Leguminoasele- sursă de proteină de calitate înaltă
Salutare!
Vreau să vă aduc în atenţie leguminoasele.
Foto preluat de aici
Acestea au ajuns sub lupa ştiinţei şi sunt intens studiate. Ba mai mult, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a declarat anul 2016 Anul Internațional al Leguminoaselor, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale acestora.
Cu toate aceste demersuri, consumul de leguminoase la nivel global încă este slab. Dar nici la noi în ţară nu este prea strălucit. Mai mult în posturi se gătesc fasole.
De ce nu prea mâncăm leguminoase? Adică fasole, linte, năut, soia, mazăre, Pentru că nu ne plac sau pentru că ne produc gaze sau pentru că sunt greu de gătit. Şi mai mult, pentru că conţin antinutrienţi, pentru că nu au o proteină completă.
Da. Sunt reale aceste minusuri. Dar plusurile sunt mult mai multe. Şi am face bine să le cunoaştem ca să consumăm zilnic o porţie de leguminoase.
Beneficiile pentru sănătate ale leguminoaselor
În primul rând leguminoasele sunt foarte hrănitoare. Veţi fi surprinși să afle cât de hrănitoare sunt leguminoasele! Ele ne furnizează fibre, proteine, carbohidrați, vitamine B, fier, cupru, magneziu, mangan, zinc și fosfor. Leguminoasele sunt în mod natural sărace în grăsimi, practic nu conțin grăsimi saturate și, deoarece sunt alimente vegetale, nu conțin nici colesterol. O porție de leguminoase, adică o jumătate de cană, furnizează aproximativ 115 calorii, 20 g de carbohidrați, 7-9 g de fibre, 8 g de proteine și 1 g de grăsime. Leguminoasele au, de asemenea, un indice glicemic scăzut, variind în general între 10 și 40.
Pe lângă faptul că sunt un aliment extrem de nutritiv, dovezile arată că leguminoasele pot juca un rol important în prevenirea și gestionarea unui număr de afecțiuni de sănătate.
Alegerea abordării culinare potrivite pentru leguminoase este crucială pentru maximizarea efectelor lor de promovare a sănătății. Aceste abordări pot afecta compoziția nutrițională, biodisponibilitatea nutrienților și beneficiile generale pentru sănătate derivate din consumul de leguminoase.
Metodele optime de gătit păstrează conținutul nutrițional, în timp ce tehnicile de procesare precum înmuierea, încolțirea și fermentarea îmbunătățesc calitatea nutrienților.
Paşi premergători gătirii leguminoaselor
Leguminoasele dezvoltă în timp un aşa zis fenomen greu de gătit.
Şi în plus, leguminoasele conţin şi antinutrienţi şi de aceea este nevoie să ştim cum să le gătim corect.
Pasul 1: înmuiere 12-24 ore în apă
Procedură: Splăm leguminoasele şi le punem în apă la înmuiat. Apa să fie de trei degete deasupra. Mai adaugaţi dacă s-au umflat şi au rămas fără apă.
Pasul 2: încolţire sau germinare
Procedură:
Clătiţi bine leguminoasele înmuiate şi le puneţi într-o strecurătoare cu bol şi kle acoperiţi. la 8 ore, le clătiţi din nou bine şi le puneţi iar acoperite la încolţit şi tot aşa până iese colţul.
Pasul 3: fierbere.
Clătiţi bine pentru ultima dată sub jet de apă leguminasele înmuiate şi (opţional extra încolţite) şi le fierbeţi.
Pentru scurtimea timpului de fiert, am cumpărat o oală sub presiune. Ştiam că nu e sănătos să găteşti sub presiune, dar am văzut că studiile, cel puţin în cazul leguminoaselor, sunt pentru.
Pasul 4: fermentare
După fierbere, zdrobim leguminoasele şi adăugăm un starter de probiotice, fie prafuri din plicuri, fie zer de chefir sau zeamă de murături. La o cană de leguminoase adăugăm o lingură de starter. Amestecăm. Punem într-un borcan cu garnitură de cauciuc şi lăsăm la temperatura camerei 3 zile şi apoi dăm la frigider.
Atenţie, e un fir subţire între fermentare şi stricare. Trebuie să ţinem sub atenţie.
Despre fermentarea leguminoaselor găsiţi aici
Un video în care se explică tare fain cum se fermentează fasolea.
Iar aici, aveţi şi poze.
Aici am nişte năut încolţit şi fiert. Îmi pregătesc mai mult şi congelez. Caserolele în congelator, borcanul în frigider, unde se ţine o săptămână bună.
Model sită de încolţit legume şi cereale. Aici am grâu:
Aici sunt borcanele cu fasole fermentată
Oala mea de gătit sub presiune, pe care am luat-o de la prietenii mei de la Profimatic, care au adus această oală sub presiune cu vas de gătit din inox. Mulţumesc Instant Pot România!
Eu mi-am făcut un cvadou de 8 martie, un Instant pot Pro 8. A fost cu o reducere mai măricică atunci
Despre oală aici.
Este gătirea sub presiune sănătoasă? Un răspuns îl găsiţi aici
Eu folosesc deocamdată oala sub presiune doar pentru leguminoase care fierb greu.
Fasolica fiartă bine:
Rezerve în congelator
O reţetă nouă: farinata din năut:
Făină de năut făcută cu moara mea
Amestecăm făina cu apă, aşa ca o smântână groasă. Lăsăm la fermentat vreo 2-3 zile.
Unii lasă doar peste noapte. Şi apoi coacem în tavă în cuptor ca pe o budincă sau ca clătite.
Aici un video sau aici alt video
De ce să fermentezi farinata? Pentru digestibilitatea mai bună şi îmbogăţire cu nutrienţi.
Am aflat de la Sandor Katz
Gata. Mă opresc! Sunt în plin exerciţiu de gătit leguminoase. Spor!
Unde găseşti brânză maturată în Sibiu
Salutare dragilor!
Pentru că săptămâna viitoare este săptămâna brânzei, permiteţi-mi să vă fac cunoscut un fel de brânză pe care l-am descoperit de curând şi de care sunt foarte încântată, şi anume brânza maturată.
Brânza maturată pe care vreau să v-o fac cunoscută este produsă în localitatea Bungard, judeţul Sibiu şi se găseşte de vânzare la Piaţa producătorilor locali de la Sala Transilvania, piaţa volantă care se organizează în fiecare sâmbătă.
Maestrul Brânzei se numeşte Lucaciu Florin, iar vânzătoarea, este soţia maestrului şi mâna sa cea dreaptă. Doamna Simona este o doamnă minunată, care ne aduce în fiecare sâmbătă tot felul de brânzeturi, de la telemeaua mult dorită de fiicele mele, la brânza maturată preferata mea.
Doamna Simona face tot felul de combinaţii, brânză maturată cu chili, brânză maturată în vin roşu…
Mulţumim doamna Simona! Dumnezeu să vă dea sănătate ca să aduceţi în Sibiu brânză bună mereu.
De ce e aşa de bună brânza maturată faţă de alte soiuri sau tipuri de brânză? De ce este atât de căutată?
În primul rând pentru aromă… Cu cât procesul de maturare, fermentare sau îmbătrânire este mai lung, cu atât aroma este mai concentrată, mai ascuţită. La fel ca un vin bun, şi o brânză învechită bună devine din ce în ce mai bună odată cu vârsta.
Potrivit specialiştilor, majoritatea brânzeturilor necesită o perioadă de maturare sau fermentare de la două săptămâni la doi ani pentru a-și dezvolta și maturiza complet aromele. Brânzeturile care sunt maturate sunt depozitate în pivnițe unde temperatura și umiditatea pivniței sunt menținute la o valoare constantă.
Acești doi factori, adică temperatura și umiditatea, joacă un rol foarte important în determinarea gustului final al brânzei. Maturarea brânzei se face de obicei la temperaturi cuprinse între 10 și 15º C, cu niveluri de umiditate de peste 80%. Unele soiuri sunt chiar depozitate în peșteri în timpul procesului de maturare. Odată ce brânza a fost maturată, fie într-o pivniță sau într-o peșteră, brânza este acoperită cu ceară, pentru a preveni oxidarea ulterioară.
Am extras dintr-o revizuire ştiinţifică, câteva idei despre beneficiile consumului de brânză maturată:
Brânzeturile pot fi făcute din diferite tipuri de lapte și tehnologii de procesare și maturate pentru perioade diferite perioade de timp, rezultând numeroase soiuri cu o mare diversitate în ceea ce privește textura, aromă și forma.
Brânzeturile tari și semitari sunt produse lactate versatile, bogate în nutrienți. Deși acestea sunt foarte apreciate, din perspectiva sănătății, există controverse semnificative în rândul consumatorilor și în comunitatea științifică.
Brânza conține acizi grași saturați, colesterol și sare, care au fost asociate cu riscul de boli cardiovasculare (BCV); cu toate acestea, brânzeturile conțin și o serie de nutrienți care sunt potențial benefici pentru sănătate.
Studiile recente indică faptul că nu toți acizii grași saturați cresc conținutul de colesterol din plasmă în același mod și că unii acizi grași saturați și trans din brânză pot juca un rol benefic în sănătatea umană.
Alte componente sănătoase prezente în brânzeturi sunt acizii linoleici conjugați (CLA) și fosfolipidele din membrana globulară grasă. În acest sens, produsele lactate fermentate au fost propuse ca alimente funcționale cu efect de scădere a colesterolului și, prin urmare, cu efect protector împotriva bolilor cardiovasculare BCV în comparație cu produsele lactate nefermentate.
Există un așa-numit paradox francez, în care s-a observat o mortalitate scăzută din cauza bolilor coronariene, în ciuda aportului mare de brânză de către consumatori.
În timpul fermentației brânzei sunt generate componente bioactive, cum ar fi acidul gamma aminobutiric, care favorizează supraviețuirea microorganismelor probiotice.
Brânza conține și proteine digerabile cu valoare biologică ridicată. În timpul maturării brânzei, cazeinele sunt hidrolizate și se generează peptide cu capacitate antioxidantă. Adăugarea unei culturi adjuvante și a unui timp lung de coacere (maturare) crește formarea de peptide și sporește capacitatea antioxidantă.
Multe dintre vitaminele liposolubile sunt reținute în grăsimea de brânză. Deși unele vitamine solubile în apă pot fi pierdute în timpul scurgerii zerului, folatul, niacina, B12 și riboflavina rămân în cantități suficiente în matricea brânzei pentru a avea un efect semnificativ asupra nutriției umane. Iar bacteriile cu acid propionic sintetizează niveluri considerabile de vitamina B12 în brânzeturile tari.
Brânzeturile maturate sunt o sursă importantă de minerale, în special calciu (Ca) și fosfor (P). Calciul din brânză este foarte biodisponibil datorită formării complexelor cu peptide, iar conținutul său ridicat favorizează excreția grăsimilor și reduce tensiunea arterială. Astfel, brânza fiind o sursă bună a acestui mineral pentru persoanele cu intoleranță la lactoză.
Sodiul (Na) este un nutrient care ar trebui redus în dietă, dar se estimează că brânza adaugă doar aproximativ 5-8% din aportul total de Na. Un studiu recent a raportat că aportul de Na din brânză poate preveni alterarea indusă a vaselor prin reducerea stresului oxidativ, mai degrabă decât aportul de Na din alimente non-lactate. Prin urmare, aportul de brânză poate fi o strategie alimentară eficientă pentru a reduce riscul de BCV la adulții în vârstă sănătoși, fără tensiune arterială sensibilă la sare.
Prin urmare, brânza este un produs foarte apreciat de consumatori iar consumul său a crescut în ultimii ani deoarece, printre alte motive, o proporție semnificativă a consumatorilor îl percep ca pe un aliment sănătos.
Metoda de preparare a brânzei maturate
Am rugat-o pe doamna Simona să ne dezvăluie din tainele preparării brânzei maturate:
Mai multe informaţii ştiinţifice despre tehnologia brânzei maturate găsiţi aici
A se consuma cu moderație
Brânzeturile maturate sunt destul de grase și conțin multe calorii, aşadar trebuie consumate constant, dar cu moderație – 50-100 g pe zi, nu mai mult. Așa vom beneficia de efectele excelente asupra sănătății ale unui component de bază din formula lor: acizii linoleici conjugați (codificați în limbajul medicilor și nutriționiștilor: CLA), care acționează asupra metabolismului).
Brânză maturată de Bungard
…..
Resurse:
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/is-cheese-a-healthy-source-of-probiotics
https://ift.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1750-3841.16793
Lucrul cel mai de preţ
Suntem în culmea sărbătorilor de iarnă!
Trăim zilele prăznuirii Botezului Domnului!
Din 6 ianuarie, timp de 8 zile, ne bucurăm de praznicul Bobotezii.
În fiecare zi, pe nemâncate, gustăm din apa sfinţită în această zi mare! Apa sfinţită în această zi se mai numeşte şi aghiazmă mare. Apă vindecătoare şi sfinţitoare care necesită conştientizare şi pregătire sufletească… Acum ni se dă tuturor ca un dar al Milostivului Dumnezeu.
În ziua praznicului Bobotezii, părintele nostru ne-a vorbit despre Botezul Domnului, îndemnându-ne să ne amintim de propriul Botez. Să-l preţuim. Să-l cinstim. Să trăim ca oameni botezaţi.
Prin Botez, am devenit creştini. Botezul este lucrul cel mai de preţ din viaţa noastră creştină.
Prin Botez, ne-am unit cu Domnul Hristos şi El va fi cu noui până la sfârşit şi ne va conduce viaţa pe Calea mântuirii.
Da. Mă gândesc la propriul Botez şi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a învrednicit de asemenea dar.
Cu smerenie mărturisesc că Botezul meu este cel mai de preţ pe care-L am în viaţa mea.
Mă rog Domnului să mă învrednicească să trăiesc la măsura acestui mare dar.
În zilele acestea, mă gândesc şi la Botezul fiicelor noastre.
N-am avut răbdare să le ţin exact 40 de zile. Le-am botezat mai repede. Mai ales pe cele mici, care au venit după cele două pierderi de sarcină…
Simţeam nevoia de o protecţie puternică.
Şi le-am botezat mai repede. Le-am aşezat în braţele Domnului şi El le-a păzit, hrănindu-le cu El Însuşi prin Împărtăşire
Mare minune!
Să nasc după pierderea unui sufleţel pe care nu l-am văzut, dar l-am simţit acolo ca dar divin, pe care poate nu l-am preţuit… Ah!
Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!
Chefirul de apă – o băutură probiotică minunată!
Salutare, dragilor!
Sunt foarte entuziasmată pentru că familia mea de bacterii s-a înmulţit!
Da, da, aţi auzit bine, am spus că sunt entuziasmată că mi s-au înmulţit bacteriile! Desigur, este vorba despre bacterii bune, despre bacteriile lactice!
În acest articol, vreau să vă vorbesc despre
Chefirul de apă
Ce este chefirul de apă?
Conform unui studiu realizat de specialişti români, chefirul de apă este o băutură fermentată de casă care a început să primească atenție în cercetarea științifică. Această băutură fermentată este produsă prin scufundarea boabelor cu o cultură simbiotică specifică de bacterii și drojdie (SCOBY) într-o soluție de zaharoză 5-10%, împreună cu diferite fructe uscate și felii de lămâie. De obicei, acest amestec de SCOBY, soluție de zaharoză, fructe uscate și felii de lămâie se lasă la fermentat timp de 1–2 zile la o temperatură de 25–30 °C. Rezultatul acestui proces de fermentare este o băutură carbogazoasă cu o nuanță galben pal și un gust acru plăcut. Important este că băutura rezultată conține niveluri relativ scăzute de zahăr și alcool.
Chefirul de apă include o varietate de compuși care pot oferi beneficii pentru sănătate atunci când sunt consumați, inclusiv cei cu proprietăți antioxidante, antiinflamatorii și antimicrobiene.
Cum am început să prepar chefir de apă
De vreo trei ani, am descoperit minunata lume a alimentelor fermentate şi pe zi ce trece mă tot minunez de vastitatea ei. Alimentele fermentate, mai precis lacto-fermentate, sunt o mare binecuvântare pentru noi, mai ales acum în aceste timpuri când trupurile noastre sunt atât de expuse atâtor neputinţe. Am scris într+un alt articol intitulat de ce să mănânci alimente lacto-fermentate.
Nu vă poticniţi în denumiri. Cuvântul Lacto de aici nu este neaparat despre lapte…
Am descoperit o sumedenie de alimente fermentate care-mi hrănesc trupul şi-mi oferă multă energie şi bucurie.
Descoperirea cea mai proaspătă este chefirul de apă de care sunt foarte încântată.
Am făcut un video rapid în care arăt cum prepar chefirul de apă.
Boabele de chefir de apă, care produc băutura cu aceeaşi nume, sunt diferite de boabele de chefir de lapte.
Boabele de chefir de apă sunt aproape translucide
Pe când cele de chefir de lapte sunt albe, precum bucheţelele de conopidă
Cum am primit boabele de chefir de apă
După ce am văzut cât de benefic este chefirul de lapte, am început să-l fac cunoscut tuturor. Chiar şi la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea facultăţii m-am dus cu sticla de chefir în geantă şi cu borcănelul de ciuperci de chefir de lapte ca să le arăt cu ce mă mai ocup eu între timp… Am împărţit tuturor celor doritori ciupercuţe şi instrucţiuni de utilizare.
La puţin după acest eveniment, o prietenă, m-a rugat să-i fac rost de ciuperci de chefir de apă pentru că ei nu-i place sau nu-i cade bine laptele. Auzisem de chefir de lapte, dar cum eu acesta se hrăneşte cu zahăr, inamicul meu numărul 1 din acel moment, nu m-a motivat să fac rost, dar dacă m-a rugat prietena mea…
Astfel, am căutat o sursă de boabe. Am întrebat în preajma mea, dar nu am găsit. Câţiva cunoscuţi mi-au spus că au avut cândva chefir de apă, dar l-au pierdut nici ei nu ştiu cum, ori că au plecat în concediu şi le-au murit, ori pur şi simplu nu-şi mai aminteau cum s-a întâmplat.
Am căutat pe internet. Mi-a promis cineva pe care l-am sunat după un număr de pe internet că-mi va trimite dar se pare că a uitat.
Am intrat în Comunitatea Kefir România de pe Facebook şi am găsit un donator tocmai din Timişoara. Persoana respectivă a fost foarte drăguţă şi a mers la curier să+mi trimită, dar lucrătorii de la curier au refuzat să preia borcănelul cu nestematele dulci. Într-un final, o cunoştinţă m-a pus în legătură cu o doamnă care venea din Timişoara în oraşul nostru şi astfel bobiţele de chefir de apă au ajuns la mine în 15 octombrie 2023. Îi mulţumesc domnului din Timişoara care mi-a trimis boabele de chefir şi pentru răbdarea cu care m-a suportat cu toate telefoanele şi mesajele date… Dumnezeu să-l binecuvinteze cu doate darurile şi cu sănătate!
Când au ajuns, în sfârşit la mine, am fost foarte emoţionată. Pur şi simplu îmi era teamă să lucrez cu ele, să nu carecumva să le strivesc, să nu le produc ceva rău. Am avut senzaţia aceea ca în situația când ai un bebeluş pentru prima dată şi ţi-e teamă să-i faci băiţă.
Deşi lucram de trei ani cu boabele de chefir de lapte, am şi un video despre cum prepar chefirul de lapte, totuşi lucrul cu noile boabe de chefir de apă m-a pus în mare dificultate. Şi în plus, arătau ca fiind nişte biluţe din plastic. Drept să vă spun, am avut îndoieli asupra autenticităţii lor. Le-am pus la frigider o zi. Într-un video, un călugăr spunea că e nevoie să ai o stare bună când lucrezi cu chefirul de apă.
În cele din urmă, mi-am făcut curaj și am pregătit soluţia de apă cu zahăr într-un borcan şi le-am răsturnat cu mare grijă. Am ţinut borcanul în bucătărie vreo 3-4 zile şi nu se vedea nicio mişcare. Gustul era dulce… E drept că în bucătăria noastră e mai rece de cum se lasă frigul afară. Am început să-mi fac tot felul de griji. Îmi doream nespus de mult să am chefir de apă ca s-o pot ajuta pe prietena mea. Aşa că am început să caut pe internet informaţii. Şi am găsit destule!
Paralel cu lucrul de documentare, am continuat să hrănesc ciupercuţele de chefir de apă, aplicând informaţiile găsite. Încetişor, a început să prindă gust şi chefirul meu de apă.
La început, am băut doar eu. A fost nevoie să duc puţină lămurire cu cei din familie, gen să le arăt studii ştiinţifice, pentru a-i convinge că e bun şi acum nu-i mai pot opri. Adevărul e că-i bun. Tare bun! Delicios!
Când s-au înmulțit un pic ciupercuțele, i-am dărui și prietenei mele. Apoi, altei prietene.
Pe zi ce trecea, am început a deprinde tot mai bine arta producerii chefirului de apă.
Acum obţin creaţii din ce în ce mai delicioase. Am tot felul de pudre de fructe deshidratate pe care le adaug la a doua fermentare.
Îmi place foarte mult chefirul de apă! Mă ajută enorm. Mi-a reglat scaunul, îmi dă o calmitate aparte, mă hidratează.
Mai jos, împărtăşesc o parte din informaţiile găsite.
Cel mai mult îmi place metoda doamnei microbiolog Caroline Gilmartin, pe care v-o împărtăşesc mai jos. Există şi alte surse pe care tot mai jos vi le notez.
Am selectat câteva fragmente din informaţii. Încă e vraişte în documentarea mea. Sper din tot sufletul să le adun într-o logică şi cursivitate utile. Am vrut totuşi să scriu acest articol pentru a ajunge informaţia la cei interesaţi.
Ce este chefirul de apă
Chefirul de apă este o băutură probiotică sau lacto-fermentată preparată din apă cu zahăr și boabe de chefir de apă, cunoscute și sub denumirea de boabe (sau cereale) de zahăr sau tibicos.
Boabele de chefir de apă conțin o colonie de diferite drojdii și tulpini sau specii bacteriene sănătoase care trăiesc într-o cultură de coexistență stabilă, în creștere, în care celulele lor se lipesc puternic împreună pe o suprafață încorporată într-o matrice polizaharidă de zaharuri, lipide și proteine, produse de microorganismele înseși prin fermentarea zaharozei. Această armonie a microbilor, denumită științific Cultură Simbiotică a Bacteriilor și Drojdiilor (SCOBY), supraviețuiește prin hrănirea cu zahăr, prin care creează în mod prolific enzime, dioxid de carbon, alcool (etanol) și, mai ales, acidul lactic favorabil care propagă probioticele.
Chefirul de apă este o băutură fermentată crudă, nepasteurizată. Este o alternativă carbogazoasă naturală la acele băuturi carbogazoase și sucuri bogate în zahăr și aditivi care ne sunt comercializate cu atât de mult succes. Spre deosebire de băuturile „fără zahăr”, care sunt oferite ca opțiune mai sănătoasă, dar care conțin un înlocuitor de zahăr sintetic, chefirul de apă utilizează zahăr organic brut. Zahărul este metabolizat de bacteriile benefice și drojdiile prezente în boabele de kefir în timpul procesului de fermentație, rezultând puțin zahăr rămas în băutură. Această activitate naturală oferă microorganisme benefice, vitamine B, minerale și enzime.
Originile kefirului de apă
Originea boabelor de chefir de apă nu este cunoscută cu exactitate. Sunt câteva teorii. Se crede că boabele de chefir de apă au fost introduse pentru prima dată în Europa de soldații care s-au întors din războiul Crimeei în 1855, numindu-le drept „plante de bere de ghimbir”. O altă teorie propune formarea spontană a boabelor „tibis” în frunzele plate ale unui cactus mexican (Opuntiassp.), unde microorganismele se hrăneau cu excrețiile zaharoase. Dincolo de originea sa incertă, adevărul este că boabele au fost transmise din casă în casă de-a lungul generațiilor pentru elaborarea artizanală a acestei băuturi fermentate. De fapt, deși producția de chefir de apă a fost în prezent industrializată în unele țări din Europa, Asia și America de Nord, producția de casă este încă cea mai populară alternativă din întreaga lume.
Beneficiile sănătate ale kefirului de apă
Cele mai multe dintre beneficiile pentru sănătate ale chefirului de apă provin din microbii probiotici pe care îi conține. Efectele pozitive asupra sănătății pot fi exercitate de o combinație a microorganismelor vii conținute în băutura fermentată, precum și de componentele bioactive eliberate în alimente ca subproduse ale procesului de fermentație.
PREPARAREA KEFIRULUI DE APĂ
Găsirea boabelor de chefir de apă
De obicei, boabele de chefir de apă se obțin prin donație sau se pot cumpăra de pe internet. Chefirul de apă are nevoie de un inocul inițial mai puternic decât chefirul de lapte, așa că veți avea nevoie de aproximativ 50 g pe litru. Aceasta nu e o problemă prea mare, deoarece, atunci când chefirul de apă crește fericit, volumul boabelor se poate dubla cu ușurință în câteva runde de fermentație.
Dacă cumpărați online, există câteva site-uri. Nu este recomandat să cumpărați boabe deshidratate. Boabele umede sunt capabile să reziste transportului.
Dacă veți primi boabe deshidratate, urmați instrucțiunile cu strictețe.
Datorită diversității compoziției lor microbiene, boabe diferite ar putea avea cerințe nutriționale diferite. Dacă un prieten v-a donat boabe de chefir sau aveți boabe dintr-o sursă care vine cu instrucțiuni, țineţi cont de sfaturile care vi se oferă.
Alegerea unui vas
Bacteriile de acid lactic (LAB) funcționează optim într-un mediu cu oxigen scăzut, în timp ce bacteriile de acid acetic (AAB) necesită oxigen pentru a se metaboliza. Drojdiile pot supraviețui și pot produce oxigen în ambele seturi de condiții. Schimbând cantitatea de aer din sistem, puteți schimba destul de mult aroma finală a chefirului de apă. La fel ca și în cazul chefirului de lapte, puteți alege fie un sistem „închis”, fie unul „deschis” pentru producerea chefirului de apă, în funcție de profilul de aromă pe care îl doriţi.
Sistem închis
Această metodă face un chefir de apă ușor pe tonuri de oțet, nu prea dulce, puțin alcoolic și o bază perfectă pentru adăugarea de aromă.
LAB sunt anaerobi facultativi și se dezvoltă într-un mediu cu oxigen scăzut. Într-un sistem închis, cu un spațiu mic, cresc mai mult decât AAB, care necesită oxigen. Potențial, drojdiile ar putea produce o mulțime de alcool care apoi nu ar fi metabolizat de AAB, dar acest lucru este limitat de cantitatea de zahăr pe care o adăugați și de faptul că LAB va folosi o parte din acesta pentru a face dextran.
Într-un sistem închis, se generează dioxid de carbon, care nu poate scăpa. Cantitatea este limitată de zahărul adăugat. Nu exagerați, este puțin probabil să obțineți o creștere periculoasă a presiunii. Garnitura de cauciuc sau silicon a borcanului ar trebui să permită o expansiune suficientă pentru a preveni o explozie. Cu toate acestea, dacă sunteți îngrijorat, puteți înlocui prinderea metalică cu o bandă de cauciuc, care ar permite puțin mai multă mișcare.
Avantajul fermentării anaerobice este că chefirul de apă rezultat este gazos și gata de băut imediat.
Sistem deschis
Într-un sistem deschis, LAB poate produce acid lactic, deși nu la fel de mult, drojdiile pot produce alcool, iar AAB sunt mult mai activi. Aceasta înseamnă că chefirul de apă va avea un gust mult mai oțetit, pe care unii oameni îl iubesc. De asemenea, nu va fi la fel de gazos, deoarece dioxidul de carbon va putea scăpa, dar puteți adăuga carbonatare în timpul fermentației din a doua etapă. Pentru această metodă puteți folosi orice borcan mare cu un prosop de hârtie sau un capac de bumbac deasupra, pentru a-l feri de muștele și contaminanții din aer.
Instrucțiuni de bază
Ingrediente:
Aproximativ 5% g/v boabe de chefir de apă: 50g sau 2–3 linguri pe litru
3,5% g/v zahăr alb (35 g per litru)
Apă (poate fi filtrată. Poate fi, de asemenea, ușor caldă <30°C)
1 smochină uscată nesulfurată sau 5 g zahăr de cocos
Echipament:
Vas de fermentare la alegere
Lingură
Sită și pâlnie
Sticle de plastic sau borcane cu capac filetat pentru depozitare
Procesul de producere a chefirului de apă
Metodă
1. Asigurați-vă că echipamentul, mâinile și suprafața de lucru sunt curate.
2. Adăugați zahăr și apă direct în borcan pentru a economisi timp, amestecând bine până când zahărul se dizolvă. Asigurați-vă că există un spațiu pentru capac de 7-8 cm.
3. Adăugați boabele de chefir.
4. Închideți capacul sau aranjați capacul, în funcție de sistemul ales, închis sau deschis.
5. Se lasă la fermentat pe blat timp de 48 de ore, ferit de lumina puternică a soarelui. După 24 de ore, dacă mutați ușor borcanul sau sticla, ar trebui să vedeți bule de dioxid de carbon formându-se și urcând la suprafață, iar lichidul devine tulbure. Acesta este un semn că fermentația e în curs. (Această etapă poate dura puțin mai mult) Boabele vor fi în mare parte așezate pe fundul borcanului, ocazional plutind în sus.
6. Deschideti cu grijă capacul şi gustaţi puţin, folosind o lingură. Dacă este pe placul dvs., cu o cantitate bună de gaz și doar o nuanţă de dulceată, este gata de strecurat. Dacă nu, lăsați încă 24 de ore și apoi încercați din nou.
7. Când este gata, strecurați boabele folosind o sită sau o pâlnie de strecurare, fie direct în sticle adecvate, fie într-un alt vas. Acum este gata de utilizare sau poate fi supus unei fermentații secundare.
8. Configurați următorul lot: în timp ce boabele sunt în sită, clătiți vasul cu apă fierbinte și repetați protocolul de preparare de mai sus.
Referinţe bibliografice
- Ghidul chefir de apă al dnei Caroline Gilmartin
https://everygoodthing.co.uk/blogs/recipes/how-to-make-manage-water-kefir
2. O sursă foarte vastă unde sunt informaţii şi despre kefirul de lapte:
Studii științifice:
Studiul făcut de români:
https://www.mdpi.com/2673-4583/13/1/7
Alte studii:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1878450X22001561
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmolb.2023.1223863/full
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/fft2.200
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10149414/
Studiu despre fermentarea sucului de struguri cu boabe de chefir de apă
https://www.scielo.br/j/babt/a/mpvhQznJZn6BXPNLwc6Q37S/?lang=en
Donatori de boabe de chefir de apă şi chefir de lapte se găsesc pe grupul de Facebook Kefir România
Personal, donez boabe de chefir de apă și de lapte în Sibiu. Precum și maia pentru pâine.
Contactaţi-mă pe e-mail: doinablaga @ gmail.com
Ce este viaţa?
A cerut învoire de la serviciu o oră şi un pic şi a fugit să-i ia rămas bun de la tanti Ruxandra…
În urmă cu un an şi 11 luni, îşi luase deja rămas bun. Tanti Ruxandra îi predase ştafeta de-a alerga să fie la timp la slujbă… Dar chiar azi ajunse târziu şi uitase de ea. Chiar acum, când ultimile zile mai era pe pământ cea care îi bucurase atâţea ani dimineţile pe cale…
Iartă-mă tanti Ruxandra! Iartă-mă!
Ajunse puţin înainte să înceapă slujba de înmormântare. Era bucuroasă că ajunsese la slujba înmormântării. Trăia, ce nu mai trăise până atunci în situaţii asemănătoare, fericire!
Avea încredinţarea că avea în cer încă o rugătoare.
Îi şopti: Şmechero! Ai plănuit bine să pleci ca să fii la hram în cer cu Maica Domnului!
Între timp, au venit preoţii şi cântăreţii. Începe slujba. Oamenii stau atenţi la cuvintele slujbei.
Slujba înmormântării curgea lin. Începu să-i privească atentă pe cei prezenţi. Văzu pe o femeie care de zeci de ani venea mereu la biserică, dar era cu chip cătrănit. Se înfioră. Se întrebă: poţi să mergi la biserică şi să nu poţi iubi pe oameni…? Sau poate că ea era cea cătrănită, cea care nu putea să rezoneze cu acea femeie…
Dar cu tanti Ruxandra cum putuse? De ce numai la vederea acestei femei, o cuprindea bucuria?
Poate aşa le este dat unora să aibă pe vino-ncoace, iar altora să-l câştige cu trudă…
Ce este viaţa omului?
Ce este viaţa omului? a fost întrebarea constantă din cuvântul preotului care a vorbit la final.
Cuvântul preţios care ea l-a pus la inimă:
În cântările şi în citirii înmormântării, se vorbeşte despre om altfel decât de vorbeşte oriunde în altă parte. Aici se spune ceva despre taina omului. Pentru că omul, prins adeseori în mrejele preocupărilor de toate zilele, trece uşor peste acest adevăr că el însuşi, că persoana sa, este taină. Unii oamenii secularizaţi ar zice că ar fi o enigmă, ceva necunoscut. Dar cuvântul potrivit este taină, un mistirion din limba greacă, care înseamnă mai mult decât mister în limba română.
Taină!
E foarte important ca noi să ne punem întrebarea ce suntem cu adevărat. Sunt eu numai ceea ce văd în oglindă? Sau haina mă face? Sau averea? Sau cele exterioare?
În Evanghelia de azi, am auzit ca prim cuvânt acesta: Că viaţa omului nu constă în mulţimea bogăţiilor sale.
A venit un om la Iisus şi i-a spus: Doamne spune fratelui meu să împartă averea cu mine, averea de la părinţi.
Mântuitorul i-a răspuns: Cine M-a pus pe Mine judecător peste voi sau împărţitor al vostru?
Şi învăţându-i pe oameni să se ferească de lăcomie, le-a spus că viaţa omului nu constă în mulţimea bogăţiei.
Foarte uşor oamenii trec peste lucrul acesta!
Trebuie să ne punem întrebarea: Ce suntem noi?
Îţi urmăreşti firul vieţii. Vezi cum treci peste diferitele trepte ale vieţii tale. Ai fost copil, tânăr, îmbătrâneşti şi te gândeşti ca un om normal că viaţa se încheie.
Ei, ce-i viaţa? Ce este omul?
Psalmistul spune frumos, adesându-i-se lui Dumnezeu în rugăciune: Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului că-l pomeneşti pe el?
Ce este omul?
Şi răspunsul la această întrebare este că omul este o taină. Omul este nu numai ceea ce vedem. Omul este mult, infinit mai mult. Şi fiind aşa, nu totul moare, cum spunea vechiul poet. Nu totul moare în momentul când sufletul se desparte de trup. În rugăciunea de la înmnormântare se spune că trupul merge în pământul din care a fost alcătuit, iar sufletul trebuie să se înalţe în corturile sfinţilor. Acesta este destinul lui, chemarea lui!
Noi avem o chemare foarte mare. Chemarea noastră este să ne ridicăm la Dumnezeu, să fim asemenea Lui. Omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu având ca potenţă, ca posibilitate de a deveni asemenea lui Dumnezeu. De aceea antropologia ortodoxă vorbeşte despre această chemare a omului de-a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu şi de a fi cu Dumnezeu în vecii vecilor într-o viaţă de-o bogăţie dumnezeiască. Nu numai fără sfârşit, în sens temporal, pentru că veşnicia este altceva decât un timp nesfârşit. Veşnicia înseamnă viaţă înaltă dumnezeiască, viaţă mai multă şi Mântuitorul spune că a venit ca oamenii să aibă viaţă şi mai mult să aibă, mai mult decât viaţa pământească. De aceea trecerea din viaţa aceasta a unui om credincios este o naştere, o naştere la cer, aşa cum putem vorbi la căpătâiul adormitei întru Domnul. Ea a trăit această taină şi a dorit să fie după voia lui Dumnezeu, ştiind că nimic necurat, nimic întinat nu intră în Împărăţia lui Dumnezeu. Şi a fost mereu preocupată de sfinţire, de desăvârşire, după cuvântul Mântuitorului care spune: Fiţi sfinţi precum Tatăl vostru cel ceresc sfânt este! sau: Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru este desăvârşit! Acesta este idealul! Un om credincios, deşi poate avea modele omeneşti, este bine să avem modele când ne formăm, dar ca credincioşi îi avem pe sfinţi modele şi mai ales pe Hristos Dumnezeu şi Om, care ne cheamă să mergem pe urmele Lui. Da. Ducându-ne şi noi crucea, descoperind lepădarea de sine, descoperind calea minunată a mântuirii prin urmarea Mântuitorului şi prin unirea cu El.
Am auzit încă o dată în Evanghelie acest cuvânt minunat al Mântuitorului: Adevărat, adevărat vă spun vouă, cine ascultă cuvintele mele şi crede în cel Care m-a trimis pe Mine are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă. Primind cuvântul Mântuitorului, crezând cu credinţa pe care El ne-o dă ca un dar, noi avem viaţă veşnică. Cuvântul are din acest cuvânt al Mântuitorului din Evanghelia de la Ioan, capitolul 5 este la timpul prezent. Noi primim viaţa veşnică prin unirea noastră cu Hristos, de aceea, având viaţa, avându-L pe Hristos Viaţa noastră, moartea nu mai este moarte, ci moartea este mutare, mutare din moarte la viaţă. Şi fiecare credincios spune triumfător în momentul acestei treceri minunate cu cuvântul apostolului Pavel: Unde-ţi este moarte boldul, unde-ţi este iadule biruinţa? Pentru că moartea a fost înghiţită de viaţă, de Hristos, Care este viaţa noastră. De aceea, la înmormântarea unui om credincios, simţim pace şi bucurie. Participăm şi noi la bucuria la care sufletul plecat participă într-un mod de negrăit pentru noi. Adormita în Domnul poate fi într-adevăr considerată o femeie ajunsă la o înaltă măsură duhovnicească. Viaţa ei n-a fost trăită în zadar, n-a fost trăită fără grijă, ci cu preocupare pentru mântuirea sufletului.
Drum bun în veşnicie, tanti Ruxandra! a spus şi a zbughit-o spre autobuz ca să se încadreze în timpul acordat… Parcă avea aripi…. A ajuns la timp reintrând în mrejele preocupărilor zilnice…, dar altfel… aşteptându-şi propria plecare, pregătindu-se pentru ea.
Cine sunt eu?
Trecuse de mult ora de culcare.
Tatăl mâna porcii la jir de mult… Ele mai rămăseseră încă la vorbă.
Cine sunt eu, mamă, în afară de ce fac? Cine sunt? Până acum nu am fost decât omul care face pe placul celorlalţi, pentru a fi apreciată, băgată în seamă…. Dar când n-am să mai fac pe placul altora, cine o să fiu? Cine?
Mama asculta aceste cuvinte şi pur şi simplu nu ştia ce să zică… Îşi amintea de o altă discuţie de peste zi cu o altă fiică, care îşi căuta rochie de poze….
Dacă iau rochia asta care-mi place mie, n-o să-i placă lui x, dacă n-o iau o să-mi pară rău…
Iar mama i-a zis: îţi place?
Da.
Te face fericită?
Da.
Te simţi bine în ea?
Da.
Şi atunci?
Dar ce-o să zică X?
Şi mama şi-a ieşit din fire: Ce contează ce zice X, Z, Z? Dacă eu ţi-am spus că poţi să-ţi iei rochia pe care o vrei?
În seara asta, era blândă. Poate oboseala, poate experienţa de peste zi…
Fiica plângea şi întreba mereu: Cine sunt eu? Mă va iubi cineva şi fără să fac ceva?
Da. Eu.
Dar eu nu simt. Eu simt că doar dacă fac ceea ce-mi spui…
Nu şi Dumnezeu ne iubeşte dacă facem voia Lui, dacă facem ceva?
Mama: Nu. Dumnezeu ne iubeşte pur şi simplu fără să facem ceva. Iubirea nebună a lui Dumnezeu! Faptele noastre sunt spre binele nostru, nu pentru El. Numai făcând binele putem simţi iubirea lui Dumnezeu, altfel trăim în iadul creat de noi…, de faptele noastre…
Mi-e frică. Nu mai ştiu cine sunt, ce vreau… Am nevoie de o singuranţă, de un om pe care să mă bazez!
Mama: Nu există! Singurul neschimbabil pe care te poţi baza este Dumnezeu. Stai în linişte în faţa icoanei Domnului şi vorbeşte-i şi apoi fă tăcere şi ascultă.
De atâta timp Îi tot vorbesc. Nu-L aud. Nu-mi vorbeşte!
Mama: Dar după ce-i spui, ce simţi?
O pace, o linişte…
Mama: Asta e!
PS: Foto luată de aici
Băile Olăneşti
Salutare!
Cu ajutorul lui Dumnezeu iată-mă şi la Olăneşti!
Aici este podul de trecere de pe aleia izvoarelor minerale spre izvorul cu apă plată.
Ajungând aici, am avut surpriza neplăcută să nu putem bea apă tămăduitoare decât cu o cartelă plătită, dar şi aceea dădea apă cu măsură.
Am stat 5 nopţi la Olăneşti plătind cu voucherele de vacanţă şi beneficiind de un pachet de tratament. Ne-am simţit bine.
Am trecut mai întâi pe la Govora.
Iar aici la izvorul 24 din Băile Olăneşti
În Olăneşti este strămutată biserica în care s-a rugat Horea înainte de-a porni la drum
Am găsit o cărticică în bibliotecă
Ne-a consultat prin telefon un modic şi ne-a făcut o schiţă de tratament
Printre apele indicate, a fost şi cea de la izvorul 24.
Se spune că este foarte bună această apă. Pe internet, se compară cu apele renumite gen Vittel.
MI-au căzut bine apele de la Olăneşti. Eu am probleme cu scaunul. Am observat o reglare a acestuia… Nu ştiu dacă e de la apele din Olăneşti sau de la chefirul de apă, pe care am început să-l beau cam din aceeaşi perioadă. Am avut o sticlă de 2 litri cu mine la Olăneşti…
Mulţumim lui Dumnezeu pentru odihna din Olăneşti!
Sănătate prin apă (Sanitas per aquam-Spa)
N-aş fi bănuit că luxoasele şi răsfăţatele Spa-uri contemporane îşi îşi pierd începuturile cu mii de ani în urmă… Nu m-am întrebat niciodată ce înseamnă Spa. Am dat din întâmplare peste expresia Sanitas per aquam recent în timp ce căutam informaţii despre balneoterapie.
Aşadar, în acest articol, dpresc să vă împărtăşesc din experienţele avute cu tratamentul prin apă sau cu apă.
Ne place să stăm în apă. Ne aduce aminte de vremea când pluteam în burtica mamei în fericirea deplină. de fiecare dată când intru în lacul Brâncoveanu de la Ocna Sibiului mă minunez cum păşesc pur şi simplu prin apă. Este o experienţă unică! Eu nu pot înota, nu ştiu, nu am exersat îndestul înotul şi doar în apa sărată mă pot bucura deplin de libertatea de mişcare în apă. Da. Mi-am tot propus să iau ceva lecţii de înot, dar nu am reuşit. Mai ales că nu-mi place să înot în bazinele pline cu apă tratată cu clor… Slavă lui Dumnezeu pentru răsfăţul ce ni se dă prin apele sărate de la Ocna Sibiului! Ele rămân preferatele mele. Sunt aproape şi accesibile. După ce ieşim de la serviciu, fugim la Ocna. După ora 18, este şi biletul redus la jumătate. Anul acesta (2023) este 40 lei biletul, iar după ora 18 , e 20 lei. Iar după ora 20, e gratuit. În 20-30 minute, suntem acolo!
La mare
Prima dată am ajuns la mare în anul 1998. A fost o experienţă unică! Prima dată la mare. Ah! Am stat la o verişoară de-a unei prietene de-ale mele, la Melania în Mangalia. Da. Minunat! Tatăl Melaniei mergea în zori la percuit. Ah! N-am să uit gustul guvizilor prăjiţi. Am rămas de pomină, căci ori de câte ori, nu prea de multe ori ce-i drept, mergem la mare, e musai să trecem prin port, doar doar vom nimeri pescarii ce se întorc din largul mării de la pescuit. M-am ales cu promisiuni, căci guvizii prinşi erau deja arvuniţi… O să vă sun doamnă, zicea pescarul cu care vorbeam… O să… dar nu ştiu când… Soţiorul mă dezmiardă uneori zicându-mi guvidel.
No, ce să-i faci! Amintirile…
Aşadar, marea… Cred că am fost la mare de vreo 4 ori… Anul acesta mi-a venit dooor de mare… Să vedem dacă voi ajunge.
E fain la mare dacă prinzi vreme bună. Dacă nu, te mulţumeşti cu ce prinzi, cu o alergare pe ţărm cu picioarele goale prin nisip şi cu pletele în vânt acompaniată de vuietul valurilor furioase.
Răsăritul e superb. Minunile mele au reuşit să ajungă la mare şi mi-au trimis poze minunate:
La Băile Herculane
Le-am descoperit în 2019 când am plecat pe urmele mătuşii Eufrosina pe la Mehadia aproape de Herculane…
E poveste luuungă!
La Herculane ne tratăm durerile de oase şi ne catifelăm piele. Ne limpezim ochii şi ne reglăm digestia şi tranzitul intestinal…
La Slănic Moldova, am descoperit apele minerale şi am făcut cură internă
Şi Spa-ul l-am descoperit la Băile Felix
Da. Toate locurile acestea de Spa, de tratare cu apă, ne-au făcut bine. Poate voi reuşi să scriu despre fiecare loc în parte…
Cel mai bine ne-au făcut Herculanele, şi ca atare, am revenit aici pentru a doua oară… Ceva mai bine pregătiţi, pentru că apele cu sulf sunt mult mai altfel, se iau cu puţintelul, nu cu orele…
Am uitat de 8 iunie ziua de pomenirea a maicii Siluana!
Este ora 1.06 din 9.06.2023
A trecut ziua de pomenire. Am uitat. M-am luat cu grijile vieții, cu inspecția ce urma s-o am la lucru. Aurora mi-a amintit azi comentând articolul de pe blog, Scrie-mi pe adresa directă.
Iartă-mă, măicuţa mea! Te-am pomenit la parastasul de obşte sâmbătă. M-am uitat când cade ziua de 8 iunie, zi în care maica Siluana a plecat la cer, dar pur şi simplu am uitat…
Deși e așa târziu, nu vreau să treacă ziua de azi, prelungită peste ziua de mâine când mă voi trezi, dacă mă voi trezi…
A fost prea plină ziua aceasta, cum de fapt sunt toate zilele… Mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate!
Simt nevoia să scriu pentru a mă conecta cu mine și cu ce mi-a oferit ziua și zilele trecute. Am vrut să scriu în caietul purtat cu mine în bagaj în minivacanța din week-end-ul trecut, dar m-am gândit că, dacă tot pierd timpul dedicat somnului, să se folosească, poate, și alte suflete.
Despre ce să-ți scriu? Iată o schiță:
Herculane
Dite- Izolați în România.
Monahul Lavrentie care cântă fără partituri în „pianul” din clopotnița mănăstirii Sihla
Recenzia de carte
Cartea „Cu ultima suflare” de Dr. Paul Kalanithi
Mă bucur enorm că Domnul mi-a dat gând bun și am folosit timpul liber, cele 3 zile libere de la serviciu ca să mergem la Băile Herculane. Despre acestea ar fi multe de scris. Sper să reușesc să scriu pe îndelete în viitorul apropiat. Herculane este un loc minunat, tămăduitor de oase, de piele, de creier…, de suflet în bisericuţa mănăstirii în faţa icoanei Prodromiţa….
Și webinarul pentru TINEri organizat de Ioana de la AtelieR de Cuvinte împreună cu Dite Dinesz și Luisa Tîrcă despre provocările văzute și nevăzute ale unui jurnalist la care am participat în după-amiaza aceasta, a adus vorba și de cătunul Ineleț, care se află în munții Cernei, mai sus de Herculane, acolo unde fusese plecat părintele Nectarie, noi negăsindu-l când am ajuns în Herculane…
Și după webinar, verificând internetul, am dat peste monahul Lavrentie. M-a acaparat povestea lui. Cum a perseverat ani și ani ca să deslușească meșteșugul cântatului cu clopotele… Ani și ani de exercițiu…
Și cireașa de pe tort a zilei, recenzia cărții „Cu ultima suflare” de Dr. Paul Kalanithi făcută de un doctor. Cât de profesionist realizată!
Imediat am găsit un pdf și am citit deja prefața…
Da. Totul este despre exercițiu. Despre exersare. Despre timp alocat făptuirii.
Despre viața trăită cu sens și prețuire, și organizare, și focusare. Și eu încă bâjbâi… Am citi povești peste povești ale altora… Da sunt bune și poveștile, dar mai bună este făptuirea, lucrarea proprie.
Ce am învățat azi?
Că sunt două chestii distincte: lucruri ce trebuie făcute, doar pentru a fi făcute, cum ar fi hârțogăriile de la serviciu, care iau timp ce-i drept… Și lucruri vitale, să fiu cu ai mei, cu mine, cu cei din jurul meu. Să fiu cu adevărat prezentă și atentă. Nu e nimic tragic atâta timp cât trăiești. Și oamenii aceia izolați o spun cu toată credința. Dumnezeu este cu noi! În paza Lui!
Și totuși, ce merită timp investit dup familie? Ce mi se potrivește mai bine? Pe ce să mă focusez_ Pe scris? Pe predat? Pe spus povești? Toate cer timp. Îmi plac toate. Mă pierd în multe și nu fac nimic. Aș vrea să termin cartea despre bucatele lacto-fermentate până în toamnă. Să am ceva nou și util de oferit colegilor de facultate cu care mă voi întâlni după alți 10 ani trecuți… Și ce dacă o să le dau cartea? O să le folosească cu adevărat? O fac pentru ei, pentru aproapele sau pentru renumele meu?
Ca să spun povești, am nevoie de exersare… Ca să scriu, la fel…
Doamne miluiește!
Trebuie că voi lua o pauză… de exersare.
Mulţumesc pentru susţinerea ta, cititorule!
Accesul femeii la școală-o altă fericire a femeii moderne
Salutare!
De curând, am început să scriu despre fericirile femeii moderne. Am început așa timid. Nădăjduiesc să prind curaj. Cred în susținerea din partea voastră, dragile mele femei prietene. În timp, sper să se adune suficiente rânduri pentru a umple o carte pe care să v-o pot oferi când ne vom întâlni.
De ce am începu să scriu despre fericirile femeii moderne? Simt nevoia să vorbesc despre părțile minunate din viața noastră pentru a le prețui mai mult, pentru a le pune în lucrare mai mult. Vreau să avem și alte discuții în afară de gătit și stres cu creșterea copiilor. Vreau să le scoatem la lumină, să le evidențiem ca, atunci când vom da nas în nas cu greutățile, să nu ne lăsăm doborâte, ci să ne amintim de darurile, de puterile sădite în noi.
În acest articol, vreau să vorbim despre școală, despre școlarizare și diplome. Despre accesul femeii la școală.
Chiar dacă ai peste 40-50 de ani…, nu te gândi că ești prea bătrână să faci școală. Dacă nu ai avut posibilitatea să faci liceul, acum o ai.
Lucrez la un liceu din Sibiu, la Liceul Tehnologic „Avram Iancu”,
unde, pe lângă cursuri de zi, există și cursuri la seral și frecvență redusă. Am urmărit poveștile unor femei minunate care au avut curajul și perseverența de-a urma cursuri fiind în vârstă de peste 40-50 de ani. Sunt plăcut surprinsă să fiu salutată în diferite instituții de vreo doamnă fostă elevă a școlii unde slujesc.
Anul acesta școlar, am avut bucuria să predau la cursurile de frecvență redusă. Doamne ce atmosferă! Ce minuni de femei! Multe femei simple, dar foarte ambițioase… Și iată-le pe unele trăindu-și împlinirea visului. Veneau la cursuri și erau jenate. „Doamna, sunt bătrână! Cum o să fac față cerințelor? Cu ceva străduință, le răspundeam. Le-am încurajat și le-am susținut cum am putut mai bine. Le-am apreciat curajul și le-am vorbit de la inimă la inimă. Le-am amintit că a studia este un lucru minunat la orice vârstă. Da, e drept că e mai dificil din multe puncte de vedere, dar nu este imposibil, mai ales că acum internetul ne ajută enorm cu lecții și materiale de tot felul. Iar în privința copiilor mai mici… Cunosc… Și eu mi-am cărat fetițele pe la examenele din facultate și masterat.
Acum, fetele sunt mari și studiez mai lejer. Studiul este prioritar în viața mea. Este darul meu. Mă gândesc să mă înscriu la un doctorat. Încă cuget cărui domeniu merită să mă dedic… Acum, sunt interesată de microbiologie, de fermentarea bacteriilor lactice… De vreo doi ani, tot studiez singură acest domeniu… Dacă va fi nevoie de vreo diplomă, n-am să mă feresc să intru iar în studenție. Sunt deschisă. Fie voia Domnului! Până atunci, devorez tot ce găsesc pe internet, prin biblioteci și prin librării despre acest domeniu care mă interesează, mă pasionează. Observ că pe zi ce trece, tot mai multe studii științifice apar. Doamne cât sunt de entuziasmată că am acces la cunoaștere! Și pot experimenta și pot împărtăși cu oameni pasionați de fermentare din lumea întreagă aceste lucruri minunate!
Dacă tu, care citești acum aceste rânduri, nu ai avut posibilitatea să faci liceul, ci doar 8 clase sau o școală profesională și îți dorești să lucrezi undeva unde ți se cere diplomă de liceu și facultate, să știi că poți să le dobândești. Cinci ani de zile vii după-amiaza la cursuri timp de 15 săptămâni și așa vei reuși să lucrezi unde-ți place și ai să fii plătită precum colegele… cu studii. Vai, 5 ani! ai să spui. Iar eu îți voi răspunde: Nu te gândi la timp, la ani. Timpul oricum trece, dar dacă, între timp, te alegi cu o diplomă, ești mai câștigată. Nu te subestima. Nu te gândi că n-ai să poți face față. Poți! Zeci de femei au putut și pot. Și aceste femei sunt foarte motivate. Am avut femei care au excelat la pregătirea cerințelor profesorilor. Au luat bacalaureatul și au mers mai departe la facultate. Tot respectul! Sunt mândră de ele! Am avut o doamnă al cărei fiu era medic și ea doar o profesională. A venit la 50 de ani și și-a continuat studiile. A terminat liceul cu rezultate foarte bune și a luat bacalaureatul cu note frumoase. Doamne cât m-am bucurat pentru ea! Ce să mai vorbim! Totul se poate! Mai ales dacă ai credință. Îmi amintesc cât de greu mi-a fost să fac liceul… Stătusem 3 ani așteptând minunea să intru la liceul dorit… Eram cu 3 ani mai mare decât colegele. Primul an a fost greu până mi-am intrat în ritm… Doamne ce greu mi-a fost! Plângeam și mă rugam Domnului să mă ajute să pot sta acolo și să merg la ore. Așa va fi și în cazul tău. Va fi un pic mai greu sau greu de tot până vei intra un pic în ritm…, în cerințele școlii…
De multe ori gândurile la ce-o să fie ne creează frici.
Dar acestea nu sunt fundamentate, nu sunt reale.
Dacă alte femei au răzbit, tu de ce crezi n-ai răzbi? Și crede-mă, au fost femei de tot felul. N-are să fie nicio rușine că n-ai să fii de 10… Așa că te aștept! La noi sau oriunde îți este la îndemână. Avem femei de peste tot. Vin, depun efort, fac sacrificii, dar știu că se merită. Vor fi plătite cu studii și vor fi femei cu școală. Stima de sine va crește cu siguranță.
Și încă ceva! Nu te plafona în meseria ta. Sunt cursuri foarte bune pe care le poți urma, cursuri cu diplome și atestate. Nu pregeta să le ! Cu cât ești mai bine pregătită, cu atât mai multe oportunități vei vedea ivindu-se înainte-ți. Fii deschisă la învățare, la studiu, la permanenta perfecționare și creștere. Ai numai de câștigat. Și eu am făcut cursuri. Toate m-au ajutat. Chiar și curs de bucătar am făcut! A, dacă vrei cu adevărat să te folosești de un curs, e nevoie de multă practică, de exercițiu după. Și aia ține de tine… Dar și hârtiile trebuie…
Sper că te-am folosit cu cele scrise. Să-ți fie de folos! Am încredere că vei avea curaj să faci alegerile bune pentru tine și ai tăi!
Înainte să închei, căutând o fotografie grăitoare pe internet, am dat peste povestea unei femei de 98 de ani care a revenit la școală. Aș vrea să fiu medic. Am to fost moașă, zice aceasta…
Este o diferență între a îmbătrâni și a crește…
Iată alt exemplu
Indrăznesc să trăiesc sănătos 
Comentarii recente