Porumb dulce gătit la 86 de grade cu foarte puţină apă
Porumbul fiert sau copt a fost de când mă ştiu o mâncare mult aşteptată.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2010/08/4498-282439-porumb_fiert.jpg)
Îmi amintesc serile din copilărie când ne adunam totţi copii din mahala sus pe deal. Făceam un foc şi coceam porumb
şi ne aşterneam la poveşti. Doamne ce vremuri!
Şi acum, când văd porumb dulce fiert, poftesc. Am tot aşteptat să mi-l gătesc singură. Nu prea am încredere în gătitul vânzătorilor ambulanţi…
Şi, fie vorba între noi, sunt scumpi. De 5 lei cumpăr mai mult de un ştiulete…
Aşa că am dat o raită ieri prin piaţă şi am cumpărat 6 ştiuleţi de porumb. Pe unu l-am aşezat la murat…
Pe restu i+am gătit în oala SaladMaster la 86 de grade prin tehnologia de gătit în semi-vacuum
am strigat copii la masă, aşa cum ne strigau de vânzătorii ambulanţi de la mare:
Porumbelul! Porumbelul de la mare… distanţă… Că nu au ieşit cei localnici. Loamneşul încă nu era prezent în piaţă…
Mi-am stâmpărat oleacă pofta. Dar o să aştept până ce va veni prietena mea din Loamneş cu porumb de vânyare. Atunci o să fac o cură de porumb dulce… Porumb de-al nostru, ardelenesc
Prima mâncare de cartofi noi în noul vas SaladMaster
Salutare!
Azi, vorbim despre cartofi. Despre cartofi noi gătiți lent, în suc propriu…
Imi plac foarte mult cartofii.
Nu știu cum se face, dar mănânc rar cartofi…
Poate și pentru faptul că a fost o vreme când am mâncat foarte mult cartofi…
Când vine vorba de cartofi, îmi amintesc de gustul cartofilor noi gătiți de mama. Cartofi înăbușiți gătiți în ceaun cu un pic de ulei și o cană de apă…
Am tot căutat să obțin acel gust dar nu am reușit…
Nu mai am cartofi din aceea, din grădina mamei
și nici ceaunul…
Zilele acestea, am primit încă două vase SaladMaster…
M-am bucurat mult de cratița mică.
Am gătit fasole verde congelată
S-a gătit bine .Îmi plac vasele SaladMaster. În ele pot găti lent la 86 de grade
Ieri, am gătit cartofi fără ulei, doar cu puțină apă cu ajutorul sistemului de gătit în semi vacuum.
Am presărat puțină sare și condimente.
Am adăugat paprica și s-a prins puțin de cratiță, dar nu s-a ars…
Am adăugat morcov lacto-fermentat și puțină pastă de leurdă…
O bunătate! Gust de cartof adevărat!
Îmi place crăticica asta mult. Merge și pe post de bol, de farfurie…
Arată așa de bine, se curăță bine…
Mulțumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!
Mâncare de zile Mari
Iată-ne ajunși și în Ziua cea Mare, Ziua Cincizecimii!
Sufletele saltă de bucurie întru revărsarea Duhului Sfânt.
Ne este așa de bine aici la Biserică! N-am vrea să mai plecăm….
Ajunși acasă, stomacul își cere drepturile.
Pregătim mâncarea. Simplu. Durează 10 minute.
Vrem să mâncăm ouă…
Unii vor fierte, alții ochi.
Încing cratița SaladMaster. E pregătită pentru gătit când bobițele de apă sar ca mărgelele
În timp ce ouăle, unele se gătesc, altele se fierb,
Dăm cep la borcanul cu sparanghel lacto-fermentat (murat)
Adăugăm și câteva ridichi lacto-fermentate
Scoatem câte-o pâinică bună – bună, din făină de pâine și făină fermentată (boabe încolțite, uscate și măcinate) și maia sălbatică din congelator.
Strecurăm chefirul de bobițele de chefir și mâncarea e gata.
Și e la înălțimea Sărbătorii, e mâncare regească!
Săru-mâna pentru masă!
Mulțumim Doamne că ne-ai saturat de bunătățile Tale pământești!
Nu ne lipsi nici de cereasca Ta împărăție, ci precum în mijlocul ucenicilor ai venit pace dându-le, așa vino și la noi și ne mânuiește. Amin
Modul de gătit în semi-vid cu ajutorul tehnologiei Vapo-Valve ™
Salutare!
Vreau să vă împărtăşesc o nouă tehnologie de gătit.
Vrem, nu vrem, tehnologiile abundă pe zi ce trece. Apar tot felul de noi tehnologii.
Tehologia despre care vreau să vă vorbesc nu este chiar aşa de nouă. Are ceva vechime, peste 70 de ani…
Dar în ţara noastră a ajuns destul de curând, acum doi ani, şi este destul de necunoscută.
Este vorba despre Tehnologia Vapo-Valve ™ cu ajutorul căreia putem găti în semi-vid la temperatura de 86 de grade.
Tehnologia Vapo-Valve ™ a fost inventată în anul 1950 de către americanul Harry Lemons.
Aici avem o scurtă istorie:
Cu ajutorul acestei tehnologii, putem găti în semi-vid (semi-vacuum) la o temperatură de 86 ° C.
Este o metodă foarte simplă de gătire în 3 paşi!
Aşezăm alimentele în vasul de gătit – fie proaspete, fie congelate, orice ne place!
Setăm la temperatură/foc mediu – aşteptăm cântecul supapei.
Când sună, trecem la căldură scăzută şi verificăm să se facă priza capacului şi aşteptăm timpul alocat gătirii (care diferă în funcţie de ceea ce gătim!)
Mai pe larg
Vasele SaladMaster dispun de supapa brevetată Vapo-Valve ™.
Când în interiorul vasului se atinge temperatura dorită pentru prepararea alimentelor fără a afecta aspectele nutriţionale, Valva Vapo începe să sune avertizându-ne să reducem temperatura. Reducem temperatura şi lăsam la gătit la 86 de grade. Nu este nevoie să deschidem capacul sau să amestecăm alimentele pentru a preveni prinderea sau arderea. Umiditatea formează o etanşare în jurul pereţilor vasului şi al capacului şi creează un semi-vid în care alimentele se gătesc mai repede, păstrând în acelaşi timp substanţele nutritive. Nu este nevoie de ulei sau apă! Supapa Vapo elimină nevoia de amestecare sau urmărire continuă a vasului.
Acest sistem de gătit la 86 ° C este atestat ştiinţific. Temperatura de 86 ° C nu este suficient de fierbinte pentru a distruge nutrienţii.
Crearea semi-vidului şi distribuirea uniformă a căldurii
Majoritatea produselor de marcă de pe piaţă au astăzi straturi de aliaje conductoare de căldură numai pe fundul vaselor. Aceasta înseamnă că, fie trebuie să amestecăm în mod constant mâncarea, fie să folosim apă pentru a circula temperatura.
De câte ori nu am fost oare frustrați de vasele şi tigăile tradiţionale, deoarece alimentele se lipeau şi se ardeau în partea de jos a sursei de căldură!
Acum, avem la îndemână aceste vase în care gătim cu plăcere.
Vasele de bucătărie SaladMaster sunt proiectate cu un miez termic care distribuie căldura uniform pe fundul vasului şi în sus, permiţând mâncării să se gătească uniform şi mai repede la o temperatură mai scăzută, fără a fi nevoie de amestecare.
După ce Valva Vapo sună şi căldura e redusă la mic, aerul din interiorul vasului „se micşorează”, se comprimă, creând un semi-vid. În majoritatea cazurilor, acest lucru reduce timpul de gătit la jumătate şi transformă fiecare oală într-un mini cuptor deasupra aragazului, ceea ce înseamnă că este posibilă chiar şi coacerea!
Vasele sunt fabricate din oţel chirurgical şi Titan 316 Ti, material care nu elimină metalele grele şi particule toxice când gătim.
Metoda de gătit în semi-vid cu ajutorul vaselor SaladMaster păstrează până la 93% din nutrienţi.
În aceste vase, putem prăji fără ulei şi putem fierbe fără apă.
Metoda aceasta de gătit în semi-vacuum reduce substanţial timpul de gătire – astfel încât pregătim mai repede mâncarea şi ieşim din bucătărie mai repede.
Compania SaladMaster oferă garanţia pe viaţă a acestor vase.
Numai beneficii!
Ce vrem mai mult?
Doamne mulțumim pentru toate!
Săru mâna pentru masă!
Așa brocoli buni n-am mai mâncat, mai ales ca de data aceasta i-am pus sa stea în Zeolit ca să se extragă chimicalele…
Prietenele mele şi-au luat Thermomix…
Prietenele mele şi-au luat Termomix
Şi eu aş vrea unul…
De fapt, ce vreau eu este mai degrabă să fac rost de un înlocuitor în bucătărie.
O, Doamne, de s-ar putea asta!
Şi tu ce să mai faci?
Da. Chiar aşa, eu ce să mai fac?
Îmi amintesc că am pus această întrebare mai demult unei prietene care-mi povestea că şi-a luat aparat de copt pâine.
O frământă, o coace, face totul. O setez seara, torn toate în cuvă şi când mă trezesc dimineaţa, miroase a pâine coaptă…
Hm…! Şi tu ce mai faci? am spus eu.
Pe vremea aceea, mâncam obişnuit, ca toată lumea, nu ştiam nimic despre alimentaţia sănătoasă. Eram studentă, aveam un singur copil… Aveam timp. Frământam cu mâna aluatul de pâine… Mâncam şi ce mai gătea bunica, mâncam mâncare obişnuită. Nu aveam aşa mulţi gărgăuni… Mă pregăteam pentru cariera mult visată… Aveam timp de copt pâine clasic…, deşi de multe ori o uitam în cuptorul cu gaz şi se ardea…, eu legănând copilul pe picioare şi ţinând cartea în mâini în camera alăturată…
O, Doamne, dar câte nu am de făcut!
Ea avea doi copii, era profesoară… Era cucoană, vorba aia…
Pe atunci, în mentalitatea mea de ţăran sadea, toate aparatele astea de bucătărit, de gospodărit, mi se păreau mofturi… Mama mea a crescut 9 copii muncind totul cu mâinile. Totul! Cu greu, a acceptat la bătrâneţe, când a rămas singură, să primească o maşină de spălat haine, o plită cu butelie, un frigider… Şi când le-a văzut ce pot face aceste unelte, ce s-a mai bucurat… Dar n-a mai trăit mult după aceea sărmana…
A trecut ceva vreme. Am trecut şi eu prin ceva experienţe. Viaţa m-a împins spre schimbări. Două pierderi de sarcină m-au forţat să mă ocup de sănătate.
Sunt adepta hranei simple. Am înţeles cât de nociv este uleiul încălzit peste 40 de grade… şi cum se distrug nutrienţii la temperaturi mari…
Am studiat cum aş putea să pregătesc hrana zilnică în aşa fel încât ea să fie şi medicament. După cele două pierderi de sarcină, am hotărât să mă îngrijesc de sănătate… Am văzut cum lucrează hrana sănătoasă în organism. Aşa am mai dat naştere la încă doi copii minunaţi. După aceea, am lăsat-o mai moale, dar am văzut că nu mi-e bine.
Viaţa nu m-a lăsat s-o iau pe căi lăturalnice. Prin afectarea sănătăţii soţului, m-a forţat să-mi revin. Aşa m-am reapucat de pâinea cu maia sălbatică, de preparat chefir, de suc de iarbă de grâu…
Lucrurile sunt simple şi clare. Noi le complicăm… Pofta ne luptă şi copii cad uşor pradei gustului şi formelor. Nu am reuşit să-i ţin întru-totul fideli principiilor. Nu-i de mirare, căci nici pe mine n-am reuşit… Doar durerea te poate rupe…
Din ce preparăm hrana?
Sunt cele 5 grupe de alimente: Fructe, Legume şi verdeţuri, Seminţe oleaginoase, Cereale, Leguminoase. Plus animaliere.
Primele 3 se pot mânca crude. Cu un blender prepari lăpticuri hrănitoare şi smooth-uri.
Pentru cereale, aveam moara, moara cu pietre… şi cuptorul electric pentru copt.
Leguminoasele trebuie fierte… Aveam nevoie de o oală.
Să ne întoarcem la Thermomix, l-am văzut în 2013 când am luat parte la pregătirile pentru deschiderea Bistro-ului lui Lili din Constanţa…, Bistro Pur şi simplu.
https://ro-ro.facebook.com/bistrovegetarian/
Faină unealtă! Mixa Lili la creme şi la paste…! Îmi lasă gura apă când mă gândesc la torturile alea raw şi la pasta de susan sau la cea de arahide… Eu am lucrat atunci cu storcătorul Hurom şi am pregătit sucul de cătină… şi tot trăgeam cu ochiul la ce lucra Lili…
Faine chestii, dar sunt doar pentru ocazie…, mi-am zis. Pe mine, mă interesa hrana de bază… Eram la început, găteam simplu de tot… Nu foloseam reţete… Fierbeam o zamă, ceva scăzut şi pâinica cea de toate zilele, iar la ocazii speciale, pregăteam reţeta personală de Tort de tapioca cu fructe şi biscuiţi.
Când am participat acum doi ani la un Demo Thermomix, deja agonisisem ceva avere, aveam destule: moară, blender profesionist, storcător cu melc…
Am degustat din supa cremă, din unt, din salată… Am văzut cum frământă… Am început să sar de entuziasm:
Gata! Îmi iau şi eu Thermomix!
Am strâns bănuţ cu bănuţ. Mă gândeam: Când o să am Thermomixul, o să am mai mult timp pentru proiectele mele…
Bănuţ cu bănuţ. Aşteptau să fie investiţi.
Între timp, am luat un multicooker. Fericirea de pe lume! Dar la prima mică zgârietură a vasului de teflon din interior, vasul în care se gătea propriu-zis, sănătatea soţului s-a resimţit. Aşa că a fost nevoie să caut altceva şi aşa am găsit Vasele SaladMaster. Povestea o găsiţi aici.
Cum am găsit vase bune în care gătesc
Şi mai ales răzătoarea. Povestea ei se află aici.
Cum am găsit o răzătoare de legume bună
Am început să mă laud prietenelor cu vasele mele noi. Dar acestea mi-au curmat elanul şi mi-au spus:
Eu am Thermomix!
Şi Lili S. are Thermomix, Şi Moni… Acuma vrea şi Cris să-şi cumpere…
Am tot vorbit cu Cris. Era aşa de nerăbdătoare să-i vină pachetul…
Şi m-am gândit: Oare nu era mai bine să-mi fi luat Termomix în loc de vasele SaladMaster?
Stai să mă gândesc! Blender profi am, mixer de mână profi am. Moară cu pietre pentru măcinat cereale am. Malaxor pentru aluat am… Îmi trebuia un vas în care să fierb legumele şi leguminoasele şi câte un pui de casă pentru supa copiilor…
Ştii, când vezi sau auzi cum îţi povesteşte cineva despre ceva, vrei şi tu, dar dacă analizezi aspectele, vezi că lucrurile nu stau chiar aşa ca în reclame.
Am avut şi aparat de copt pâine, dar când am început să folosesc făina integrală, s-au rupt paletele. Şi în plus, cocea o pâine mică, cred că de 1 kg sau de 1,5 kg pe care o mâncam imediat… Trebuia să tot coc pâini sau să coc mai multe una după alta ca să se învechească puţin şi să mănânce mai puţin, aşa proapătă se topea imediat, ne băteam pe marginile crocante… Aşa că am cumpărat un malaxor bun şi frământ câte 2-5 kg de făină odată şi am pâine pentru o săptămână-două…
Thermomixul e pentru gătit puţin şi zilnic… Şi apoi, gătitul acesta aşa de rapid mă sperie. Nu cred că e chiar aşa de benefic… Însăşi ideea de aparat nu-mi place. Mie îmi place să gătesc în oale, să am control deplin asupra lor, să ridic capacul când vreau şi să adaug oricând ce vreau.
Thermomix vs SaladMaster
Dacă ar fi să aleg între cele două… Le-aş vrea pe amândouă poate, dar nu neaparat.
Comparaţie? Nu mă apuc să polemizez.
Sunt totuşi ceva aspecte care nu-mi plac la Thermomix:
Ce frământat e acela în 2 minute? Şi apoi cât aluat iese? Pentru 6 guri ajunge odată…?
Măcinat? Nu se compară cu moara cu pietre…
Nu-mi place prezenţa plasticului sau ce-o fi ăla- negrul acela…
E mic vasul de gătit. E pe curent.
Ca blender îmi plac cuţitele. Cum sunt construite. Blenderul meu le are poziţionate în sus…
Dar am înţeles că nici Thermomixul nu procesează bine cantităţi mici… Aşa că mă ajut cu al meu.
Vasele SaladMaster
Sun confecţionate din materiale foarte bune (inox chirurgical (mai bun decât cel din care e făcut thermomixul) şi titanium). Nu se scurg în mâncare substanţe nocive din vase în timpul fierberii… Nu schimbă gustul mâncărurilor gătite/preparate în ele.
În ele coc, prăjesc şi fierb sănătos. Fierb la 85 de grade, prăjesc fără ulei şi coc turte în grătar ca pe vatra cuptorului tradiţional.
Am grătarul electric în care coc, prăjesc şi fierb. Pregătesc dimineaţa toate şi le aşez în grătar, acopăr cu capacul, pornesc, sună clopoţelul, dau la 85 de grade şi setez timpul de gătit şi plec la serviciu. La amiază, copiii au mâncarea caldă şi când vin de la lucru încă mai e călduţă…
Am şi vase pentru aragazul cu gaz. Fierb la foc mic mic şi nu fac aburi în casă. Sunt foarte încântată de asta.
Se spală uşor şi sunt ca noi tot timpul
Cel mai mult mă bucur de răzătoare, de acest procesor de legume şi fructe unic pe piaţă.
E o bijuterie!
E un cadou preţios. Păcat că nu e de vânzare. Se oferă doar cadou la un pachet de vase achiziţionat.
Sistemul de gătit SaladMaster în semi-vacuum e bine gândit. Dacă urmăreşti să găteşti pentru sănătate, se merită investiţia. În timp, se amortizează costurile.
E clar că am făcut o alegere bună cu vasele SaladMaster.
Dacă aş fi la început de drum în domeniul alimentaţiei sănătoase şi aş avea bani, şi aş avea mai puţine guri de hrănit, aş lua un Thermomix şi un set mic de oale SaladMaster. Aş lua Thermomixul pentru preparate raw, de fiert aş fierbe în SaladMaster. Dar poţi foarte bine să suplineşti Thermomixul şi cu un Omniblend şi o moară KoMo cum am eu…
Nu-mi pare rău că am investit în unelte pentru preparat hrana zilnică. Acestea ne ajută enorm! Ştii ce mănânci. Nu există pe piaţă făină integrală aşa cum o fac la moara mea cu pietre. Şi dacă există e la preţ mult mai mare decât o fac eu şi nu sunt proaspăt măcinate…
Cea mai nouă jucărie este acest storcător pentru ierburi…
O investiţie superbă!
Beau zilnic 50g de suc de iarbă de grâu. Deja mi-am scos investiţia, dacă era să cumpăr sucul sau ceva asemănător…
Ce prepari în casă e cel mai bun. Da, e adevărat, implică timp şi costuri.Sunt deschisă la îmbunătăţiri. Nu absolutizez nimic. Testez, studiez, întreb, povestesc cu cei interesaţi de bine, de sănătate, de gătit sănătos.
Îmi plac uneltele care se pot testa. Sunt atâtea înlesniri în zilele noastre! Îmi place colaborarea cu Profimatic din Cluj. Îmi place colaborarea cu SaladMaster. Şi da, mă deschid şi spre Thermomix. Când o trece starea asta de lucruri, ne vom întâlni la ateliere de gătit. Prietenele mele vor veni cu Thermomixul şi eu cu celelalte. Ce fain, nu!
Până atunci, se descurcă care cum poate. Pentru achiziţia uneltelor pomenite mai sus sunt tot felul de înlesniri. Totul e să prioritizezi, să cumpăneşti, să te preocupi, să fii deschis. Nu banii sunt problema… Banii se fac… Greu e să fii constant, să te ţii de bine, să rezişti ispitelor, facilului. E iluzie că aparatele fac totul… Mai presus de toate, a zis în apostolul de azi, ţineţi la dragostea dintre voi.
Ţinem legatura la telefon 0757574503
sau pe Email:
doinablaga @ gmail. com
Cum am găsit vase bune în care gătesc
Vase pentru gătit! Da.
Care gospodină, care soţie şi care mamă nu cunoaşte ce implică gătitul zilnic?
Preocupare, timp, planificare, tragere de inimă, dispoziţie, drag, creativitate, dragoste, pricepere, de ce nu, plăcere… şi vase şi ustensile în care/cu care să găteşti.
Îmi amintesc de primele experienţe legate de gătit.
Ah, prima mămăliguţă pe care am îndrăznit s-o fierb când foamea mi-a dat ghes şi nu era niciun adult acasă. Doamne, eram mic copil şi-mi era foame… Am turnat apă în ceaun, am aprins focul în vatră şi când a fiart apa, am turnat făină. Am turnat făină să fie. S-a îngroşat… M-am căznit să amestec… Nu am prea reuşit… Am tras ceaunul deoparte şi am luat câteva linguri din partea unde apucase să absoarbă apa şi fiersese şi mi-am potolit foamea… A apărut tata şi a dres treaba şi mi-a zis zâmbind: Măi, măi…! Nu-i rău pentru început!
Îmi mai amintesc ziua în care mama mi-a lăsat vorbă înainte de-a pleca la munca câmpului să fierb când mă voi întoarce de la şcoală sarmalele pe care le-a învelit ea dis-de-dimineaţă. M-am conformat. Când m-am întors acasă, flămândă, am turnat o cană de apă în oala cu sarmale şi am aşezat-o pe plită. La un moment dat, a început să miroase a copt, apoi a ars… Am tras oala de pe foc şi am luat o sarmală într-o farfurie şi am gustat. Era uflat orezul… Hm! Oare ce-i de făcut? O s-o aştept pe mama! Nu băgasem de seamă cum proceda mama cu fiertul sarmalelor. Eu doar luam din oală şi-mi umpleam farfuria… Când a venit acasă seara, a râs de pozna mea. Să nu ştii tu că trebe umplută oala cu apă! Ia să mai scoţi capu din cărţi!…
Când am auzit una ca asta, mi s-a strâns inima. Nu-mi plăcea să gătesc. Gătitul la plita cu lemne şi vreascuri, cu fum, funingine, mirosuri… şi grăsimea aceea cleioasă ce se depunea uneori pe vase nu mă atrăgea…Apoi, căratul apei cu găleata de la fântâna de pe uliţă, spălatul vaselor… Prea multe pentru comoditatea mea. Fugeam cât puteam de treburi ca acelea. Îmi umpleam traista cu cărţi şi o uşcheam în grădină, în vişin, în lanul cu porumb (popuşoi)… Îmi făceam repede temele şi învăţam lecţiile şi apoi intram în lumea poveştilor cu împăraţi şi bucătari pricepuţi…
Am plecat repede de acasă. La numai 14 ani. Am mâncat la cantine, am mâncat mai mult mâncare uscată… Adesea, suplineam lipsurile hranei cu studiul şi lecturile. Au trecut repede anii aceia…
A venit şi vremea măritişului. Mă gândeam un pic cu strângere de inimă la măritat. Îmi spusese mama de multe ori că o să văd eu ce cratiţe în cap voi primi de la bărbat dacă nu i-oi face mâncare bună. Aşa că i-am spus pretendentului: Ştii, nu cred că o să mai vrei să te căsătoreşti cu mine când o să-ţi spun că nu-s pasionată să gătesc. Îmi place în schimb cartea… Mă pregătesc să devin profesor…
Nu-i nicio problemă! Nu-s pretenţios. Ştii să faci o zeamă de legume? Ştiu. Foarte bine! Să faci aceeaşi zeamă, dar s-o faci în fiecare zi, proaspătă. Bine, am acceptat eu.
Şi am început să fac zeamă. Primisem un set de oale de inox şi găteam în ele.
Fasolea fierbea greu. Am aflat că în cuctă fierbe mai repede. Am cumpărat una. Apoi încă una.
Cineva ne-a trimis un aparat de făcut lapte de soia. L-am folosit până s-a ars…
Mai apoi, am aflat că nu-i bine să găteşti în oale sub presiune. N-am mai gătit în ele.
Am aflat că e bine să găteşti în oale de fontă. Am cumpărat una şi, când am gătit orez, se depusese pe margine fier şi avea un gust ciudat.
Apoi, am cumpărat o oală de fontă emailată. După o lună, am observat că-i sărise smalţul într-un loc. Am scos-o din uz. Am cumpărat alta. Am întrebuniţat-o des. S-a zgâriat…
Am cumpărat un slowcooker. Prea mult timp de aşteptat. Consum de curent…
Am cumpărat un multicooker. Nebunia de pe lume! Dimineaţa pregăteam totul şi băgam în oală. Fixam timpul şi plecam la serviciu. La amiază, copiii aveau mâncarea proaspătă asigurată. Când mă întorceam de la serviciu, mâncarea era încă caldă. Mâncam şi apoi găteam pentru cină şi micul dejun de a doua zi. Eram foarte fericită. Stresul cu gătitul luase sfârşit.
Era vineri. Venisem acasă cu gând să pregătesc rapid un pilaf ca să mâncăm la cină.
Ştii, pentru mine să nu mai găteşti în oala asta! mi-a spus soţul. Am făcut ochii mari… Am ciulit urechile… Da. Nu mă simt bine după ce mănânc mâncarea gătită în oala aceasta. În oala aceasta cu teflon…
Am muţit. Într-o secundă, mi-au trecut pe dinainte tot stresul cu gătitul: aburi din casă, foc mic, timp alocat…, prezenţă…
Păi, dacă nu mai găteam pentru el în oala minune, trebuia să gătesc separat. Şi asta presupunea să mă întorc la oala de fontă. Şi aceasta e aşa de grea…
M-am înfuriat, m-am scandalizat. Comoditatea mea îşi apăra drepturile… El a rămas ferm şi liniştit. Eu fierbeam. Am avut pornirea să-i spun: Ştii ce, n-ai decât să-ţi găteşti cum vrei şi cum îţi cade bine! Ştiam ce va urma. Ştiam că o va ţine doar în salate şi mă durea inima că şi aşa e numai os…
Am stat şi am cugetat. Am încercat să mă pun în locul lui. Eu nu am nicio problemă legată de mâncare. Mănânc orice. Am crescut în slobozenia fiilor pământului. Smulgeam morcovul din strat, îl ştergeam oleacă de frunzele lui şi-l ronţăiam. Mă urcam în pom şi mâncam cât îmi era cheful cireşe şi alte fructe. Aşa direct din pom. Mâncam totul cu mâna. Şi zburdam de bucurie şi sănătate. Dar soţul meu s-a născut şi a crescut în oraş. Are un trup foarte sensibil. Depistează imediat alimentele care îi fac rău. El este testărul meu. Am făcut tot felul de experimente… şi el mi-a spus întotdeauna ce-i bun şi ce nu. De multe ori mă înfuriam că e aşa sensibil… Îmi amintesc cât de fascinată am fost de uleiul de palmier. Am început să-l întrebuinţez. Am prăjit nişte cartofi… L-am adăugat în aluatul de pâine.
Ai adăugat ceva nou în pâine? Nu. Ce să adaug. Făină, apă, drojdie, sare. Nu. Ceva ai pus diferit că nu-mi cade bine… Ce să adaug? Ştiu eu ce experimente mai faci tu? A, am adăugat oleacă de ulei de palmier. Să nu mai adaugi la pâinea pentru mine! Şi n-am mai adăugat deloc la pâine şi la nimic… Deşi mie îmi plăcea… Dar a trebuit să renunţ la el, de dragul lui, pentru binele lui…
Şi acum e nevoie să cedez… Da. Să renunţ la plăcerea mea, la comoditatea mea pentru binele lui. În cele din urmă, am cedat. Am renunţat la multicooker. Am scos oala de fontă din dulap. I-am frecat cu grijă depunerile şi am pus-o în funcţiune în linia întâi. Curăţindu-i depunerile acelea, am observat că avea zgârieturi. Am căutat o altă oală de fontă emailată. Doream ceva cu coadă ca să fie mai uşor de mânuit. Am găsit-o pe aceasta…
Hm, să dau 400 de lei şi să-i sară smalţul…? Am stat în derivă… Mă gândeam să scot oala de fontă brută, s-o asezonez şi s-o folosesc, dar mi-am amintit tot greul procedurilor şi manipularea dificilă şi pe deasupra, că copiilor nu le place mâncarea gătită în ea…
M-am rugat. Am cugetat: Doamne, ce oală să cumpăr? Am dat grija mea lui Doamne. M-am liniştit oleacă. Între timp, găteam în oala de fontă emailată dar zgârieturile acelea nu-mi dădeau pace. Am căutat informaţii despre vasele de gătit. Aşa am găsit articolul Ligiei. (https://ligiapop.com/2015/11/26/ce-vase-alegem-pentru-gatit/) M-am bucurat enorm că oalele de inox de calitate despre care citisem la ea pe site prin 2015 erau atât de aproape. Îmi amintesc că în 2015, eram hotărâtă să adun bani şi să comand de pe Amazon…
Vasele SaladMaster!
Căutând mai multe informaţii, am descoperit o altă piesă superbă: Procesorul de legume şi fructe.
O altă unealtă necesară pe care am căutat-o ani la rând.
Am scris aici despre răzătoare
Cum am găsit o răzătoare de legume bună
A fost un Aha. Asta este ceea ce căutam!
Am luat legătura cu reprezentantul SaladMaster din România şi am cerut informaţii despre cum pot achiziţiona o oală în care să gătesc sănătos. Mi-a prezentat produsele şi mi-a vorbit de calitatea materialelor din care sunt confecţionate, manufacturate. Ştiam ce înseamnă vase de calitate. Studiasem bine subiectul acesta. Testasem ani la rând tot felul de vase. Am scos multe vase din bucătărie. Am introdus unele de calitate mai bună. Am introdus mai multă sticlă, mai mult lemn… Am investit într-o moară de cereale, într-un blender profesionist, într-un storcător cu melc. Am văzut diferenţele. Alt gust are sucul de fructe la storcătorul cu melc şi site confecţionat din ULTEM și Tritan faţă de gustul sucului din storcătoarele de dinainte…
Alt gust au salatele tăiate cu un cuţit de inox bun faţă de legumele rase la răzătoarea de un inox slab…
Am ales pentru început acest grătar electric.
Mi l-a adus personal. În el, gătesc orice. Sunt foarte încântată de acest grătar. Urmează să primesc şi alte vase.
Răzătoarea am primit-o cadou. Un cadou preţios! Mulţumesc SaladMaster pentru această unealtă minunată! Salatele se prepară uşor şi repede şi au un gust excelent.
Gătesc puţin şi bun. Gătesc zilnic.
De la mulţimea oalelor, pe care le-am adunat în acest sac…,
la una singură. Deocamdată…
Vezi, tot cu băieţii ai tu noroc…! a spus soţul când a mâncat prima mâncare gătită în acest vas.
Numai că eu sunt bun, pe când acesta (făcea referire la Bad Boy, denumirea acestui vas)…
Am gătit de toate:
Mămăliguţă, peşte, ciorbiţă, orez, leguminoase, cartofi, popcorn,
precum şi pizza
Chiftele vegetale
E atât de plăcut şi de uşor să gătesc în/cu vasele SaladMaster!
Torn o măsură de făină şi două de apă, amestec, setez la 150 grade. sună clopoţelul, amestec din nou, setez la 85 grade şi la 20 minute şi mămăliguţa este gata.
Gătitul este simplu. Şi fetiţelor mele mici le place să gătească în ele. Când au văzut cât de repede am copt o pizza, cea mijlocie a spus:
Ah, îmi place mult acest vas!
De ce-mi plac vasele SaladMaster?
Îmi place mai mult decât multicookerul bocit pentru că am control total asupra lui. În multikooker, găteam repede, în 12 minute, spre exemplu, dar trebuia să mai aştept vreo 20 de minute să se răcească ca să pot deschide oala… La acest vas, pot deschide oricând capacul. Adaug ce vreau şi setez din nou focul la 150 grade. Sună clopoţelul, reduc la 85 grade şi fixez timpul. Nu mai am surpriza să găsesc mâncarea arsă…
S-au sfârşit şi certurile din pricina prăjelilor. Dacă am chef de un peşte prăjit, scot grătarul pe balcon şi prăjesc ce vreau. Prăjesc fără ulei şi fierb cu puţină apă. Mâncarea este gustoasă şi hrănitoare.
Da. S-a meritat investiţia. O investiţie valoroasă pe care o las moştenire urmaşilor. Mi-e drag să gătesc în vasele SaladMaster. Se întreţin uşor şi arată frumos mereu. Mi-e drag să le privesc cum strălucesc. Sunt luminoase şi curate.
S-a meritat investiţia! Le recomand tuturor prietenilor mele şi tuturor celor interesaţi de gătit sănătos, nutritiv.
Descrierea vaselor SaladMaster
Vasele SaladMaster sunt confecţionate din două feluri de oţel inoxidabil, cu un miez de aluminiu.
Pe interior, vasele sunt îmbrăcate într-un oţel inoxidabil special numit 316 Ti, care este folosit în mod normal pentru instrumente chirurgicale şi este cunoscut pentru rezistenţă şi durabilitate şi pentru faptul că nu emană chimicale. Inoxul folosit la confecţionarea vaselor SaladMaster este un aliaj cu titaniu, pentru a rezista cel mai bine la coroziunea produsă de acizii din mâncare. Inoxul 316 Ti din vasele SaladMaster a fost testat pentru reacţia lui cu acidul din mâncaruri şi s-a confirmat că reacţionează mult mai puţin decât inoxul folosit în mod normal pentru confecţionarea vaselor de bucătărie (304 sau 18-8-care este facut cu 18% crom si 8% nichel).
În mijloc, vasele conţin un strat de aluminiu numit 3004, care este renumit pentru transferul bun de căldură. Acest strat de aluminiu nu vine niciodată în contact cu mâncarea. Doar stratul interior de inox 316 Ti are contact cu mâncarea.
Pe exterior, vasele sunt îmbrăcate într-un oţel inoxidabil numit 436 (din molibden şi niobiu) pentru a rezista la zgârieturi, coroziune şi pentru a putea fi folosit şi la cuptoare cu inducţie.
Vasele SaladMaster au toate un capac, care conţine o valvă de aerisire numită Vapo-Valve. Când preparăm mâncarea în vasele SaladMaster cu aceste capace cu valvă, nu este nevoie să dăm focul la maxim pentru a fierbe apa, ci, odată ce lichidul dă în clocot, putem găti mâncarea cu focul dat la minim. Din testele realizate de laboratoare independente, s-a văzut că mâncarea din vase începe să se gătească atunci când temperatura vaporilor care scapă prin valvă ajunge la 85 de grade şi că se păstrează mult mai mulţi nutrienţi în alimentele preparate cu aceste vase decât în vasele normale, unde temperatura de fierbere ajunge la 100 de grade.
Seturile de vase StairMaster:
https://saladmaster.com/en-us/our-products
Eu colaborez cu reprezentanţii SaladMaster în România
Împreună cu aceştia, vă ofer toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru a vă achiziţiona vasele SaladMaster şi a primi un minunat cadou
Procesorul de legume şi fructe SaladMaster
Date de contact:
Doina Blaga
E-mail: bibliotecarliceu @gmail. com
Tel: 0757574503
Indrăznesc să trăiesc sănătos 
Comentarii recente