Arhive lunare: iunie 2017

Atenție!

!!!

IMG_20170624_180502

Reclame

Tabără creștin-ortodoxă de/cu părinți și copii 2017

Tabăra de la Răchițele-Cluj a devenit deja tradiție. Ioana a perseverat să organizeze an de an, de vreo trei-patru ani încoace, tabără cu părinții și copiii din comunitatea Bisericii și nu numai pentru aceștia…

În fiecare an, Ioana ne tot invită și pe noi, iar eu o tot refuz frumos. Anul ăsta, ca în fiecare an, îmi doresc să merg în această tăbără, dar.., au intervenit circumstanțele atenuante…

Anul acesta, le trimit pe fete. Vine cineva cu un grup de copii de la București și trec prin Sibiu și le iau   și pe ale noastre.

Așadar,

Dragi mamici și/sau tătici, dacă doriți să mergeți cu copiii sau să trimiteți copiii în tabără la Răchițele, contactați-o pe Ioana.

E o tabără faină, peisajul, de vis

pensiune12-300x198

și costă doar 400 de lei.

Pentru cei din Cluj, e super accesibilă. Pentru cei care sunt mai departe, intervin costurile de transport până în Cluj.

Tabăra începe luni, din 3-8 iulie.

Costă 400 lei.

Contact: 0754 674 179, Ioana

Trei învățături esențiale

Bună seara, cititorule drag!

Permite-mi să-mi deschid inima și să te întreb:

Oare ți s-a întâmplat vreodată să asculți ceva și să nu auzi cuvintele, să nu le înțelegi, să nu pătrundă înăuntrul tău, ci să treacă printr-o ureche și să iasă pe amândouă?

Mie mi s-a întâmplat să merg la biserică să aud Evanghelia de zeci de ori și să nu rezonez la cuvintele ei minunate.

Dar mi se mai întâmplă, așa cum mi s-a întâmplat și azi dimineață, să aud cuvintele Evangheliei ca pentru prima dată și să mă minunez de puterea și claritatea lor.

IMG_20170325_111029

Evanghelia zilei

Matei VII, 1-8

Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.

De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tăuşi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedeasă scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi.

Cereţi şi vi se va da. Căutaţi şi veţi afla. Bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.

Părintele nostru, părintele Vasile Mihoc, ne-a spus că Evanghelia de astăzi ne prezintă

3 învățături:

  1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.
  2. Clar!Acest adevăr îl ilustrează și cu o parabolă, cu parabola bârnei.http://2.bp.blogspot.com/-I3aAY3KGD34/VM8oCumdq7I/AAAAAAAACnU/AH6-yyauG4Y/s1600/download%2B(8).jpg

Când judeci pe altul ești întotdeuna fățarnic, pentru că te consideri mai bun. Făcând aceasta, păcătuiești față de tine, față de aproapele și față de Dumnezeu.

  1. Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor

Aceste cuvinte ne întreabă cum ne purtăm față de cele sfinte, de lucrurile sfinte, de cuvintele sfinte, de locurile sfinte, de timpurile sfinte (sărbătorile). Toate acestea sunt prinse în aceste cuvinte: Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor.

În Biserică, este o rânduială strictă cu cele sfinte. Dacă veți citi în Liturghier, veți vedea cât de atent trebuie să se poarte preotul cu cele sfinte. Dar acele instrucțiuni pentru preot sunt valabile și pentru noi toți. Ni se adresează șio nouă întrebarea . cum facem distinctive între sacru și profane?. Lumea de azi profanează totul, nu mai are nimic sacru, sfânt. Câinii sunt aici metafora oamenilor necredincioși care nu suferă să audă de cele sfinte și se întorc și sfâșie … Dacă cineva nu vrea să primească învățătura lui hristos, dacă vezi că e împotrivitor, îl lași în pace.

  1. Stăruința în rugăciune

Dumnezeu vrea să stăruim în rugăciune și nu ne împlinește repede cererile deoarece vrea ca să ne ajute să să ne clarificăm mintea, să deosebim care e nevoia noastră adevărată, să știm să ne organizăm prioritățile întotdeuna în perspectiva căutării mai întâi a Împărăției cerurilor.

Ce este bobul (Vicia faba) și cum se prepară

Salutare!

Zilele acestea, am cumpărat bob și am preparat două rețete super bune.

IMG_20170614_110049

Înainte să vă povestesc despre rețete, cred că e nevoie să vă descopăr taina bobului.

Ce este bobul și la ce este el bun

Bobul este o leguminoasă care se numește științific Vicia faba. Bobul mai este cunoscut și sub numele de foul sau faul bob.

Este o mare binecuvântare că din copilărie am cunoscut această leguminoasă. Mama cultiva bob anual și mâncam trei feluri de bunătăți ale acestei plante: frunzele verzi, păstăile verzi și boabele uscate.

Ei, ce vremuri au fost!

Am ajuns la concluzia că de vrem să trăim și să ne hrănim sănătos, e nevoie să redescoperim lucrurile prețioase pe care le-am uitat!

Vă propun să redescoperiți bobul!

Țăranii din vechime nu știau prea multă teorie cu privire la alimentația sănătoasă, ci mâncau pur și simplu natural. Așa să procedăm și noi!

Dacă veți da căutare pe internet, veți găsi multe articole despre bob. Un articol util este si acesta:

http://www.sfatulmedicului.ro/revista-presei-medicale/bobul-o-leguma-pe-nedrept-uitata-echilibreaza-valorile-colesterolului_14623

Iar pentru cei care „vorbiți în limbi”, aveți un articol bine documentat în engleză aici:

https://en.wikipedia.org/wiki/Vicia_faba

Dând căutare pe internet să aflu ce informații sunt postate despre Vicia faba (bob), am avut plăcuta surpriză să văd că este foarte cunoscută această leguminoasă pe plan mondial.

images4

Cu ani în urmă, bobul era cultivat la scară largă și în țara noastră. Din el se prepara un pateu delicios, care se depozita în borcane de 400g, pe care îl cumpăram din magazin. Dar acum, bobul nu se mai cultivă mai deloc la noi în țară. Aici la Sibiu, nu se găsește în piață sau în magazine obișnuite, ci doar la cele specializate și acolo, nu e bob cultivat în România.

Fac un apel către lucrătorii pământului: cultivați, oameni buni bob! Vrem bob căci este valoros nutritiv!

Ei, dar până să ajungă mesajul meu la voi, dragi producători români, am cumpărat ce am găsit de la alții…

Cum am gătit bobul?

Am spălat boabele și le-am pus la înmuiat peste noapte. De data aceasta, le-am decojit, după ce s-au înmuiat, înainte de a le fierbe, căci se fierbe mai repede așa. Se poate decoji și după ce s-a fiert. Iar dacă e bob cu bob mic, se poate mixa și cu coajă.

IMG_20170613_213611

Am mixat boabele fierte cu roșii și ardei. Am condimentat-o cu coriandru, puțină sare și ulei și a ieșit asta.

IMG_20170614_110112

Rețeta a doua am lăsat-o simplă, doar cu ulei, coriandru și sare, ca să-i simt gustul pateului de odinioară care se găsea în alimentară de vânzare. Iat-o:

IMG_20170614_110102

Se spune că mai demult se adăuga făină de bob la pâine și că s-ar fi descoperit bob în mormintele dacilor… Asta înseamnă că bobul a fost cultivat mult pe pământurile noastre…

La ce este bun bobul?

Bobul are proteine de calitate (25%) și multe alte substanțe nutritive. Este sățios și hrănitor.

PS: Dacă cumva știți unde se găsește bob românesc, dați de știre. Mulțumesc.

 

O rețetă nouă de pizza vegetală

Salutare, dragilor!

Tot despre păpică povestim…

A început să-mi placă să inventez rețete. De fapt, nicio mâncare pe care o prepar nu e la fel ca alta, toate sunt inedite. Nu-mi place să fac lucruri identice…

Când gătesc, nu-mi bat capul prea mult. Am învățat despre valoarea ingredientelor cu care gătesc și le ofer sub un chip comestibil… Dar să știți că e un risc treaba asta cu invențiile. Eu mi-l asum. Noroc că am un soțior extraordinar de îngăduitor…!!!

Doar când ofer mâncarea gătită de mine altora, am emoții, căci nu știu cum vor aprecia invenția mea… Soțiorul meu s-a obișnuit cu stilul meu de gătit. Mnealui nu are probleme cu gusturile și nici cu aspectul mâncărurilor. Are totală încredere că ceea ce-i ofer este comestibil și digestibil. Astăzi, mi-a lăsat un bilețel de drag(oste):

„Mulțumesc pentru mâncare și pâine și pentru cele aflate și adunate de tine despre hrana sănătoasă!”.

Azi am inventat o rețetă de pizza vegetală.

Am pregătit aluatul din făină albă de grâu (de pâine 650) și făină de orz integrală și puțin ulei de măsline.

Compoziția de pus deasupra blatului:

Am feliat dovlecel (cu răzătoarea minune, aia verde… Cred că v-am prezentat-o), am tăiat mărunt lobodă (ultima lobodă din anul acesta) și mărar, le-am amestecat bine. Am adăugat puțin ulei de măsline și le-am amestecat din nou.

Am dat blatul în cuptor să se coacă puțin. L-am scos din cuptor, l-am întors pe cealaltă parte puțin coaptă, l-am uns cu sos de roșii făcut din roșii din congelator, am presărat jumătate de compoziție de dovlecel, am presărat arahide râșnite, am adăugat cealaltă parte de compoziție și am dat pizza la copt. Nu am lăsat-o prea mult. Doar un pic să se moaie dovlecelul.

Iată ce bunătate a ieșit!

IMG_20170610_110622

Am adăugat puțin sos de roșii (roșii blendurite, fierte, busuioc, maghiran, coriandru și uturoi pisat și puțin ulei. Mai trebuia o ceapă mică, dar am uitat…) deasupra și a devenit și mai gustoasă..

IMG_20170610_110646

Am mâncat tot, tot. Am trimis și unei prietene care m-a sunat și mi-a mulțumit.

O să mai fac pizza asta. E chiar grozav de bună și hrănitoare! Mulțam, Doamne!

Să vedem dacă o să-mi mai iasă la fel… Sper să țin minte ce am pus în ea…

 

Cum să mănânci (două) cepe (verzi) fără să te piște

Salutare, dragilor!

În seara aceasta, vorbim despre… Despre ce? Despre…mâncare, că asta ne „doare” pe toți…

În timp ce-mi mestecam cina și admiram frumusețea culorilor mâncării după ce am adăugat ceapa verde,

IMG_20170610_195958

mi-am amintit de obsesia pe care o avea mama de a pune multă ceapă în orice fel mâncare și am exclamat:

A!!! Acum înțeleg de unde mi se trage obsesia asta cu ceapa, multă ceapă la orice mâncare!!!

Eu o folosesc crudă, căci e sănătate curată.

Acum e încă ceapă verde și astfel, mâncăm la greu ceapă verde.

IMG_20170610_200428

Atâta le-am înnebunit pe fete și pe bunica lor cu ceapa mea, de au ajuns să mănânce și felul trei cu ceapă… Ha! Ha!

Ce să mai vorbim, ceapa e bună, bună și e musai să însoțească orice masă. Dar cu toată bunătatea ei, ceapa are și două hibe: pișcă și…miroase neplăcut (pentru unii). Eu nu știu de ce îi deranjează pe unii că miroși a ceapă și nu deranjează pe nimeni că put, din ce în ce mai mulți, a țigară… Da… Cu mirosurile am o problemă mai veche… Nu suport mirosul de țigară, mi se face rău de-a dreptul… În schimb, îmi place mirosul de ceapă. Eu cred că un om care miroase constant a ceapă e sănătos, pe când mirosul de țigară îmbolnăvește și ucide, atât pe cel care „suge” din ea, cât și pe cel care e obligat să-i suporte fumurile celui ce trage din ea.

Personal, mai am de lucru în privința relaționării cu oamenii care…miros… Sunt însă și progrese…

Nu puteam să înțeleg ce pot găsi oamenii bun la tigară. Și mai ales nu puteam să înțeleg că oameni „deștepți”, psihologi, doctori, nu înțeleg că e rea de tot tigara… M-am tot rugat lui Doamne al meu ca să mă ajute să pot să despart în relaționare pe om de ale lui, pe om de patimile lui…și S-a îndurat Drăguțul și mi-a dat o „țâră” de înțelegere… Patima e patimă și e absurdă, oricare ar fi obiectul patimii. Ia spune: e vreo diferență între un împătimit de tigară și unul de mâncare?

Nu. La fel de urâte sunt mirosurile după consum și la unul și la altul… La fel de robi sunt toți pătimașii. Unii sunt împătimiți să-i tot judece pe cei din jur, alții să afle știrile… Da, da, toate astea sunt tot patimi și atâta vreme cât eu nu sunt om fără de patimi, n-am decât să suport, deocamdată, mirosurile, atât ale mele, cât și ale celor din jur… Măcar atât, până mă voi îndura să mă lepăd de omul cel vechi și să iubesc pe pătimași dincolo de patimile lor…

No, că am luat-o pe arătură…!!! Revin la ceapă. Ei, și totuși, dacă ești bine crescut și nu vrei să te simți „nașpa” în prejma oamenilor sensibili, mănânci ceapă seara, la cină. Așa ai o digestie bună și un somn reconfortant…, căci nici țânțarilor, și nici altor orătănii cu două-patru sau mai multe picioare nu le priește mirosul de ceapă…și fug de le scapără călcâiele (Ha! Ha!)

Așadar, v-ați lămurit cu mirosul! Hai să vorbim și despre pișcăceala cepii. Se rezolvă și asta. Și iată cum: o tăi mărunt, mărunt, așa a la Doina Blaga (nu știu de unde și când mi-a intrat în cap că numai eu știu să tai ceapă mărunt, mărunt Ha! Ha!), o zdrobești între degete, o stropești cu ulei și o amesteci bine. Adaugi un pic de sare și niște zeamă de lămâie și mănânci de-ți pocnesc fălcile…

În seara asta, am sărit etapele și am adăugat direct ceapa tăiată mărunt în mâncarea de orez.

IMG_20170610_200004

O bunătate bună de tot…!!!

Poftă bună la mâncat ceapă!