Doamne, mulţam că, în sfârşit, m-am dumirit şi eu cum e cu mâncatu’ ista sănătos…

Dragii mei prieteni cititori

Azi am primit o nouă carte de la soţiorul meu. Un dar ceresc, care a venit să-mi aducă cele din urmă lămuriri pe care le căutam zilele acestea cu privire la alimentația sănătoasă.

Cei care aţi citit cărţile mele

îmi ştiţi povestea deja…

Pentru cei care încă nu aţi reuşit să parcurgeţi cărţile, aduc câteva lămuriri:

Sunt o femeie simplă care s-a apucat, în disperare de cauză, să caute alternative de tratament.

Astfel, în disperarea mea, am scormonit şi am dorit să aflu cum e bine să trăiesc sănătos.

Am pornit să aplic cele ce am aflat şi mi-a fost bine şi am început, în entuziasmul meu, să povestesc cu prietenii.

Aşa am scris prima carte: Îndrăznesc să trăiesc sănătos.

Ea a ajuns şi în mâna „specialiştilor” şi aceştia mi-au spus cam aşa:

Doina, dacă tot vrei să înveţi pe oameni cum să mănânce sănătos (ceea ce eu nu făceam, și nu fac, adică eu nu învăţ pe nimeni, eu spun cum am făcut şi fac în unele aspecte ale vieţiii), spune-le adevărul…, spune-le cum e corect să gătească…

Spune-le că oala sub presiune nu e bună, cuptorul cu microunde, de asemenea, amestecarea fructelor cu cerealele, la fel nu e bună…

Uite, ia citeşte cărţile astea!

Și mi-au dat o listă de cărţi printre care: Alimentaţia inteligentă, Adevărul despre alimentaţie şi 365 de meniuri…, Nu hrăni cancerul…

No, şi m-am apucat şi am citit disperată acele cărţi care m-or clătinat de la aşezarea mea în alimentaţia sănătoasă, terapeutică…

Fiind perfecţionistă, am început să fac cum scria acolo.. Eram într-o stare de tensiune de nedescris din pricina noilor idei…

Și am tot rescris la cartea Îndraznesc să trăiesc sănătos, de am ajuns la a 4-a ediţie…
Voiam perfecţiune de la mine şi pentru că nu reuşeam întocmai, aşteptam măcar de la „specialişti”…, dar m-au dezamăgit…

Să vezi fază: îi dau unui „naturist” odată nişte dovleac plăcintar copt, copt simplu în cuptor, fără adaosuri de miere şi mirodenii.. Eu eram atât de încântată de gustul acelui dovleac, dar el, acel naturist, acel nutriționist, a luat o gură și s-a strâmbat că nu-i dulce…

Altă fază: citesc o carte a unui autor despre teoria alimentaţiei sănătoase. Frumoase idei! La scurt timp, mai citesc în altă carte, tot de acelaşi autor, și găsesc reţete cu ingrediente şi combinaţii obişnuite, nu conform teoriei susţinute cu ardoare și atunci m-am nedumerit…

Mi-am luat inima în dinţi şi am sunat pe autor să mă lămurească şi acesta mi-a spus că numai dacă e caz de boală se ține strict …, că mai putem să ne facem câte-o poftă…, că nutriţia e grea şi pentru specialişti…

No, iar dezumflare…

Ideea e că voiam să mănânc sănătos, dar nu mai ştiam cum e să mănânci sănătos…, că toată lumea mâncă altfel de cum scriu cărţile amintite mai sus ..

Am fost atât de disperată să nu mai trec şi cu celelalte copile prin ce am trecut cu prima, că eram dispusă să mânc orice, numa’ să nu mai facem moldamin şi antibiotice şi alte celea.. şi îndesam în copii la sălături din Grădina Ursului „de numa numa”.

Ideea e, şi mă tot repet…, că nu mere…, nu se poate să mânci exact ca la carte, să faci prea de tot diferit faţă de majoritatea…, te sclinteşti…, mai ales dacă eşti luptat de pofte ca mine… și mai ai şi copii pofticioşi…

Dar tot se poate câte ceva… Noi am schimbat multe chestii și apucaturi, dar mai avem multe de schimbat …

Mulţumesc Domnului că mi-a ridicat disperarea. 

Şi mi-am revenit în fire…

Mă ţin de rânduiala binecuvântată a Mamei noastre, Sfânta Biserică dreptmăritoare cu cele 4 posturi și dezlegări. Desigur că nu-i obligatoriu să mănânci peşte tot timpul când scrie în calendar…

Noi ne axăm pe roadele pământului la vremea lor şi nu-i foc dacă mai mânc din când în când şi o prăjiturică din aia cremoasă, vegană…

Nadajduiesc să închei definitiv treaba asta cu mâncatul şi să trecem la alte lucruri „mai serioase”, vorba unei prietene şi foste colege de liceu care acum locuieşte în Italia şi mă stimulează să învăţ şi eu italiana, păi, dacă eu tot mâncare am în cap…, când să mai învăţ italiană…, în schimb am dat în vorbiri în limbi străine cu nutriţia mea….

După ce voi aduce acele lămuriri promise, cu ajutorul lui Doamne, voi aborda alte subiecte, cum ar fi subiectul relaţiei părinte-copil.

Vă îmbrăţişez şi doresc ca pacea Domnului să domnească în inimile noastre, ori de mâncăm, ori altceva de facem….

Lasă un comentariu