Brocoli cu mămăliguţă
Dragii mei
Pentru ca astăzi este post de două ori, adică este şi vineri şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post, vă propun o masă spre seară foarte hrănitoare: brocoli cu mămăliguţă. E o mâncare de-ţi lingi degetele de gustoasă şi bună, şi sănătoasă.
Ieri m-am dus prin piaţă. Doamne ne-a binecuvâtat cu o piaţă mare. unii spun că este mai mare decât cea din Cluj, şi este foarte bine aprovizionată. De când am mutat atenţia pe legume, am descoperit printre zecile de tarabe pline cu ardei, gogoşari şi roşii, minunata legumă brocoli. Eu nu ştiu, dar parcă sunt pe altă lume acum. Mă tot minunez şi mă întreb cum de nu am văzut până acum asemenea bunătăţi? Cred că nu erau, mi-am zis, dar m-am înşelat. Când i-am povestit doctorului meu nutriţionist că au apărut brocolii şi la noi pe piaţă, brocoli adevăraţi româneşti, nu spanioli.., mi-a zis liniştit: – „dar de când sunt! Eu am văzut în grădină la cineva aici în Sibiu. Şi ce faini erau> mari şi verzi, de-ţi era mai mare dragul!”
– Măi să fie! Dar cum de nu i-am văzut până acum?”
Toate erau, şi sunt, dar eu nu le-am văzut, pentru că nu mă interesau. Atenţia mea în piaţă era la roşii, castraveţi, ceapă, cartofi. Atât şi punct. Astea se caută, astea-s în prim plan, astea iau ochii. Brocoli, guliile şi alte bunătăţi stau tupilate pe lângă acestea, pentru că nu-s la căutare, „nu au trecere”. De ce? Pentru că oamenii nu ştiu ce bune sunt, ce gust bun au, ce minuni fac ]n organismul nostru cu binecuvântarea lui Doamne!
Aşa că m-am decis să fac o cură de brocoli cu mămăligă, aşa de vreo câteva zile.
Am vorbit cu doamna care vindea brocoli şi mi-a a zis că are destul brocoli şi pot să vin să iau când doresc. Când i-am spus cum am de gând să-l gătesc, mi-a spus: „Aoleu că deja salivez!” şi am văzut expresia feţei şi m-am convins. Am şi eu un talent de a prezenta (verbal) o mâncare…de-ţi lasă gura apă.
Aşa că dragii mei, nu rataţi ocazia curei cu brocoli. Uitaţi-vă atent pe fiecare tarabă. Sunt curioasă dacă se află brocoli româneşti pe la voi.
Cum pregătim brocoli?
Brocolii se pot mânca atât cruzi, cât şi fiert înăbuşit puţin (vreo 10-15 minute). Fiecare metodă de preparare face o mâncare diferită la gust. Cel mai bine pentru organism sunt brocolii cruzi.
Un gust acceptat de majoritatea oamenilor este al brocolilor înăbuşiţi şi la final pus un vârf de cuţit de unt. E mortal! L-am minciunit odată pe soţul meu cu această reţetă care i-a plăcut mult. Dar e deliciooasă şi cu cremă de seminţe sau nuci sau cu avocado sau cu pastă de măsline sau cu o lingură de ulei presat la rece. Sau cu pastă de leguminoase (mazăre galbenă sau năut sau soia).
Varianta crudă de preparare este de dorit, şi este şi cea mai repede de pregătit. Eu pentru asta optez. Iată o variantă care/mi place mult:
Brocoli cu sos/maioneză şi mămăligă
Cum procedez:
Iau buchetul de brocoli, îl desfac în bucăţele, îl spăl bine, îl las să se scurgă de apă şi apoi îl şterg bine cu un prosop de bumbac, ca să-i absorb toată apa şi apoi îl tai în bucăţi şi-l pun în tocător (varianta cea mai rapidă) sau îl rad prin răzătoarea mică, sau îl tai mărunt (varianta cea mai indicată). Apoi îl răstorn în castronul cu o lingură de ulei sau cu 2 linguri de sos şi-l amestec bine şi-l pun lângă mămăliguţă şi apoi trec la ronţăit. Arată aşa de bine farfuria: verdele cu albul sosului şi cu galbenul mămăliguţei….!
Brocoli înăbuşit
După ce îl spăl, îl pun în ceaunul în care fierbe „o ţâră” (o jumate de cănuţă) de apă. Îl amestec cu apa aceea caldă şi îl las sub capac să se înmoaie. Când e înmuiat binişor, sting focul şi adaug grăsimea pe care o doresc şi apoi îl mai las un piculeţ acolo până mestec mămăliguţa şi o răstorn pe farfurie şi apoi trec la treabă. Dacă mai adaug şi sos sau maoineză de usturoi, e nemaipomenit!
Sos/maoineză de usturoi
Pisez o căpăţână de usturoi şi apoi adaug treptat uleiul şi frec bine până se face maioneza.
Sos de seminţe sau nuci
Seminţele sau nucile le înmoi vreo 4-5 ore, sau de seara, şi apoi le pun în blender cu puţină apă şi le blenduresc 2 minute şi iese o cremă super tare de bună. Adaug un pic de sare şi un condiment (mie îmi place coriandru măcinat) şi e cea mai bună grăsime care poate „drege” gustul oricărei legume „fără gust”.
Măi dragilor, mai simplu şi mai bun decât atâta, nu se poate!
Păcat că brocolii nu se pun singuri în farfuriuţă!
Pentru ca să vă motivez să căutaţi brocoli şi să-i mâncaţi, vă recomand să cetiţi şi rândurile de mai jos. Le-am găsit pe interrnetul acesta mare.
Ca să vă uşurez lectura, le-am selectat aci pentru Dvs:
Broccoli, leguma miraculoasa
„Broccoli este o leguma cunoscuta inca din timpul Imperiului Roman. Numele sau englez deriva din italianul brocco si din latinul bracchium, care inseamna brat sau ramura. Inrudita cu varza si conopida, broccoli este o sursa excelenta de vitamina A si C, fier si calciu, bogata in fibre si saraca in calorii.
Este o leguma care ofera o nutritie exceptionala si ajuta la mentinerea unei vieti sanatoase si longevive. Broccoli este o sursa excelenta de vitamina A, B2, acid folic si vitamina C (de 2 ori mai multa vitamina C decat intr-o portocala) si bogata in fier si potasiu.
Este o leguma cu un continut crescut de calciu, aproape un echivalent al laptelui in alimentatie. Contine seleniu si compusi cu sulf, cu importante efecte antioxidante si anticancerigene. Contine de asemenea un compus fitochimic (sulforaphane) care distruge o bacterie – – raspunzatoare de aparitia gastritei si a ulcerelor gastrice. Acest compus impreuna cu altii – indoli – au proprietati importante anticancerigene utile in prevenirea cancerului de san, cancerului gastric, a melanomului malign, a leucemiilor.
Studii recente efectuate pe celule tumorale din cancerul de san au aratat ca sulforaphane opreste chiar inmultirea celulelor canceroase intervenind in stoparea diviziunii celulare. Sulforaphane este un compus care stimuleaza si enzimele de detoxifiere din ficat, ajutand la curatarea mai rapida a substantelor cancerigene din organism.
O alta proprietate interesanta a acestei legume consta in eliberarea, in momentul taierii, mestecarii sau digerarii, a unui compus cu sulf – sinigrin cu rol in inhibarea inmultirii celulelor tumorale si in inducerea apoptozei acestora (moartea celulara programata). Prin continutul de antioxidanti din familia carotenoizilor broccoli intervine si in protectia ochiului, impiedicand formarea cataractei.
O cana de broccoli fiert contine 74 mg de calciu plus 123 mg de vitamina C care imbunatateste semnificativ absorbtia calciului, totul cu doar 44 calorii. Prin comparatie o portocala nu contine calciu, are 69 mg de vitamina C si cu 50% mai multe calorii.
Produsele lactate nu contin vitamina C dar contin grasimi saturate care sunt nocive pentru sistemul cardiovascular. Un pahar de lapte cu 2% grasimi contine 121 de calorii.
Indicatii
Are proprietati antioxidante care previn aparitia unor forme de cancer: cancer de san, de prostata, cancer gastric, melanom malign, leucemii
Continutul bogat in sulf are efecte benefice antivirale si antibiotice
Ajuta la vindecarea gastritelor cu Helicobacter pylori
Cardioprotector, mentine controlul tensiunii arteriale
Previne formarea cataractei
Ajuta la intarirea oaselor si in osteoporoza prin continutul crescut in calciu
Fortifica sistemul imun
Consumul regular de broccoli este o arma excelenta impotriva stresului
Pentru a putea beneficia de cat mai multe vitamine, saruri minerale si enzime cu rol terapeutic, este bine ca broccoli sa fie utilizat sub forma de suc proaspat (obtinut cu storcatorul electric).
Gustul sucului de broccoli poate fi ameliorat cu suc de lamaie. Se face astfel o cura, mai mult sau mai putin indelungata, in functie de afectiune si de gravitatea acesteia.
Presa si televiziunea occidentala si americana fac o larga popularizare broccolilor, denumind-o „super-leguma”, deoarece cercetarile din ultimii zece ani, efectuate de prestigioase institute de nutritionism si de cercetari medicale, au situat-o pe primul loc intre legumele cu continut bogat in substante anticancerigene, cu rol preventiv si curativ pentru bolile cardio-vasculare si cataracta.
Substantele cu sulf pe care le contine, precum si vitaminele au un rol deosebit in stoparea inmultirii haotice a celulelor canceroase, contribuind la prevenirea si chiar vindecarea unor tipuri de cancer ca: cel de esofag, laringe, stomac, prostata, colon si plamani.
De asemenea, broccoli contine importante cantitati de saruri minerale, fier, fosfor, calciu si potasiu, ca si vitaminele A si C, cu efect antioxidant, precum si o cantitate de calciu egala cu aceea dintr-o ceasca de lapte, avand insa un numar redus de calorii (45 calorii la 150 ml).
In sfarsit, este o buna sursa de fibre celulozice care asigura tranzitul bolului alimentar.
Broccoli contine subtante goitrogene (pot induce formarea gusei – marirea tiroidei) care interfera cu functionarea tiroidei. Persoanele cu probleme tiroidiene existente sau netratate ar trebui sa evite consumarea acestei legume”. (http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/broccoli-leguma-miraculoasa-52.html#ixzz3BkPK9krb)
Despre puterea minunată a apei şi a consumului ei zilnic
Dragii mei
astăzi doresc să vorbim despre apă. Despre cât de important este să bem apă curată zilnic.
Specialiştii spun că nicio băutură sau mâncare pe care o consumăm nu este aşa de importantă precum este apa. De ce? Pentru că noi suntem mai bine de 70% apă. Apa este peste tot în noi: în creier, în sânge, chiar şi în oase.
Descoperirile mai noi în privinţa apei au încurajat pe mulţi oameni să fie atenţi la ce fel de apă beau şi cum o beau.
Documentarul „Apa are memorie” a impresionat pe mulţi oameni şi pe mine la fel. E uimitor să poţi vedea cum arată structura apei îngheţate către care s-a transmis sentimentul de dragoste şi recunostinţă. Ce diferenţă uimitoare este între aceste cristale minunate şi urâţenia cristalelor de apă îngheţată către care s-a transmis sentimente de ură sau dispreţ. Ce diferenţă între structura apei în preajma muzicii clasice şi apa în preajma muzicii hard-rock. Ce mare diferenţă este între apa obişnuită şi apa asupra căreia s-a spus o rugăciune. Ce să mai vorbim de apa sfinţită!
Dacă gândurile şi cuvintele schimbă structura apei, imaginează-ţi în ce măsură ne schimbă pe noi sau ne-ar putea schimba pe noi gândurile şi cuvintele, care suntem în mare parte apă?
Urmăreşte-te cu atenţie câteva zile. Observă ce stare ai când în tine şi în preajma ta este pace, linişte, recunoştinţă şi mulţumire sau din contra este multă agitaţie şi „cârtire” (nemulţumire permanentă, morocăneală)!
Această descoperire şi demonstrare ştiinţifică despre modificarea structurii apei, în funcţie de gândurile şi cuvintele din preajma ei, este atât de grăitoare şi ne arată încă odată atât de clar că tot ce gândim şi facem aduce schimbări şi ne influenţează, în bine sau în rău!
De aceea te rog insitent: caută să vezi documentarul despre apă (caută pe internet (Apa are memorie) sau citeşte cartea Dr. Masaru Emoto, Adevărata putere a apei!
Acel documentar şi cartea mi-au adus mari schimbări şi am început să beau mai cu atenţie apa. Am lipit pe sticluţele fetiţelor mele şi pe sticla mea, de asemeni, şi pe bidoanele cu care aducem apa de izvor etichete cu cele mai puternice cuvinte: IUBIRE şi RECUNOŞTINŢĂ. Am scris pe partea cu lipiciul, pe partea din interior ca să fie cu faţa către apă şi de fiecare dată când beau apa citesc cu mintea acele cuvinte minunate care cuprind condensat iubirea lui Doamne pentru noi şi puţina mea recunoştinţă, chiar şi numai prin simplul cuvânt „mulţumesc!” pe care-l rostesc după ce-mi astâmpăr setea. Şi făcând asta zilnic, vedem rezultatul, care e uimitor.
CE APĂ SĂ BEM?
Apa de la robinet?
Această apă nu este recomandată să fie consumată, spun specialiştii, deoarece, pe lângă toate pesticidele, insecticidele, metalele grele, nitraţii şi alte chimicale nocive, are un conţinut mare de clor.
Staţiile de tratare a apei pot adăuga legal până la 50 de substanţe diferite în apa de la robinet pentru a o “purifica”. Dezinfecţia apei poate avea efecte nedorite prin persistenţa în apa potabilă a unor substanţe folosite la tratarea ei.
La noi în judeţ s-au adus îmbunătăţiri substanţiale la staţia de epurare a apei şi apa de la robinet este destul de bună. Mi-au spus persoane care au aparate de filtrat că sunt foarte puţine impurităţi în ea. Nişte prieteni de la Cluj au rămas profund impresionaţi de calitatea apei noastre de la robinet faţă de a lor. Suntem binecuvântaţi în privinţa aceasta, şi în multe altele, şi ca atare, suntem foarte recunoscători lui Dumnezeu pentru aceasta.
Apa imbuteliată din magazine?
Nci această alternativă nu este bună. Plasticul din care sunt făcute sticlele se descompune şi intră în apa la fiecare schimbare de temperatură. Şi multe feluri de apă îmbuteliată este fără valoare, poţi să te convingi de aceasta şi din acest filmuleţ:
Povestea apei îmbuteliate:
Apa de izvor
Este ideală, dacă este curată şi testată lunar. Multe ape pot fi adevărate focare de boală, apa poate fi plină de paraziţi (in special giardia), de pesticide şi ierbicide, metale grele sau alte chimicale provenite din pânza freatică. Este bine să testăm apa pe care o consumăm pentru a ne feri de alte probleme şi să ne amintim permanent să facem semnul sfintei cruci peste ea şi să mulţumim pentru fiecare pahar de apă pe care dorim să-l bem.
O apă minunată este apa din râurile de munte, unde apa se rostogoleşte pe pietre. Această apă aduce multă energie în corp şi abundenţă de oxigen. În aceste ape bacteriile nu trăiesc mai mult de câteva zeci de secunde, deoarece este un mediu foarte oxigenat.
Îmi amintesc când am băut pentru prima dată apă din cascada Duruitoarea de pe Ceahlău. Ce senzaţie copleşitoare, ce binecuvântare!
De asemeni îmi amintesc ce efect a avut asupra tatălui meu care a făcut un mare efort să meargă împreună cu mine pe jos de la mănăstirea Durău până la cascadă. Îi văd şi acum uimirea în faţa cascadei şi lumina de pe faţa lui după ce s-a spălat pe faţă şi a băut apă din cascadă!
Ce mai putem să bem?
– Sucuri de fructe proaspăt stoarse
– Cocăzată
– Afinată (dar nu cu alcool)
– Limonadă
– Oranjadă
– Gingerată (apă cu ghimbir si lămâie)
– Şi multe ale – ade, care de fapt sunt sucuri de fructe lungite cu apă şi îndulcite cu diferiţi îndulcitori.
– Sucuri de legume şi Sucuri verzi făcute cu storcătorul cu presare la rece şi …. băute cu bucurie
PS: în timp ce scriam acest articol şi am căutat un link pentru documentarul despre care vă vorbeam mai sus, am dat peste două filme interesante despre faptul că Dr. Masaru Emoto a fost în România şi a conferenţiat la Bucureşti. Sunt informaţii foarte interesante. Le puteţi găsi şi Dvs.important este să şi facem ce aflăm că este bine, să bem apă mai multă şi să refuzăm cu hotărâre băuturile carbogazoase la modă.
Fiţi binecuvântaţi!
Cura cu afine
Dragii mei,
astăzi, doresc să vorbim despre cura cu afine.
Ieri, o doamnă, din biserica noastră, mi-a dat câteva foi tipărite despre
cura de afine.
Miezul informațiilor din acele foi erau:
Cura cu afine
Zilnic, se consumă 200-400 grame de afine, în mai multe reprize, cu aproximativ 30 de minute înaintea meselor principale. Se mănâncă fructele bine spălate, din care s-au îndepărtat toate părțile stricate sau intrate în fermentație (pentru a evita deranjamentele gastro-intestinale).
O cură cu afine durează minimum 7 zile și maximum 1 lună, dar de cele mai multe ori este limitată de timpul în care găsim aceste fructe proaspete, care nu este mai mare de trei-patru săptămâni.
Interesante informaţii! Le puteţi găsi şi Dvs aici:
http://www.formula-as.ro/2010/931/medicina-naturii-44/afinele-12768
Întrebarea care se pune este: Ce facem cu aceste informaţii?
Noi am tot mâncat afine, dar nu ne-am propus în niciun an să facem cură de afine.
Ani la rând, cumpăram 10-15 kilograme de afine şi le congelam şi ne desfătam iarna cu tort de tapioca cu fructe de pădure…
Le ţineam la congelat vreo 3-4 luni şi apoi, le mâncam. În niciun an nu am mâncat măcar 4-5 zile la rând afine proaspete.
Şi aci e durerea, pentru că gândeam câş, gândeam aiurea, ne făceam provizii pentru iarnă, neglijând puterea momentului!…. Și cred că la fel ca mine gândesc mai mulţi: ne preocupăm să facem dulceţuri sau compoturi, dar ratăm ceea ce este mai preţios: mâncarea fructelor şi legumelor proaspete.
Nimic nu este mai preţios pentru organismul nostru decât fructele şi legumele proaspete!
Azi dimineaţă, am mers în piaţă. Mama mia! La ora 9 şi ceva, erau ticsite parcările. Mulţi disperaţi să-şi ia castraveţi pentru murat…., nebăgând în seamă pe tăntica care îndeamnă să cumpere „ultimile afine aduse de la/pe Transalpina”!
„No, ce bine, mi-am zis, las că aşa le iau eu… !” Şi i-am luat toate afinele, vreo 10 kg cu 10 lei kilogramul.
O bunătate! M-am şi apucat de băgat în gură. Doamne, ce bune erau! Proaspete şi bine coapte. Cineva a făcut nişte ochi mari când m-a văzut cum înfulecam.
Pentru ca anumiţi nutrienţi să ajute organismul, e nevoie să-i furnizăm în cantităţi suficiente şi o anume perioadă de timp. De aceea, e nevoie să facem cură de anumite vegetale, adică măcar o săptămână să mâncăm un anumit aliment crud valoros, în cazul de faţă, afine.
Așadar, mâncăm minim 150 de grame de afine dimineaţa pe stomacul gol. Putem mânca câte 150 de grame de afine şi de trei ori pe zi înainte de mâncare cu 30-60 minute.
Noi facem cură de anumite fructe valoroase în două feluri:
mâncăm dimineaţa timp de 1-3 săptămâni doar fructe sau
mâncăm câteva zile doar fructe de fiecare dată când ne este foame.
Nectar de afine făcut la storcătorul cu melc (cu presare la rece) de la Hurom
Afinele sunt foarte valoroase, dar nu prea „ne vine” să le mâncăm. Facem orice din afine: afinată, prăjitură, suc cu zahăr, dar nu să le mâncăm aşa „goale”, adică să băgăm mână după mână de afine în gură şi să le mestecăm. Nu, nu facem asta cu plăcere, din instinct, ci alegem un măr, o pară, dar nu afine, că-s cam acrişoare…
Vara asta, ne-a ajutat Doamne să ne procurăm un storcător de la Hurom şi astfel, am putut valorifica mult mai mult fructele de pădure. Aşa stoarse nu le-am mai simţit aşa de mult gustul acrișor.
Pentru că sunt putin acre, nu le puteam mesteca bine şi nu putem mânca multe. În schimb, un pahar de nectar, îl bem mai cu drag, mai ales copiii.
Din afinele stoarse cu storcătorul Hurom, iese un nectar gros. Este pulpa intreagă, numai seminţele se separă. Iar seminţele nu le aruncăm, ci le uscăm şi le punem bine pentru iarnă, când le râşnim şi le folosim la ceai.
Doamne, mulţam!
Revin azi 3 iulie 2018
Afinele au apărut pe piață destul de repede anul acesta. Pe la mijlocul lui iunie, tronau pe tejghele. S-au copt mai repede anul acesta. Am mers să mă conving …
Azi, am început cura cu afine. Am nimerit în plin sezon și în plin preț bun.
M-am înarmat cu o ladă de afine și săptămâna aceasta, bag la potol…
Am pus câteva și la congelat…
Încurajare: Încă mai putem face alegeri bune când vine vorba de mâncarea zilnică!
Dragii mei
Permiteţi-mi să vă împărtăşesc din nou câteva lucruri ce-mi apasă sufletul
De câţiva ani am pornit o lucrare de deprindere de a ne alimenta sănătos. am făcut mari progrese, am aflat despre multe lucruri, inforrmaţii preţioase, pe care nici nu le bănuiam că ar exista, dar acum mă văd copleşită de mâhnire. Industria alimentară cu miile de oferte vine ca un tăvălug peste noi …
Cu toate că îmi îndop copii cu tot felul de fructe dulci şi proaspete de sezon, adesea îmi cer îngheţată, sau cornuri cu ciocolată, sau te miri ce mai văd…şi iar pune-te Doino pe explicaţii şi pe exemple şi pe toate alea…
Şi L-am întrebat adesea pe Doamne: „Doamne ce să fac?” Le-am luat de câteva ori şi îngheţată , şi prăjituri, şi de toate, ca să vadă şi ei cum sunt, „şi sunt gustoase, mamă!” mi-au spus… Şi atunci mă gândeam: „Ce suntem noi 5 persoane care ne străduim să mâncăm natural, cum să facem faţă la o aşa putere ce se asmute asupra noastră?
Da e greu, dar cu ajutorul lui Doamne putem face faţă, numai că ne „împiedicăm de pofta noastră, de lenea noastră…
Şi acestea sunt uneori atât de puternice!
Eu dacă nu aş fi fost „forţată” de suferinţa celor dragi nu mi-aş fi bătut capu cu alimentaţia sănătoasă în veci…că eu mânc şi surcele şi n-am nici o treabă …
Vă spuneam într-un articol, cred că în acela despre Timpul roadelor, că atunci când te preocupă ceva, vezi şi soluţia.
Până nu m-a interesat să mănânc legume proaspete multe zilnic nu am observat că există grădini sub nasul meu chiar în cartier… cum să le observ? Că-mi era mai la îndemână să iau acolo câteva legume şi pulpe fragede dezosate din supermarket…
Mai e nădejde! Mai avem încă variante din care să alegem, numai să dorim asta!
Şi ca o încurajare iată ce spune un băieţel de 11:
Aici aveţi varianta scrisă, iar în josul paginii veţi găsi şi filmuleţul.
„Bună. Numele meu este Birke Baehr și am 11 ani. Am venit azi aici să vorbesc despre ce nu-i în regulă cu sistemul nostru alimentar. În primul rând, aș dori să spun că sunt realmente uimit cât de ușor sunt influențați copiii să creadă toate strategiile de marketing și reclamele de la TV, din școlile publice și cam de peste tot unde te uiți. Corporațiile, am impresia, încearcă mereu să convingă copii ca mine să-și convingă părinții să le cumpere lucruri care de fapt nu sunt bune pentru noi sau pentru planetă. Copiii mici, în mod special, sunt atrași de ambalajele colorate și jucăriile din plastic. Trebuie să recunosc, obișnuiam să fiu unul din ei. Și mai obișnuiam să cred că toată mâncarea noastră provenea din aceste ferme mici și fericite unde porcii se rostogoleau în mocirlă și vacile pășteau iarbă toată ziua.
Am descoperit că acest lucru nu-i adevărat. Am început să cercetez aceste lucruri pe internet, din cărți și din filmele documentare, în călătoriile cu familia mea. Am descoperit partea obscură a sistemului alimentar industrializat. În primul rând există semințe și organisme modificate genetic. Adică o sămânță este manipulată în laborator să facă ceva ce nu era destinată să facă în mod natural — precum ar fi prelevarea ADN-ului unui pește și introducerea lui în ADN-ul unei roșii — yuck. Nu mă intelegeți greșit, îmi place peștele și roșiile, dar asta este pur și simplu înfiorător. Semințele sunt apoi plantate, apoi cresc. Mâncarea pe care o produc a fost demostrat, cauzează cancer și alte probleme animalelor de laborator. Oamenii mănâncă mâncare produsă în acest mod din 1990. Și majoritatea nici măcar nu știu că există. Știați că șoarecii care au mâncat porumb modificat genetic au dezvoltat semne de toxicitate la ficat și rinichi? Acestea includ inflamarea rinichilor, leziuni și greutate sporită a rinichilor. Aproape tot porumbul pe care îl mâncăm este modificat genetic într-un fel. Și dați-mi voie să vă spun, porumbul este în orice. Și să nu încep despre operațiile de îmbuibare a animalelor îngrădite. numite CAFOs.
Fermierii convenționali folosesc îngrășăminte chimice obținute din combustibili fosili pe care le amestecă cu solul pentru a face plantele să crească. Fac acest lucru deoarece au sărăcit solul de toate substanțele nutritive cultivând mereu același tip de cultură. Apoi, alte chimicale dăunătoare sunt pulverizate pe fructe și legume, precum pesticide și ierbicide, pentru a omorî buruienile și insectele. Când plouă, aceste chimicale se infiltrează în pământ, sau se scurg în canalele noastre, otrăvind și apa noastră. Apoi ne iradiază mâncarea încercând s-o facă să reziste mai mult, pentru a putea călători mii de mile de unde este crescută către supermarketuri.
Așadar mă întreb: Cum pot schimba eu ceva? Cum pot schimba eu aceste lucruri? Iată ce am descoperit. Am descoperit că există o mișcare pentru o alternativă mai bună. Cu ceva timp în urmă, îmi doream să fiu jucător în Liga Națională de Fotbal. M-am decis că aș prefera să fiu un fermier organic. Vă mulțumesc. Și astfel pot avea un impact mai mare asupra lumii. Acest om, Joel Salatin, e numit fermier alienat deoarece cultivă împotriva sistemului. Pentru că fac școala acasă , m-am dus să îl aud vorbind într-o zi. Acest om, acest fermier lunatic, nu folosește nici un fel de pesticide, ierbicide, sau semințe modificate genetic. Din cauza acestui fapt e numit de către sistem nebun.
Vreau să stiți ca putem cu toții să schimbăm lucrurile făcând alegeri diferite, cumpărându-ne alimentele direct de la fermierii locali, sau de la vecinii noștri pe care îi cunoaștem dintotdeauna. Unii spun că alimentele locale sau organice sunt mai scumpe, dar e oare așa? Cu toate câte am învățat despre sistemul alimentar, mie mi se pare că fie plătim fermierul, fie plătim spitalul. Acum știu cu siguranță ce alternativă voi alege. Vreau să știți că există ferme — precum Bill Keener în Sequachie Cove Farm din Tennessee — ale cărui vaci mănâncă într-adevăr iarbă și ai cărui porci se rostogolesc în mocirlă, exact cum am crezut. Uneori merg la ferma lui Bill și fac voluntariat, pentru a vedea de aproape și într-un mod personal de unde provine carnea pe care o mănânc. Vreau să știți că eu cred că copiii vor mânca legume proaspete și mâncare bună dacă știu mai multe despre ea și de unde provine de fapt. Vreau să știți că apar piețe ale fermierilor în fiecare comunitate. Vreau să știți că mie, fratelui meu și surorii mele ne place într-adevăr să mâncăm chipsuri de napi. Încerc să împărtășesc aceste lucruri peste tot unde merg.
Cu puțin timp în urmă, unchiul meu mi-a zis că i-a oferit vărului meu de șase ani cereale. L-a întrebat dacă vrea fulgi prăjiți de ovăz organic sau fulgi îndulciți cu zahar — știți, cea cu personajul de desene animate imprimat pe ambalaj. Vărul meu mai mic i-a spus tatălui său că preferă cerealele din fulgi de ovăz organic, pentru că Birke a spus că n-ar trebui să mănânce cereale strălucitoare. Și altfel, prieteni, putem face o schimbare câte un copil pe rând.
Așadar data viitoare când sunteți la alimentară, gândiți local, alegeți produse organice, cunoașteți-vă fermierul și cunoșteți-vă mâncarea”.
Ardei umpluţi cu cereale şi seminţe
Dragii mei
Pentru că mâine este o zi specială, m-am gândit să le fac copilaşilor o delicatesă, care le place foarte mult: ardei umpluţi.Am încercat 4 variante. Am făcut 4 tipuri de umplutură, cu ovăz, cu orz, cu porumb grunjos şi cu orez. Au ieşit toţi foarte buni.
Iată cum am procedat:
Reţeta pe care o găsiți și în Cartea de bucate pe anotimpuri:
Ardei umpluţi
Ingrediente (pentru toată familia – 5 porţii)
10-12 ardei graşi mari
5 linguri rase de orez integral prefiert
Doi morcovi potriviţi
Două rădăcini de pătrunjel
O felie mare de ţelină
O sfeclă potrivită
Un dovleac „bătrân” din care scoatem sâmburii şi-l tăiem cubuleţe
2-3 cepe mari
Frunze de pătrunjel şi de ţelină
5 linguri de seminţe sau nuci şi (opţional – 2 linguri de ulei de măsline – pentru cei care doresc mai gras)
Coriandru
(opţional) 2 linguri de soia granule înmuiate sau soia boabe înmuiate bine şi strivite (adăugând soia devin foarte consistenţi şi atunci nu-i mai mâncăm cu pâine sau cu mămăligă, ci „goi” cu ceva crud)
Cum procedez:
Varianta I – cu călire a legumelor:
Spăl bine orezul şi îl las în vas. Curăţ ceapa şi o tai mai mare şi o pun în ceaun să se moaie în suc propriu la foc mic.
Spăl legumele, le şterg şi le rad prin răzătoarea mare apoi le adaug peste ceapă şi le amestec. Le las să se încălzească bine, amestecând mereu. Adaug apoi orezul şi îl amestec cu legumele. Mai las puţin să se încălzească şi orezul, amestecând în ceaun mereu. Apoi sting focul. Spăl ardeii şi le scot căpăcelele şi sâmburii cu grijă.
Râşnesc seminţele sau nucile şi zdrobesc prin maşina de tocat carne boabele de soia înmuiate şi scurse. Adaug seminţele şi soia în ceaunul cu legume şi le amestec bine. Tai mărunt frunzele verzi şi le adaug în compoziţie şi le amestec bine. Adaug o linguriţă de coriandru măcinat şi un vărf de linguriţă de sare de mare şi amestec bine. Cu o lingură umplu ardeii şi le așez căpăcelele la loc.
Apoi îi fixez în picioare în vasul în care urmează să-i fierb.
Torn apă fierbinte peste ei şi îi las să fiarbă la foc mic (cam 30-45 minute – dar după 30 de minute verific, s-ar putea să fiarbă mai repede uneori).
Poftă bună!
Varianta II – fără călirea legumelor:
Spăl bine orezul cu apă caldă şi îl las în vas acoperit. Spăl legumele, le şterg şi le rad prin răzătoarea mare şi le pun într-un vas mai mare şi le amestec pe toate. Curăţ ceapa şi o tai mai mare şi o adaug peste legume şi o amestec bine cu ele. Adaug apoi orezul şi îl amestec cu legumele. Râşnesc seminţele sau nucile şi zdrobesc prin maşina de tocat carne boabele de soia înmuiate şi scurse (o altă variantă de zdrobire a boabelor de soia este să le usuc bine de apă într-o tigaie şi apoi să le pun în blender să le sfărâm puţin. Aşa au un alt gust şi se fierb şi mai repede).
Adaug seminţele şi soia în legume şi le amestec bine. Tai mărunt frunzele verzi şi le adaug în compoziţie şi le amestec bine. Adaug o linguriţă de coriandru măcinat şi un vărf de linguriţă de sare de mare şi amestec din nou. Spăl ardeii şi le scot căpăcelele şi sâmburii cu grijă. Cu o lingură umplu ardeii şi le pun căpăcelele la loc. Apoi îi pun în picioare în vasul în care vreau să-i fierb. Pun apă fierbinte peste ei şi îi las să fiarbă la foc mic (cam 30-45 minute- dar verific…)
Notă: Când făceam mai demult ardei umpluţi adăugam şi roşii tăiate, ardeii prindeau un gust acrisor foarte tentant, dar de când am ales să nu mai folosim roşia în combinaţii, nu o mai pun la nicio mâncare. În locul roşiilor pun dovlecel, acesta dă o tentă de acrişor sau dacă adaug seminţe râşnite de cătină ardeii prind un gust diferit, subtil acrisor. Seminţele de cătină le adun de la nectarul făcut cu storcătorul cu melc şi le usuc bine la soare.
Varianta III
În loc de orez integral merge să punem grâu sau orz sau secară sau ovăz sau porumb. Fiecare variantă are un gust aparte. Noi le-am testat pe toate, dar cel mai mult ne place cu orez şi grâu, căci sunt variantele pe care le-am mâncat mai des. Dar vom face şi cu celelate mai des şi ne vom obişnui!
Orz şi ovăz decorticat se găseşte la magazinele naturiste. De cu seara spălăm cerealele şi le punem la înmuiat. A doua zi le clătim şi le adăugăm la compoziţie. O altă variantă este să alegem cerealele să le punem pe un ştergar umed, le ştergem bine de praf, le lăsăm să se zvânte şi apoi le măcinăm în moară la poziţia grunjos, aşa să obţinem un „bulgur”.
Doamne ajută-mă să-mi văd de treaba mea!
Dragul meu cititor,
De curând am băgat de seamă că în lumea aceasta există trei feluri de treburi:
treaba mea, a ta şi a lui Dumnezeu.
Ce sunt de fapt aceste trei treburi? Care e treaba mea, a ta şi a lui Dumnezeu?
Încep cu treaba lui Dumnezeu:
Orice nu depinde de mine şi de tine, este treaba Lui.
Treaba lui Dumnezeu este să ne iubească, să ne poarte de grijă, să ne dăruiască cele ce ne sunt de trebuinţă. Ei bine, vei zice tu, „dar de ce nu-mi dă când îi cer”?
Pentru că noi adesea confundăm nevoile cu dorinţele şi treaba lui Dumnezeu nu este să ne împlinească dorinţele. Dumnezeu nu este, după cum spunea cineva, „un tonomat de împlinit dorinţe”: bagi fisa şi iese dorinţa şi dacă nu iese dorinţa, baţi cu pumnul în aparat să-ţi dea fisa înapoi.
Şi treaba mea şi a ta care este?
Treaba noastră este să ne întoarcem lângă Dumnezeu şi să învăţăm să trăim ca El, în El, cu El. Dar fiecare om alege … şi tu alegi, sau ai ales şi eşti răspunzător de ceea ce a ales, e treaba ta şi te respect, eu nu mă bag în alegerile tale, eventual mă doare pentru tine dacă ai ales să stasi departe de Doamne, de tine, mă doare că nu-ţi merge bine, dar nu am dreptul şi nici nu pot să mă bag să-ţi dau directive. Când eu gândesc şi zic: „Ar trebui să ai mai multă grijă de tine; trebuie să-ţi găseşti un serviciu, vreau să fii fericit!”, asta înseamnă că mă bag în treaba ta.
Iar când sunt îngrijorată de cutremure, de inundaţii, de sfârşitul lumii, atunci mă bag unde nu-mi fierbe oala, adica în treaba lui Dumnezeu.
Ştii de unde ne vine stresul?
Cea mai mare parte a stresului ne vine din faptul că trăim mental în afara treburilor noastre.
Dacă sunt mental în treaba ta sau a lui Dumnezeu, efectul este agonia, moartea.
Am observat asta la începutul căsniciei mele. De exemplu când mă băgam mental în treaba soţului meu cu gândul: „Soţul meu ar trebui să mă înţeleagă”, simţeam imediat un sentiment de neputinţă, de nefericire şi de singurătate.
A fost nevoie să treacă un timp ca să înţeleg că atunci când mă simt neînţeleasă, nefericită, rănită sau singură, mă aflu de fapt în treaba altora.
Întrebarea este (to be or not to be?):
Dacă soţul meu (copii mei, vecinii, părinţii, cunoscuţii), tu în gereral îţi trăieşti viaţa, iar eu mental trăiesc viaţa ta, cine este aici trăind-o pe a mea?
Când eu sunt mental în treaba ta, acest lucru mă reţine de la a fi prezentă în treaba mea. Atunci sunt separată de mine, întrebându-mă (nedumerită) de ce viaţa mea nu funcţionează.
Să cred că ştiu ce este mai bine pentru altcineva, înseamnă să fiu în afara treburilor mele. Chiar şi în numele iubirii, acest lucru este aroganţă pură, iar rezultatul este agitaţie, supărare şi frică.
Asta este singura mea treabă: să-mi văd de treaba mea.
Să mă întreb adesea: Ştiu ce este bine pentru mine? Să încep să lucrez cu asta, înainte să încerc să rezolv problemele tale pentru tine.
Dacă aş putea înţelege îndeajuns aceste trei tipuri de treburi, încât să stau în treaba mea, viaţa mea s-ar elibera într-un mod uimitor!
Cu ajutorul lui Doamne, mi-am propus un exerciţiu:
atunci când simt stres sau disconfort, să mă întreb: „În a cui treabă mă aflu acum mental?
Întrebarea aceasta mă va ajuta să mă întorc spre mine însămi. Şi voi constata că nu sunt prezentă şi că mi-am vârât iar nasul unde nu trebuia.
Doar simpla observare şi conştientizare a momentului când intenţionez să mă bag în treburile celorlalţi, mă poate aduce înapoi la sinele meu minunat.
Şi dacă practic acest exerciţiu pentru un timp, observ că nici eu nu mai am nicio treabă şi că viaţa mea este în mâna Lui Dumnezeu şi se desfăşoarăaşa cum trebuie.
A-mi vedea de treaba mea nu înseamnă însă a fi indiferent de tine, a nu-mi păsa de tine. Şi pentru că îmi pasă de tine, mă rog pentru tine (de fiecare dată când îmi pasă!). Căci numai Domnul poate într-adevăr să ne ajute. Iar dacă e nevoi să dau şi eu mâna la ajutor, o dau, dar nu-ţi pretind nimic!
Fii binecuvântat!
Mă bucur de tine aşa cum eşti acum, în lumina a ceea ce vei deveni cu ajutorul lui Dumnezeu!
Storcătorul cu presare la rece de la Hurom
Dragii mei
Astăzi am să vă vorbesc încă o dată despre storcătorul meu minunat care mă ajută atât de mult şi pe care îl descoper tot mai mult pe măsură ce-l folosesc.
Mă minunez de evoluţia acestei tehnologii în ultimii 5 ani.
Noi avem storcătorul HH Elite de care suntem tare încântaţi.
Ulterior am avut un proiect şi am primit un storcător Hurom dintr-o serie mai veche, dar e o diferenţă vizibilă…
m-a impresionat istoria acestei tehnologii:
Storcătorul HUROM a fost creat în scopuri terapeutice. S-a vrut să se facă un storcător care să poată stoarce sucul din iarba de grâu fără a-l distruge. Acest lucru a fost destul de dificil şi de aceea a fost nevoie să se dezvolte o adevărată tehnologie capabilă să facă acest lucru.
Astfel a fost descoperită metoda de stoarcere lentă prin presare la rece. Această metodă a fost un succes care a impulsionat echipa de cercetători HUROM să se concentreze pe îmbunătățirea continuă a caracteristicilor acestui produs. Până la minunatul HH Elite pe care noi îl folosim zilnic de cel puţin 2 ori pe zi.
Echipa HUROM Coreea şi Huromromânia ( http://huromromania.ro/despre-hurom/) dezvoltă și testează noi produse utilizând echipament tehnologic de ultimă generație și soluții revoluționare.
Sunt foarte bucuroasă să promovez această tehnologie!
Dacă sunteţi interesaţi de acest storcător, mă puteţi contacta:
doinablaga@gmail.com
Doamneeee…. ce să mă mai fac cu mestecatu’ ăsta?
Dragii mei
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu n-am răbdare să mestec..N-am răbdare şi nici stare şi nici vreme să mănânc liniştită mai mult de 10 minute…
Mănânc cu bucurie mâncarea gătită, că se rostogoleşte pe gât..mănânc cu repeziciune o jumate de pepene, dar să mestec un bol de legume, asta nu! Mă apucă năbădăile.
Nu vă mai spun ce mă apucă când văd această nerăbdare a mea se oglineşte atât de bine în odraslele mele dragi. Îmi „scot” sufletul până reuşeşte mezinuca să mănânce 2 linguri de salată…
Au trecut ceva ani şi am ajuns la fundul sacului cu răbdarea… pur şi simplu mă apuca „toate alea” când mă gândeam că la amiază copii şi noi toţi „trebuie” neaparat să mâncăm o porţie mare de crudităţi. No, Doino, apucă-te de spală, de şterge, de usucă, de răzuie cât mai fin legume pe ales.. ca apoi „prinţesuţele” să facă nazuri şi să stai după ele ore-n şir să „pape”.
Mă tot gândeam ce să fac, cum să fac cu legumele ca să le poată mâca mai repede. Le făceam suc la storcătorul cu centrifugă, dar se pierdea prea mult din legume. Am folosit un timp blenderul, dar se făcea o papaleaşcă nu prea atrăgătoare şi în plus nu mă puteam împăca cu mixarea aceea la atâtea rotaţii .. că se prea agitau nutrienţii acolo…
Ei dar nu am renunţat să caut soluţii…. şi pe când lucram la ediţia a III-a cărţii Îndrăznesc să trăiesc sănătos, am găsit într-o carte cum că ar exista un storcător prin presare. Aşa că am scris despre existenţa acestui storcător şi că sunt în căutarea lui. Zarurile au fost aruncate! O cititoare mi-a vândut un pont şi am achiziţionat astfel o maşină manuală de presat fructe. La numai 45 de lei am cumpărat o maşină grea de fontă prin care am început să fac suculeţe. Ieşeau nişte nectare de fructe de mai mare plăcerea să le bei. Aşa am putut face cura de căpşune fără teama că vor face puiuţii alergie. Aşa am descoperit minunăţia sucului de muguri de brad făcut la jucăria noastră. Dar când era să fac legume, îmi mâncam nervii nu alta.. căci maşinuţa se mişca în toate părţile.
Dar nu mă lăsam. Dar într-o zi am observat că de atâta folosire se tocise melcul şi când în spălam ieşea ceva negru din el..se oxidau fructele…
Mai mai.. ce să fac.
Soţiorul meu era şi el foarte preocupat de această trebuşoară şi ca atare a căutat o altă soluţie. A găsit pe internet un alt storcător manual, dar care costa vreo 250 de lei…A rămas să ne mai gânmdim.
Într-o zi, discutând cu o prietenă, mi-a spus că mai eficiente sunt storcătoarele cu melc vertical cu care poţi face mai multe, printre care şi lapte de soia, pe care eu îl făceam o dată pe săptămână. Da, bun, e minunat storcătorul vertical cu melc, dar costă atâţea bani….
Îmi doream un storcător cu presare, cu melc.. Am pus înaintea Domnului dorirea mea şi aşteptam.
La timpul potrivit au venit şi banii. Au venit nişte bănuţi la care nu mai speram să vină, o plată veche…şi astfel am putut cumpăra
STORCĂTORUL HH ELITE gri
Iată descrierea acestei minunăţii:
1. Ax melcat dublu –ax melcat cu două emisfere pentru optimizarea cantității și calității sucului obținut. Acum, o rotație completă a axului melcat înseamnă tăiere dublă, astfel, viteza de stoarcere va fi comparabilă cu a unui storcător din generația anterioară. Forma nouă face și ca axul melcat să fie mai ușor de curățat
Ax melcat HH vs Ax melcat HH Elite
2. Sită nouă, tehnologie revoluționară – Noul model de sită oferă o stoarcere perfectă, mai mult suc, este mai durabilă, mai simplu de montat și întreținut. Este fabricată din același material ultra-rezistent ULTEM și oțel inoxidabil.
3. Stoarcere ultra-lentă (43 de rotații pe minut) – Generația a doua de storcătoare HUROM HH stoarce ultra-lent, la 43 de rotații pe minut, reducând astfel, la minim reacțiile oxidative. Sucul nu se încălzește, nu este amestecat cu aerul, sucul obținut are o textură uniformă, este sănătos, conține tot ce este mai bun în fructele, legumele și frunzele pe care le stoarceți.
4. Ambele site din ULTEM – spre deosebire de modelele anterioare, HH Elite beneficiază de două site din ULTEM (sită grosieră și sită fină), însemnând că acum, chiar și rădăcinoasele sau legumele cu o textură mai dură pot fi procesate și cu ajutorul sitei grosiere. Mai mult, puteți utiliza sita grosieră pentru a obține delicioase smoothies, puteți încerca diverse combinații sau chiar inventa dumneavoastră o combinație care să vă poarte numele.
5. Clapetă pentru controlul evacuării resturilor – Noutate absolută, clapeta conferă acestui storcător excepțional și valențe de smoothie-maker, în măsura în care, blocând gura de evacuare a sucului dar și evacuarea resturilor, puteți obțineți smoothies din combinații interesante de fructe proaspete sau congelate, lapte, iaurturi, lapte de soia, migdale, nuci, etc.
6.Suport pentru păstrarea și uscarea pieselor storcătorului Hurom HH Elite.
Specificații tehnice:
Tensiune de alimentare: 230-240 V
Frecvență: 50 Hz
Consum: 150 W
Rotații pe minut: 43 rpm
Dimensiunea bolului: 500 ml
Lungimea cablului: 1,4 m
Motor: cu inducție, monofazat
Greutate: 5,4 kg
Dimensiuni:
Lungime: 223 mm
Lățime: 159 mm
Înălțime: 418 mm
Durată recomandată de funcționare: continuu, maxim 30 de minute
Garanție: 10 ani pentru motor, 2 ani pentru restul părților
Era ceea ce îmi trebuia. În sfârşit stresul meu cu mestecatul a scăzut uimitor.
Astăzi am făcut o păpică excelentă: mazăre galbenă cu sos de conopidă şi seminţe de floarea soarelui şi dovleac. O bunătate!
Cum am procedat?
Foarte simplu!
Am spălat conopida şi am pus-o la scurs şi apoi într-un ştergar de bumbac ca să se absoarbă toată apa. Am spălat o mână de frunze de pătrunjel şi le-am pus şi pe ele la scurs şi apopi în ştergar.
Am luiat cănuţa în care am pus dimineaţă la înmuiat o mână de seminţe de floarea soarelui şi dovleac şile-a pus în sorcător să fac lapte din el. apoi am luat bucheţelele de conopidă şi le-am pus pe rând în storcător. Am pus vreo 4 căţei de usturoi şi apoi frunzele de pătrunjel. A ieşit un suc excelent. L-am amestecat cu pulpa rezultată şi a ieşit un sos incredibil de bun. Lângă mâncărica mea de mazăre galbenă subţiată cu un pic de lapte de soia a fost o mâncare foarte hrănitoare pe care au mâncat-o copilaşii în 15 minute…
Ce să mai zic acum? Decât
Doamne mulţumesc!
Şi Domnului I-a fost foame!
Dragii mei
astăzi ni s-a pus înainte din nou un pasaj din Sfânta Evanghelie minunat care ne vorbeşte despre viaţa Mântuitorului: întâmplarea cu smochinul…
Deşi Domnul săturase mulţimi mari de oameni cu câteva pâinici, iată-L astăzi flămând căutând să-şi astâmpere foamea cu un fruct…
E minunat! Foamea e un proces atât de omenesc care nu poate fi eliminat. E o nevoie atât de omenească care nu poate fi anihilată nici chiar în persoana divino-umană a Domnului.
Dar una e să te hrăneşti şi alta e să-ţi faci un gust …
Stau şi mă gândesc ce grăitor este acest pasaj biblic: oare nu putea Domnul să binecuvinteze câteva pietre şi ele să se prefacă în pâini şi să preschimbe câţiva şerpişori în peşti delicioşi?
Putea. Dar El merge şi caută smochine în smochinul pe care la văzut la marginea drumului pe care mergea… dându-ne nouă o pildă..
Oare nu suntem noi liberi să ne implinim orice poftă? Ne ţine careva de gură să nu mâncăm ce ne cere gustul, dar de ce după ce face asta suntem nefericiţi….?
Şi mă gândesc acum: Ce vrea oare să-mi spună Domnul mie astăzi prin pilda aceasta?
Ce să înţeleg de aici? Că atunci când îmi este într-adevăr foame, să să folosesc ce am la îndemână pentru a mă hrăni, a-mi stâmpăra foamea…, nu să caut pe aiurea…
Dar eu ce fac când mi-e foame? Mă gândesc la ce mi-ar place să mănânc .. nu ce mi-ar fi de trebuinţă.
Noi oamenii confundăm adesea nevoile cu dorinţele. De ce? Pentru că dorinţele sunt mai „gustoase”. Facem cam aşa: vin de la lucru obosită şi pe drum îmi este foame. Un gând îmi zice: aaa ai în frigider nişte cartofi fierţi în coajă… Apăi..cartofi fierţi… ! dacă ar fi nişte cartofi prăjiţi…. ce bine mi-ar cădea… Şi dacă prefer să-mi fac cartofi prăjiţi iar pe cei fierţi în coajă, mult mai benefici din punct de vedere al nevoii de hrănire a organismului, înseamnă că mi-am împlinit o dorinţă şi că nu m-am hrănit.
Sau am la îndemână nişte cereale fierte peste care pot să pun nişte seminţe şi o mână de stafide… dar mă gândesc că nişte gogoşi umplute cu nuşce cremă ar merge mai bine… şi aleg gogoşile, mai ales că pot să mi le procur foarte repede de la chioşcul din colţ imediat ce ies din casă spre serviciu şi-s şi calde.. şi parfumate…
Şi uite-aşa fac aproape zilnic…
După ce vei citi aceste rânduri poate vei zice: „Ei, ia lasă-mă dragă, ce tot îndrugi aci!”
Dragilor e un adevăr dureros că ne lăsăm furaţi de gust şi de lene….. preferăm gusturi dorinţe, şi prea puţin ne interesează dacă ne hrănim… sau ne punem perfuzii care ne prelungesc agonia…
Astăzi eu am înţeles că Domnul ne-a arătat că alimentele care ne hrănesc sunt atât de banale… dar ele par înjositoare pentru „Deşteptăciunea mea”! cred că aţi auzit expresii de genul: Auzi dragă, ia mai lasă-mă, că doar nu-s iepure să mă hrănesc cu morcovi cruzi sau porc să mănânc dovleci…. Aşa e, nu eşti iepure şi nici porc, dar arăţi ca unul din ei.. nu o spui tu însuţi de multe ori când îţi priveşti cum îţi atârnă grăsimea pe tine: „ M-am îngrăşat ca un porc…!”
Doamne eu recunosc, sunt slabă în faţa unei mâncăruri supergustoase… şi ca să nu cad în horă- mănânc-lamentări- depresie- mănânc – cedez în favoarea ta, vino Tu în sufletul meu şi satura-mă…..dă-mi putere să rezist dorinţelor şi să mănânc cu recunoştinţă alimentele integrale pe care mi le oferi cu atâta generozitate în fiecare anotimp.
Doamne ce bine mi-a căzut astăzi salata de vărzucă cu mămăliguţă şi hrişcă şi cu seminţe…. deşi pofta m-a bântuit să ocolesc vărzuca şi să pun ceva dulce, am ales vărzuca şi acum mă bucur…
De unde cumpărăm pepeni?
Dragii mei
Vă povesteam ieri despre cura de pepeni.
Vă spuneam că am cumpărat pepeni şi din piaţă şi de la supermarket, la preţuri diferite: 1,5 lei în piaţă şi 79 de bani în supermarket. Dar am avut surprize când i-am tăiat să-i mâncăm. Era să mor de inimă rea când am tăiat un pepene din supermarket şi am văzut că era stricat tot…
Dacă cumpărăm din piaţă, avem posibilitatea să-l gustăm, dar e cu cântec şi această gustare căci ţăranii ştiu unde să facă gaura. Şi când îl tai pe din două vezi părţile stricate sau necoapte.
Dacă cumperi din supermarket dai mai puţini banidar nu ştii ce cumperi, e o loterie…
Eu mă feresc să cumpăr legume şi fructe din supermarket pentru că sunt aduse de la mari depărtări în cantităţi mari şi depozitate în te miri ce condiţii. Desigur că ai posibilitatea să le alegi. Dar la pepeni nu prea poţi… ei satu acolo stivuiţi unul peste altul şi se zdrobesc, se zbuciună şi se strică mult mai repede, chiar dacă pe din afară arată „impecabil” precum arăta asta cel l-am cumpărat eu… Eu l-am cumpărat că am văzut că e din România..
Şi atunci ce facem? Nu mai cumpăram pepeni.. din supermarket, decât dacă acceptăm ideea să riscăm…
O soluţie pe care am găsit-o eu este să cumpărăm de la producători. Da dar şi aci e dificil, că nu-i cunoaştem, chiar dacă ei susţin sus şi tare că-s producători..
Eu am găsit o tanti care e de bună credinţă şi de la ea iau mereu. sunt pepnii ei, ea a lucrat la ei cu copii ei şi eu i-au cu încredere. Dacă cumva nu e bun, e stricat, femeia mi-a dat tot timpul unul în loc…
Ei dar mai rar găseşti oameni de bună credinţă.
Dar de cumpărat pepeni din supermarket am să mă abţin, neluând în seamă preţul..ca să nu plătesc gunoiul altora…
Toate cele bune! Şi succes la nimerit pepenii!
Indrăznesc să trăiesc sănătos 
Comentarii recente