lacto-fermentate? Adică produse din lapte?

Nu neaparat.

Dar atunci la ce te referi?

Păi caută și tu pe internet și vezi…, mi-a spus soțul anul acesta pe la sfârșitul lunii mai…

Și am început să caut pe internet. Și de atunci, tot caut și mă tot minunez de lucrurile pe care le descopăr cu privire la alimentele lacto-fermentate, la bunătatea lor pentru sănătate.

Așa am pătruns într-o lume fascinantă, lumea lacto-fermentării, în care vă invit să veniți și voi.

Povestea noastră

Soțul meu are de câțiva ani o problemă de sănătate care i-a produs multe și mari dureri articulare. A avut genunchiul umflat doi ani și multe reprize de dureri chinuitoare.

A observat că durerile se acutizau uneori imediat când mânca anumite alimente. Dureri crunte avea mai ales când mânca vreun produs care conținea zahăr adăugat (fie alb, fie brun).

Am căutat remedii și am cheltuit destui bani…

Am căutat să aflăm cauzele simptomelor. Am citit despre cauzele simptomelor. Într-un final, soțul meu a aflat despre existența afecțiunii numită intestin permeabil. Și și-a dat seama că toată problema era acolo, înăuntru, în intestine.

Slăbise foarte mult. Nu asimila nimic din toate bunătățile ce le mânca.

A făcut un program de detoxifiere destul de scump. Nimic.

A aflat mai apoi de bunătatea chefirului preparat în casă și s-a pus pe mâncat chefir dimineața, la amiază și seara, și noaptea. Avea foame teribilă noaptea. Mai mânca și puțină pâine cu maia sălbatică pe care o coceam în casă.

A ținut-o tot într-un chefir o lună și ceva. Când i s-a cam acrit de atâta chefir, m-a rugat să mă documentez cum aș putea să-i prepar fructe lacto-fermentate și alte legume în afară de varză și castraveți.

Din prima căutare pe internet, am găsit multe informații despre alimente lacto-fermentate. În mare, era vorba despre bineștiutele murături în saramură. Așa că am mers la piață și am cumpărat tot felul de legume și fructe și m-am așternut pe treabă. Așa am început călătoria în fascinanta lume a fermentației.

În fiecare sâmbătă, apar pe blatul din bucătărie noi borcane frumos colorate. V-am arătat la vremea respectivă noile mele creații.

Așa am început să fermentez totul. Așa am descoperit bunătatea alimentelor lacto-fermentate.

Am căutat informații și lămuriri. Treaba e simplă: legume/fructe, sare și apă. Dar sunt o mulțime de lucruri implicite.

Am continuat căutările. Am fost surprinsă să găsesc informații numeroase în alte limbi. Treaba asta cu lacto-fermentarea e o adevărată revoluție pe la alte popoare!

Subiectul este vast. Lucrez să adun informații, să le structurez și să le prelucrez pentru a vi le pune la îndemână.

Nu-mi puteam imagina cât de minunată este lumea lacto-fermentației. Murăturile erau ceva insignifiant pentru mine până toamna trecută.

Când era de pus varza, când soacra mea ne ruga să cumpărăm varză pentru pus la murat, mă apuca așa o stare de nervozitate, pentru că nu se prea mânca, doar se folosea de câteva ori la sarmale și în vară mirosea beciul de-ți pica nasu. Eu nu mâncam varză murată. Știam de la terapeutul meu că nu e digestibilă varza murată gătită și dădeam deoparte foaia de varză de pe sarmale… Uitasem cum mâncam acasă, când eram copil, varză murată, cum o tăiam fin și o stropeam cu ulei și o mâncam cu mămăligă rece…

În timpul perioadei de urgență, un prieten medic ne-a sfătuit să bem zeamă de varză pentru un plus de vitamina C. Nu pusesem varză în toamna lui 2019 și am cerut moare de la o precupeață. Ne-a adus o sticlă. Am băut-o cu plăcere. A doua sticlă n-a mai fost ca prima. Era prea sărată și cu gust neatrăgător. Așa că, în toamna lui 2020, anul trecut, mi-am luat inima în dinți și mi-am pus singură varză la murat.

Nu prea am nimerit-o. S-a cam muiat varza, dar moarea a fost excelentă. Am adăugat mult hrean, cimbru, mărar. Avea un gust bun de tot. Am pus la murat și câteva borcane de 4 litri cu conopidă. Soțului i-a plăcut mult de tot conopida murată. Feliuțele de sfeclă adăugate îi dăduseră saramurii o culoare rozalie îmbietoare. Soțul mânca conopida iar eu beam zeama.

Astfel, în luna mai 2021, eram deja familiarizată oarecum cu gustul murăturilor. Dar nu mi-ar fi trecut prin cap că aș putea fermenta cireșe… Ratam astfel cel mai fenomenal gust de pe lume!!!

Descoperirea lacto-fermenației este o nouă aventură culinară pentru mine.

M-a cuprins un entuziasm asemănător celui din 2007 când am descoperit fenomenala Terapie prin alimentație, în urma căreia a mai fost posibil să mai nasc încă doi copii după două pierderi de sarcină… Despre toate acestea am povestit în cărțile mele.

Bunătatea alimentelor lacto-fermentate

Alimentele lacto-fermentate ne oferă o mare plăcere a gustului. Fermentația dezvoltă aroma într-un mod incredibil.

Îmi aduc aminte de vremea Terapiei când nutriționistul îmi cerea să mănânc zilnic multe legume crude. A fost tare provocatoare vremea aceea! Aveam așa-zisele legume preferențiale care se schimbau la trei săptămâni. O dată am avut la preferențiale dovlecel crud. Am mâncat zilnic, timp de trei săptămâni, dovlecel crud, pe lângă alte câteva legume. Am mâncat atâta dovlecel de mi s-a aplecat. Ani la rând, nu am mai pus gura pe dovlecel crud.

Dar când am desfăcut un borcan cu dovlecel murat în saramură (lacto-fermentat) cu usturoi și mărar, am fost copleșită de plăcerea gustului și a mirosului.

Nu puteam descrie ce simțeam. Era așa un buchet de chestii plăcute pe care nu le puteam descrie. Era ceva care m-a cucerit din prima și de care nu mă mai săturam. Era ceva atât de diferit față de ce știam eu despre dovlecel!

Ah, îmi plac alimentele lacto-fermentate! Îmi vine să strig în gura mare: Mâncați murături, oameni buni!

Pe lângă toate acestea, ceea ce ce mă atrage cel mai mult de alimentele lacto-fermentate este ceva mai mult decât stimularea papilelor gustative. Preparând alimente lacto-fermentate și mâncându-le zilnic realizezi o conexiune mai profundă cu Pământul și cu cei mai mici locuitori ai săi: bacteriile și ciupercile.

De aceea sunt extrem de fascinată să urmăresc acest proces numit lacto-fermentare!

De când consum zilnic alimente lacto-fermentate (kefir, pâine cu maia sălbatică, murături în saramură):

Am o stare de bine nemaiîncercată până acum

Mi s-a reglat scaunul, căci aveam probleme cu constipația.

A fugit depresia

Mi s-a tăiat nevoia de dulce…

Am o digestie ușoară

Și kilogramele în plus se topesc încetișor.

CE ESTE LACTO-FERMENTAȚIA?

Termenul de fermentație este derivat din verbul latin „fermentare”, a cărui rădăcină este „fervere”, și înseamnă „fierbere” (conform Dicționarului etimologic). În tehnologia bucătăriei, poate fi definită ca descompunerea / fermentarea substanțelor organice cu ajutorul microorganismelor în condiții controlate.

În funcție de microorganismele implicate în procesul de fermentație, putem vorbi despre diferite tipuri de fermentații. Fermentarea produce, de exemplu, alcool, oțet, diverse produse din lapte acru, dar și aluat folosit pentru dospirea pâinii.

La fermentarea legumelor, bacteriile se găsesc în mod natural la suprafața plantelor. Deoarece în acest univers de microorganisme predomină speciile bacteriene Lactobacillus, acest tip de fermentație se numește lacto-fermentare, adică fermentația acidului lactic.

Bacteriile aparținând genului Lactobacillus care cresc într-un mediu anaerob au fost mai întâi isolate (descoperite) în iaurt, dar nu au nimic de-a face cu laptele în sine, așa că pot mânca în condiții de siguranță murăturile produse cu ajutorul lor și persoanele care nu pot consuma produse lactate.

Aceste microorganisme sunt hrănite de diferiți carbohidrați / zaharuri din alimente și produc acid lactic (chimic nu are nici o legătură cu laptele!).

Pentru ca acest proces de fermentare să aibă loc în condiții controlate fără erori, vom avea absolut nevoie de trei lucruri:

Temperatură constantă, optimă (în mod ideal 18-22 ° C și protecție împotriva razelor solare directe)

Protecție împotriva contaminării (vas de fermentare curat, mediu anaerob, soluție de sare cu concentrație adecvată) Puțină răbdare și multă, multă atenție iubitoare.

Sunt diferite tipuri de fermentație alimentară și fiecare este determinat de organismele implicate în proces. Microbii specializați în transformarea anumitor substanțe în altele pot produce o varietate de alimente și băuturi. Există trei tipuri distincte de fermentare pe care oamenii le folosesc de multă vreme:

Fermentarea acidului lactic.

Noi ne concentrăm pe fermentarea lactică, în care se produce acid lactic, pentru că este cel mai sănătos tip de fermentație. Alimentele create de acest tip de fermentație se numesc alimente lacto-fermentate, numite și murături. Dar nu toate murăturile sunt lacto-fermentate. Murăturile opărite și cu oțet nu mai conțin acid lactic și probiotice.

Oamenii au început să fermenteze alimentele cu mult înainte ca să înțeleagă știința din spatele procesului. Astăzi, în urma descoperirilor științifice, știm de ce fermentația, nu numai că face alimentele, cum ar fi pâinea cu aluat, brânza și vinul să aibă un gust mai bun, ci și să ne mențină în viață sănătoși.

BENEFICIILE ALIMENTELOR FERMENTATE

Dovezi din ce în ce mai multe arată că alimentele fermentate au beneficii pentru sănătate mult mai multe față de alimentele din starea lor naturală. Acest lucru este atribuit în principal compușilor produși de bacteriile lactice.

De exemplu, în timpul fermentării laptelui, bacteriile produc un compus de scădere a tensiunii arteriale cunoscut sub numele de inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinii (inhibitor ECA). Prin urmare, laptele fermentat poate ajuta la tratarea tensiunii arteriale crescute.

Un alt exemplu este kimchi, o varză fermentată tradițional în Coreea. Aceasta conține o varietate de aminoacizi și alți compuși bioactivi care s-au dovedit a reduce bolile de inimă și ajută la combaterea inflamației, a anumitor tipuri de cancer, a infecțiilor și a obezității.

De asemenea, alimentele fermentate precum laptele, varza murată și măslinele sunt surse bogate de bacterii vii. Aceste bacterii pot contribui la sănătate într-un mod similar cu cel al probioticelor, susținând funcțiile intestinale și imune.

Alte beneficii potențiale ale alimentelor lacto-fermentate includ:

Conținut crescut de nutrienți:  Fermentarea crește disponibilitatea nutrienților în alimente. De exemplu, fierul este mai ușor absorbit din legumele fermentate decât cel din cele nefermentate.

Reducerea inflamării: alimentele fermentate pot reduce numărul de molecule inflamatorii, pot crește activitatea antioxidantă și pot îmbunătăți bariera de protecție a intestinului.

Sănătate îmbunătățită a inimii:  s-a constatat că iaurtul și laptele fermentat reduc tensiunea arterială și nivelul colesterolului.

Susținerea funcției imune: Unele dintre bacteriile lactice s-au dovedit a avea efecte imunostimulare, antivirale și antialergenice.

Proprietăți de combatere a cancerului: laptele fermentat este asociat cu un risc mai scăzut de anumite tipuri de cancer, iar unele tulpini s-au dovedit chiar că omoară și inhibă creșterea celulelor canceroase în studiile cu eprubete și animale.

Control mai bun al zahărului din sânge: multe alimente fermentate, cum ar fi kimchi, lapte fermentat, s-au dovedit a îmbunătăți sensibilitatea la insulină și controlul zahărului din sânge.

Controlul greutății: consumul de alimente lacto-fermentate contribuie la pierderea în greutate și la un control mai bun al greutății.

Funcția creierului îmbunătățită: S-a demonstrat că produsele lactate fermentate îmbunătățesc funcția cognitivă la adulți și la persoanele cu boală Alzheimer, dar sunt necesare mai multe cercetări.

Simptome reduse ale intoleranței la lactoză: Deoarece lactoza este descompusă în timpul procesului de fermentație, persoanele cu intoleranță la lactoză pot tolera uneori produsele lactate fermentate, cum ar fi iaurtul și brânza dulce.

Pe scurt:

Lacto-fermentarea folosește bacterii lactice pentru a conserva alimentele simplu și eficient.

Alimentele lacto-fermentate pot spori sănătatea inimii și a creierului. Pot oferi beneficii antiinflamatorii, de combatere a cancerului, de stimulare a imunității. Sunt antidiabetice și anti-obezitate.

Multe alimente fermentate au un gust excelent și pot fi ușor încorporate în dieta oricărui mofturos. Acestea includ băuturi răcoritoare și feluri de mâncare, cum ar fi varza murată și kefirul.

Nu trebuie decât să le prepari și să le consumi consecvet.

E suficient ca să mâncăm zilnic 250 de grame de alimente lacto-fermentate.